Adrian Veștea în dialog cu Adriana Săftoiu
 

Dacă vrei să te mândrești cu frumusețea urbană de la noi și să le arăți prietenilor de pe alte meleaguri că aveam o țară mai ceva ca afară, atunci, fără îndoială, Râșnov trebuie pus în fruntea listei: must see. Amprentat, de la înălțime, de Cetatea care domină orașul, Râșnov e un spațiu al întâmplărilor vii, dinamice, al festivalurilor, al sportului, al muzicii, al aerului proaspăt, al străzilor flancate de copaci și flori îngrijite, al caselor spilcuite, cu porți înalte care le feresc de prea multă curiozitate, cu oameni neașteptat de tineri, într-o țară unde procesul de îmbătrânire e vizibil, un oraș care te obligă să îți controlezi tonul, chiar și claxonul de la mașină.

Spre sfârșitul verii, am ajuns la Râșnov, pe un drum șerpuit. Nu mai aveam amintirea acestui oraș care se pierdea undeva în copilăria îndepărtată. Parcă mă transbordasem, în doar câteva minute, în alt spațiu. Reperele urbane cu care eram obișnuită dispăruseră: agitație, caldarâm spart, borduri rupte, copaci și flori care respirau praf, voci lipsite de discreție, mașini sfidând trotuarul, oameni fugind de la un capăt la altul al orașului. L-am sunat pe copil pe FaceTime. O provocare: un premiu dacă ghicește unde sunt. Confuz, mă întreabă dacă sunt în Austria, a încercat chiar și Slovenia. Premiul mi-a revenit mie: în propria țară. Mi-am exprimat uimirea admirativă în fața unui public cunoscător al locului - eram speaker la Festivalul de Film și Istorii - și mi s-a dat un răspuns, din sală: primarul Veștea.

 

Etapă după etapă
 

Născut la Râșnov, Adrian Veștea nu s-a gândit că va fi primar în orașul unde a copilărit. „Ideea a apărut în timpul mandatului de consilier local”, respectiv 2000 - 2004. Tot parcursul administrativ al actualului ministru Veștea arată ceva neobișnuit în politica românească: nu a ars etapele, nu a devenit brusc ministru sau parlamentar, dintr-un neant, doar pentru că cineva îi sprijină spatele.
După patru ani de consilier local, s-a decis să candideze la Primărie „pentru că nu se întâmpla absolut nimic în oraș. La vremea respectivă, mulți tineri, inclusiv fratele meu, optau pentru migrare”, îmi spune în dialogul pe care l-am avut pentru Revista Ghidul Primăriilor. Nu credea că va fi ales. Avea doar 30 de ani când a câștigat primul mandat. Rămâne edilul orașului din 2004 până în 2016. Apoi, preia președinția Consiliului Județean Brașov, timp de 7 ani, de unde a plecat când a fost numit ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

 

My image

Foto: Adrian Veștea în anul 2013, când prezenta proiectul extinderii Școlii gimnaziale nr. 2 ,,Peter Thal” din Râșnov cu un corp nou de clădire. Arhiva Primăriei Râșnov

 

„Râșnov se afla într-o situație destul de critică, pentru că cele două fabrici - cea de scule și cea chimică - care asigurau dezvoltarea economică a localității, ajunseseră în faliment, așa că, din punct de vedere economic, nu avea prea multe oportunități de dezvoltare.” A ales să dezvolte orașul mizând pe turism. Așa s-a născut un program bazat pe evenimente culturale și sportive, dar și un proces de punere în valoare a monumentelor istorice pe care le avea orașul, crearea de noi obiective care să încadreze ce exista deja, cum era Cetatea.

„Cetatea era dată unui investitor italian care o preluase într-un contract de asociere în participațiune și nu se mai raporta deloc la comunitatea locală. Intenția era să transforme spațiul Cetății în unități de cazare. Îi schimba astfel destinația de obiectiv turistic destinat publicului.” Accesibilitatea era destul de dificilă și a gândit o variantă alternativă de acces cu liftul, pe plan înclinat, cu cremalieră, care face și astăzi legătura între Cetate și centrul orașului.

„Turiștii veneau să vadă Cetatea și apoi plecau spre alte destinații. Și atunci am creat această variantă alternativă să îi aduc în centrul orașului unde am realizat un concept integrat, de a avea evenimente culturale, de a exista posibilitatea de a desfășura activități comerciale.” Nu a reușit să facă tot ce și-a propus decât parțial. A transformat zona centrală într-una pietonală, cu parcări subterane, cu terase, cu magazine pentru suveniruri. De la 5000 de turiști anual, Râșnov a ajuns la peste 400 de mii. Locurile de cazare au crescut de la 100 la 3500. Astfel, devine, pe lângă Predeal și Poiana Brașov, cea mai nouă stațiune turistică de interes național.

 

My image

Foto: Arhiva Primăriei Râșnov

 

Râșnov - star olimpic
 

Pe lângă Cetate, au apărut alte atracții: Dino Parc cu un public numeros, peste 500 de mii, aducând beneficii și împrejurimilor - Bran, Moeciu, - Peștera Valea Cetății, cu o acustică foarte bună care permite organizarea de concerte, Festivalul Rockstadt care atrage 7000 de spectatori în fiecare seară, timp de aproape 5 zile, Festivalul de Film și Istorii, primul din țară și al doilea din Europa.

Frumusețea orașului e în totală dependență de frumusețea caselor, de amenajarea peisagistică. I-a încurajat pe proprietari să renoveze fațadele imobilelor, le-a oferit, ca răsplată, premii. „E nevoie de implicarea comunității, a mediului economic. Am încercat să îi stimulez, să îi ajut chiar și cu procedurile birocratice. Apoi, am gândit o arhitectură peisagistică. De exemplu, pe strada Teilor am plantat tei, pe strada Brazilor, brazi.”

Un proiect de anvergură națională este legat de Complexul Olimpic de Sărituri cu Schiurile, Râșnov devenind parte a singurului eveniment care s-a desfășurat în România, Festivalul Olimpic al Tineretului European, în 2013. De altfel, îl consideră „proiectul de suflet” care a contribuit enorm la creșterea popularității orașului, având în vedere că evenimentul a fost în atenția televiziunilor naționale și internaționale de sport.

 

My image

Foto: Complexul Olimpic de Sărituri cu Schiurile, Râșnov. Arhiva Primăriei Râșnov

 

O atenție specifică a acordat-o educației și sănătății. „Am cumpărat școli de la Biserica Evanghelică, am construit corpuri noi de clădiri, toate școlile din Râșnov au săli de sport.” Îl întreb dacă nu s-a confruntat cu birocrația autorizaților. „Dacă un primar se plânge că obține greu o autorizație de construcție, un aviz, ce să mai spună un cetățean”, îmi răspunde. Insist, având în vedere că nu sunt puține și rare criticile privind un sistem birocratic greoi și stufos, întrebând dacă mecanismele nu ar putea fi simplificate așa încât procedurile să fie mai flexibile. Fac apel și la noua calitate, de ministru. „Există deja legislație de a obține online tot felul de avize, dar, din păcate, nu funcționează. Și asta nu din cauza unui anumit minister, sunt mai multe ministere integrate care trebuie să emită avize, sunt și proceduri la care trebuie să fii prezent fizic. Ar fi foarte simplu să ai un ghișeu unic unde să primești toate solicitările, dar asta e o situație ideală.” Pe de altă parte, menționează și o rezistență la schimbare. În ziua în care am avut dialogul, semna contracte cu vreo 50 de primari. „Le-am spus că ștampila a fost eliminată, contează doar semnătura lor, inclusiv cea electronică. Jumătate au folosit ștampila.” Recunoaște că sunt funcționari care nu sunt dispuși la schimbare și că e mult de muncă cu ei.

 

Să fii primar bun - vocație și simț practic
 

Crede că pentru a fi un primar bun, trebuie să ai vocație și să ai un simț practic, să ai tenacitate, să fii încăpățânat, să fii convins că răzbești. „Apoi, e nevoie să îți creezi o strategie și o viziune pragmatică, care pot fi implementate. Dacă mergi pe lucruri imposibil de realizat, te descurajezi și nu vei putea face mai nimic. Dacă reușești să implementezi unul-două proiecte, oamenii încep să creadă în tine și te urmează. Iar ceea ce contează cel mai tare și mai tare e să te raportezi corect la ce e localitatea respectivă. Nu poți să faci din orice localitate stațiune turistică.” A mai reușit un lucru: să creeze majorități în Consiliul Local. „De fiecare dată, am avut voturi în unanimitate. Eram cât se poate de transparent și prezentam toate obiectivele clar, ca să vadă că nu era interesul cuiva.” S-a consultat cu alți colegi primari, le-a recunoscut experiența și nu s-a sfiit să se inspire, cum adaugă „am căutat să lucrez cu oameni buni, chiar mai buni decât mine pe anumite domenii.”

O sursă de inspirație a fost Anastase Veștea, primar al Râșnovului în perioada interbelică. Nu sunt rude, dar sunt din același „neam”. Anastase Veștea e cel care a transformat Râșnovul dintr-o comună rurală într-o stațiune climaterică. Avea și reclamă, cum atestă o carte poștală din acea perioadă: „aer curat, mâncare bună, mă văd expus la îngrășat.” Peste ani, primarul Adrian Veștea a urmat aceeași strategie, turismul personalizat, cu o ofertă de petrecere a timpului liber. Pentru a realiza tot ceea ce a făcut, nu ar fi fost suficient un singur mandat. Îl câștigase și pe al patrulea, dar l-a scurtat, dându-și demisia. Crede că trei mandate sunt suficiente, fiindcă apare „rutina”.

Terminăm dialogul într-o notă încurajatoare. „În actualul exercițiu financiar, din perioada actuală, sunt oportunități înzecite față de ce exista în trecut. PNRR, 80 de miliarde euro, programe naționale de dezvoltare locală, programe operaționale regionale și multe programe derulate prin diverse instituții care le oferă șansa de a aplica și obține finanțare. Le recomand primarilor să aibă documentații prealabile pentru a folosi toate oportunitățile care apar în cadrul ghidurilor de finanțare.”

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista