Călimănești – de la un oraș abandonat la proiecte de milioane de euro

Profil de primar: Florinel Constantinescu, primarul orașului-stațiune Călimănești

 

Articol semnat de Adriana Săftoiu

 

Călimănești, orașul-stațiune, s-a construit în jurul mânăstirii Cozia și este atestat din 1388, odată cu sfințirea mănăstirii, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân. Efectele benefice ale apelor termale din zonă au fost descoperite de daci. Apoi, în anul 138 romanii ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari, sub poalele muntelui dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de castrul roman „Arutela”, denumirea romană a râului Olt. Călimănești se situează astăzi printre stațiunile turistice cu cea mai bună reputație la nivel național, cu o lungă tradiție în domeniul balnear.

 

 

Atragerea fondurilor europene și naționale - o pasiune.

 

Administratorul orașului-stațiune, primarul Florinel Constantinescu, se află la al patrulea mandat, singurul care a reușit această performanță. Până la el, oamenii locului nu le ofereau edililor mai mult de două mandate. După 12 ani, de când gestionează nevoile locale, consideră că mai sunt multe de făcut. 
Medic-veterinar ca profesie, de loc este din sudul județului Vâlcea, aproape de Drăgășani. A venit la Călimănești în 1987, la absolvirea studiilor universitare. Timp de 8 ani a fost directorul Direcției Sanitar-Veterinare pentru Siguranța Alimentelor, Vâlcea. Ca primar, a împărțit activitatea în două direcții: pe de o parte, administrarea localității, pe de altă parte, dezvoltarea ei. „Această latură, dezvoltarea, este cea mai provocatoare prin dinamica ei. Dezvoltarea înseamnă noi investiții și investițiile încep întotdeauna cu atragerea fondurilor necesare pentru realizarea lor. Iar atragerea de fonduri europene și naționale a devenit pentru echipa mea și pentru mine o adevărată pasiune”, spune el. 
L-am întrebat cu ce i-a convins pe electori să îi ofere încă un mandat. „Cu această strategie de dezvoltare, formulată încă din primul mandat cu ajutorul unor specialiști și expusă judecății publice încă de la început. Și cu proiectele concrete realizate unul după altul în cadrul acestei strategii. Oamenii îi apreciază întotdeauna pe cei care fac mai mult decât promit.” Pare destul de simplu în teorie. În trei mandate, a implementat proiecte de 20 milioane de euro. Pentru următorii patru ani, are proiecte finanțate în valoare de 70 milioane de euro. „Încotro merg banii aceștia?” „În realizarea și reabilitarea utilităților publice, precum și în dezvoltarea infrastructurii în turism.” Beneficiarii sunt și cetățenii orașului, dar și turiștii. Conform datelor Institutului Național de Statistică, anul trecut au fost înregistrați 234.000 de turiști, Călimănești realizând mai mult de jumătate din numărul de turiști care vin în întregul județ. „O creștere de 300%, în trei mandate, având în vedere că în 2012 au fost 86.000." Dezvoltarea nu e doar meritul administrației publice, ci și a agenților economici „care au simțit că orașul se dezvoltă și că afacerea lor este profitabilă”. De altfel, Călimănești a fost prima stațiune balneară privatizată „cu succes”. 

 

 

O privatizare reușită

 

Mărturisesc că o singură dată mi-am petrecut câteva zile în stațiune, prin 1991, încă studentă. Nu păstrez amintiri foarte roz, părea cenușiu totul, mai puțin peisajul. Nu a fost opțiunea mea turistică, dar m-am alăturat familiei. 
Imaginea celor trei hoteluri, Căciulata, Cozia și Olt, domină și acum stațiunea. Aspectul s-a schimbat însă. După 2000, odată cu privatizarea, condițiile de cazare încep să se îmbunătățească. Apar noi locuri de cazare, hoteluri de trei-patru stele. An de an se fac investiții în baza de tratament, în unitățile de alimentație publică. „Pot să spun că privatizarea noastră, chiar dacă a fost prima din țară, a fost o privatizare reușită.” Recunoaște că, în acei ani, administrația locală a încercat să țină pasul, dar n-a reușit. „Nici nu erau atâtea fonduri, nici nu se știa bine cum se accesează aceste fonduri. S-au deschis șantiere fără nicio finalitate până în 2012. Campusul școlar, de exemplu. Aveam un liceu de tradiție, un liceu de turism și s-a încercat transformarea lui într-un campus școlar. O transformare nereușită la vremea aceea. A stat cam 7-8 ani în demolare și nu în construcție. În final, am reușit noi - eu și echipa mea - să accesăm bani europeni și să încheiem acest proiect în anul 2014. Avem un campus școlar adevărat, nu o ruină fără niciun viitor.”

Primele stabilimente balneare ale statului au apărut în 1866, stațiunea fiind preponderent una pentru vilegiaturiști. Odată cu descoperirea izvorului 1 și 2 din Căciulata, au apărut mai multe vile ale potentaților vremii. Începând cu 1920, numărul clădirilor de acest fel va crește considerabil, vilele fiind folosite de proprietari la începutul sezonului și de turiști în restul unui an. În perioada 1970-1976, se construiesc cele trei mari hoteluri, stațiunea fiind folosită, în general, în regim social, pentru cură cu ape minerale și pentru tratament balnear. Majoritatea turiștilor ajungea la Călimănești cu bilete de tratament obținute prin intermediul Ministerului Muncii, al Ministerului Agriculturii, al Uniunii Generale a Sindicatelor și al asociațiilor de pensionari. După 1989, s-a dezvoltat și turismul de recreere, de weekend, oferta pentru turiști îmbogățindu-se cu piscine cu ape termale și geo-termale și cu alte mijloace de divertisment. „Nu o să găsiți altă stațiune cu atâtea resurse minerale. Are trei categorii de apă: izvoare cu ape minerale folosite în tratamentul bolilor interne, digestive, renale, hepatice, surse de ape termale folosite în tratamentul bolilor cronice, cele reumatice și alergice și apa geotermală, care se extrage de la peste 3000 de metri adâncime”. Apa geotermală este folosită și la încălzirea spațiilor cu profil balnear, dar și a multor locuințe ale locuitorilor din Călimănești. După folosirea căldurii din această apă, extrasă la peste 90 de grade Celsius, ea ajunge în piscine, în ștanduri, unde este folosită la costuri acceptabile, cu beneficii pentru toată lumea.

 

 

Turismul balnear se îmbină cu cel monahal

 

Raportul cost-beneficii este foarte bun pe toate lanțurile de utilizare a apelor minerale și a apei geo-termale din Călimănești. Posibilitățile de cazare sunt, de asemenea, extrem de accesibile. Pornesc de la 150 de lei și ajung până la 400-500 de lei pe zi. Un sejur, de trei zile, cu mese incluse, în condițiile cele mai bune, costă în jur de 1000 de lei. Gradul de ocupare, în primele șase luni ale acestui an, a fost unul foarte bun. În ianuarie și în iulie s-au înregistrat câte douăzeci de mii de turiști, în condițiile în care vara a început cu închiderea circulației pe Valea Oltului timp de peste treizeci de zile. „Doar șase localități din județul Vâlcea se pot finanța din taxele colectate și noi suntem una dintre ele. În plus, activitățile din turism aduc venituri salariale tot timpul anului, ceea ce schimbă complet șansele sociale în comunitatea noastră.” Turismul balnear se îmbină foarte bine la Călimănești cu cel monahal. Pe lângă mănăstirea Cozia, cea mai cunoscută, se găsesc pe teritoriul orașului mănăstirile Ostrov, Turnul, Stânișoara, Schitul Sf. Ioan și, desigur, bisericile care sunt, majoritatea, monumente arhitecturale și istorice.

Administrația locală are de realizat la Călimănești un proiect de mare amploare, extrem de provocator. Realizarea unei păduri-parc pe cele 20 de hectare de pădure trecute recent din proprietatea statului în proprietatea locală. Vor fi amenajate – în condiții drastice de conservare a mediului - alei de promenadă, piste pentru biciclete și trasee turistice, platforme pentru panorame și alte mijloace de petrecere a timpului în mijlocul naturii, realizate din materiale ecologice. Inaugurarea este prognozată pentru anul 2026.
Primăria derulează totodată un proiect de sondare la mare adâncime în căutarea noilor surse de apă geo-termală în sudul localității. Acestuia îi este asociat proiectul de construire a unei baze de antrenament și de relaxare pentru sportivii de performanță.

 

Turiștii străini sunt o întâmplare.    

 

Deși stațiunea pare să se promoveze de la sine, de la turist la turist, nu sunt neglijate evenimentele de promovare, organizate periodic de administrația locală. „Ultima decadă a lunii mai începe în fiecare an cu zilele localități. Urmează, în iunie-iulie, două tabere de creație artistică - una de teatru, cealaltă de arte vizuale. În luna august, județele prin care trece râul Olt își prezintă aici interpreții de muzică populară și portul tradițional în cadrul Festivalului național de folclor „Cântecele Oltului”, ajuns în 2024 la cea de-a 56-a ediție.” L-am întrebat pe primarul Constantinescu în ce măsură ajută apartenența la Organizația de Management a Destinației. Nu prea mult, mi-a răspuns. Vicii de legislație și o lentoare tradițională a funcționarilor întârzie profiturile unui asemenea proiect. Optimismul pe acest subiect este destul de rezervat. Dar guvernele au acordat turismului o atenție pe măsură potențialului? „Mie mi se pare că guvernele noastre lasă turismul într-o zonă de dezvoltare pe cont propriu, deși are numai de câștigat din dezvoltarea acestuia. Ca și cum ai avea un copil căruia îi mai dai de mâncare din când în când, îi mai cumperi o haină de sărbători și te bazezi că el crește cumva, de la sine.” Și revine la fondurile europene, cele care au fost vitale și la faptul că România s-a dezvoltat repede și bine de când este membră a Uniunii Europene. „Dacă nu ar fi fost aceste fonduri europene … O mare stațiune turistică cum suntem noi - dar o localitate sub zece mii de locuitori – vorbește astăzi despre proiecte de zeci de milioane de euro și acest lucru înseamnă ceva. Avem deseori probleme cu banii de cofinanțare și sumele alocate de guvern întârzie deseori sau lipsesc atunci când stațiunea Călimănești nu are loc pe listele de corectare a bugetelor naționale.”

În plus, nu există la nivel național niciun plan și nicio strategie clară, coerentă și măsurată pentru atragerea turiștilor străini în România. „În alte vremuri, la Călimănești ajungeau turiști din Israel și din Germania. Acum, acest lucru este cu totul și cu totul întâmplător”. Se organizează întâlniri tematice și discuții cu factori de decizie din turism. „Există chiar și o asociație a orașelor balneare din România. Degeaba”, continuă primarul.

 

Mândri de Călimănești

 

Florinel Constantinescu s-a decis să intre în politică și să candideze la îndemnul prietenilor. Printre argumente, rezultatele de la Direcția Veterinară. „Călimănești părea un oraș abandonat, să folosesc un termen sugestiv. Locuiam aici. Băiatul meu terminase medicina veterinară și putea prelua cabinetul medical veterinar pe care îl înființasem la Râmnicu Vâlcea și unde am muncit mulți ani.” Între timp, a devenit și bunic al unor gemeni, de care este foarte mândru ca de fiecare izbândă a sa. 
Consideră votul de la ultimul scrutin un semn de încredere, că „ceea ce fac, fac bine”. Nu a câștigat cu 70 la sută, ca la precedentele mandate, dar a fost validat de unul din doi localnici care au mers în iunie la urnele de vot. „Toate proiectele au adus mulți bani la Călimănești și investițile făcute cu acești bani au îmbunătățit starea localităților noastre, față de nivelul la care se găseau în urmă cu 10-20 de ani. După ce vom investi și cele 70 de milioane de euro pentru proiectele aflate în derulare, vom putea spune că am schimbat cu totul înfățișarea orașului. Sunt mândru că am reușit să reabilitez toate școlile din Călimănești, că am făcut o grădiniță nouă, că lucrăm la un proiect care ne va aduce o creșă nouă. Copiii care sunt la școală în acest moment sunt cei care învață printre altele să fie mândri de Călimănești.”
E ceva de reproșat?, îl întreb la final. Crede că, având atât de multe proiecte în derulare, nu a avut timp suficient să comunice „direct” cu oamenii. „Ei vor să te vadă la ei la poartă, la ei pe stradă, să îți spună problemele direct”. Florinel Constantinescu speră însă că i-a făcut și îi face pe toți mândri de Călimănești, așa cum este el, „ca locuitor al orașului și ca primar al dezvoltării și al modernizării de acum”.

---

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-13/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista