Rubrica: Oameni ai locului. 
Invitatul Ediției: Irina Schrotter.

Articol semnat de Adriana Săftoiu

 

Irina Schrotter este din Iași și a Iașiului. A creat evenimente care fac din Iași locul de excelență a modei, a întâlnirii industriilor creative. Este modul ei de a răsplăti, cu dedicare, pasiune și fără sincope, orașul care îi încarcă bateriile. Îmi spune că nu a plecat din Iași niciodată. „Aici am baza afacerilor pe care le fac sau le-am crescut de 30 de ani, am rădăcini puternice în orașul în care m-am născut. Sunt o persoană care se întoarce tot timpul la matcă pentru a-și reîncărca bateriile. Nu pot să le reîncarc nicăieri în altă parte în lume sau în țară. Pentru mine Iașiul a însemnat, înseamnă și o să însemne până la final foarte mult.” 

 

Romanian Creative Week - cel mai mare eveniment din UE al industriilor creative

 

Romanian Fashion Week (RFW) a început în 1999 la Iași, a avut 12 ediții, după care a urmat o pauză de 10 ani în care Irina, împreună cu o parte dintre designerii din RFW, a plecat la Berlin și Viena, sub sigla Romanian Designers. Au apărut încă de la prima participare la Euronews, cu titlul Școala de modă românească. În 2020, și-a propus să reia, dar pandemia Covid-19 a închis orice eveniment public. În 2021, motoarele se pun în funcțiune și are loc o nouă ediție. 

Apreciază că RFW „era o necesitate. Breasla noastră, ca orice breaslă creativă, e plină de orgolii neașteptate ca manifestări exterioare. Eram măcinați de comentarii cu iz de bârfe și am zis să ieșim din tiparul ăsta balcanic, unde părea mai important ce se spunea decât ce se făcea. Și am reușit să nu mai cădem în această capcană de a fi atenți la cine ce zice, capcane care pot genera furtuni foarte mari.” Au învățat să evite aceste situații și, după cinci ani, au creat un eveniment cu o componentă nouă, și anume susținerea tinerilor designeri români: organizarea într-un sistem care să aibă grijă și de tânăra generație, „marele plus” al evenimentului. De altfel, RFW, în 13 ani, a reușit să lanseze peste 50 de designeri tineri, mulți dintre ei, astăzi, la categoria seniori, cadre universitare sau care lucrează în echipe performante de designeri internaționali. 
Nu a fost singură în acest demers și îi enumeră pe cei care i-au fost mereu alături: Ovidiu Buta, Ada Teslaru, Irina Păcurariu, Alex Abagiu, Lucian Broscățean, Sorin Stratulat. Cu această echipă a ajuns la concluzia că RFW e prea puțin pentru anii 2020-2030. „Cum industria noastră lucrează cu alte industrii creative, ne-am propus să facem un format de fashion&friends și așa a apărut copilul mai mare, Romanian Creative Week”, (RCW). Succesul a fost confirmat în 2023, la cea de a 3-a ediție, când a fost desemnat de către Agenția Europeană pentru Proprietate Intelectuală - EUIPO - cel mai mare eveniment din Uniunea Europeană, din punct de vedere al numărului de industrii creative reunite la un loc.
 
Cu modestie, Irina Schrotter spune că „își cunoaște lungul nasului” și că într-un asemenea demers, sprijinul autorităților centrale și locale e esențial, alături de mediul privat. „Oricât de bine intenționat ai fi, nu ai nici posibilitatea, nici capacitatea, nici finanțele să faci așa ceva decât în spații restrânse și, în general, la interior.” În perioada în care are loc RCW, lumea care vine la Iași descoperă un oraș „binecuvântat. Cei care nu au mai fost de foarte mult timp în Iași sunt profund mirați. Nu vin ca la un pom lăudat, vin cu un sac mic și amărât, că e Moldova, o regiune totuși săracă a României, și găsesc un pom înflorit.” Prezența elevilor și a studenților se adaugă la atmosfera bună și precizează că Iașiul este cel mai tânăr oraș din România, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. 

 

My image

 

Despre Iași și ospitalitatea moldovenească

 

Entuziasmul de a vorbi despre oraș lasă în urmă evenimentele ei. „În Iași, intră în fiecare an în jur de 60.000 de tineri numai la studii superioare. În afară de asta, avem universitățile din oraș care sunt foarte bogate. Unele dintre ele au bugete care, în anumiți ani, au fost egale cu bugetul orașului și care fac lucruri importante pentru comunitate, fiecare în felul lor. De exemplu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza are în administrare Grădina Botanică, care este un loc emblematic pentru toată Europa de Est, fiind cea mai mare din această parte a Europei. E un loc pe care oricine vine în oraș vrea să îl vadă. Sunt multe energii care sunt puse la un loc, poate nu de fiecare dată foarte organizat sau sistematizat, dar după 30 de ani, în orașul nostru se simte totuși că fiecare încearcă acolo, în dreptul lui, să facă lucruri.” 

Pomenește, repetat, de ospitalitatea moldovenească, dă exemplu Primăria orașului care întâmpină artiștii cu bucuria de a-i avea oaspeți, mediul privat care susține, inclusiv cu bucate, evenimentul. „Sunt în jur de o mie de artiști care participă cu lucrări la Iași, pentru că avem peste 100 de evenimente în cele zece zile, și să vezi atâta abundență și generozitate și bucurie în a oferi fiecare ce poate în domeniul lui… asta face o mare, foarte mare diferență. Și de-aia lumea se întoarce cu drag și cu plăcere la Iași, pentru că simt că sunt bine primiți, respectați, iubiți pentru ceea ce sunt și pentru munca și talentul lor. Da, e un oraș aparte. Pe care eu cred că merită să-l descopere toată lumea, toată țara pentru că au ce învăța de aici.”

Încercăm să ne întoarcem la ediția din acest an a RCW care va fi în perioada 15-26 mai. O întreb cât de consistent e sprijinul primit din partea instituțiilor locale și centrale. Recunoaște că nu e neapărat cel așteptat, dar „dacă ai curaj și îți propui niște proiecte importante mai mari, poți să-l obții. Noi suntem un exemplu că se poate și poți să capacitezi administrația locală și centrală până la urmă.” La ediția din acest an, în afară de modă, va avea loc un festival de teatru și film - cu șase spectacole, selectate de curatoarea Caterina Puteanu, literatură, arhitectură, artă contemporană, Conferințele Creativității, moderate de Ramona Ursu. Printre invitați vor fi Dragoș Buhagiar, Andrei Cozlac, Mircea Cărtărescu, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleșu, Vasile Bănescu. „Dacă cineva are în program să vină la Iași în acea perioadă, cu greu va prinde câteva ore de somn, pentru că are ce face non-stop, dacă urmărește programul nostru”, este pronosticul Irinei.

 

Pierdem atât de multe creiere

 

Și din nou despre Iași. „Publicul de la Iași e foarte generos. Nu este cărcotaș, chiar dacă este un public sofisticat, destul de elitist, care înțelege foarte bine ceea ce vede, dar este generos cu aplauzele, ceea ce pentru artiști contează foarte mult.”

Participanții la RCW sunt peste 95% creativi români, din țară sau din străinătate, iar 60% dintre ei sunt tineri la început de carieră. „Asta e moștenirea cea mai mare pe care noi o lăsăm, că îi educăm pe acești tineri, cărora le dăm o șansă, să crească la rândul lor generațiile următoare. Iașiul este un exemplu pentru oportunitatea, deschiderea și șansa pe care o oferă tinerilor generații, ceea ce nu se întâmplă la nivelul la care ar trebui să se întâmple în România”. Cu un civism pe care îl recunosc din perioada în care Irina a intenționat să candideze la primăria orașului, spune că acesta e și motivul pentru care „pierdem atât de multe creiere, oameni muncitori, talentați care ar putea să aducă plus valoare extrem de importantă pentru țara asta și care pleacă peste mări și țări să-și îndeplinească visele pentru că aici nu li se dă ocazia.” Consideră că RCW e un model că „se poate și fără costuri foarte mari, fără bugete halucinante”. 

Este foarte mândră de secțiunea New Media. „Vin tineri care nu au bani să-și finanțeze proiectele și o facem noi. Și proiectul, obiectul sau instalația pe care le fac le rămâne lor, ca un început în cariera lor.” Tinerii premiați la prima ediție au adus alți tineri la următoarea ediție. La ediția din 2023, pe lista propusă de Andrei Cozlac, curatorul de la New Media, din cei 27 de artiști invitați, 20 erau din Iași. „Am devenit o platformă pentru New Media, în care toate evenimentele care vor să aibă instalații sau lucrări din această zonă vin să își ia lucrări de la noi, de la Iași.” 

Terminăm într-o notă personală. Îi spun că nu și-a pierdut accentul moldovenesc. „Nu m-am stresat niciodată la capitolul ăsta. Sunt ceea ce sunt și știu și ce vârstă am în buletin. Nu încerc să fiu altceva decât ceea ce sunt. Sunt un om de 59 de ani din Moldova.”

 

My image

 

Să ne ținem copiii acasă

 

Când credeam că am ajuns la final, îmi dau seama că Irina mai vrea să spună ceva: „Mi-aș dori ca Iașiul chiar să fie un exemplu pentru foarte multe orașe din România, să aibă curajul să dea o șansă tinerilor. În Elveția există o lege care obligă pe oricine face o construcție, un edificiu important să cumpere o lucrare importantă de artă, pentru interior și una pentru exterior. E un exemplu pe care Iașiul poate că ar merita să-l dea și care ar putea fi urmat de către toate orașele din țară. M-aș bucura mult să văd asemenea competiții pozitive în România, care până la urmă vor schimba țara asta mai repede decât ne putem noi imagina. Și, încă o dată, nu e nevoie de bani mulți. E nevoie de bunăvoință și de bunătate și de a privi tineretul creativ mai puțin condescendent decât se face la momentul ăsta. Noi nu ne dăm seama ce valoroși sunt tinerii ăștia care vin cu idei trăsnite, dar și noi la vremea când am fost tineri cu siguranță am avut idei poate chiar mai trăsnite decât ei. Și cineva ne-a întins o mână și ne-a ajutat. Eu cred că e momentul ca noi toți, ca popor, să facem lucrul ăsta dacă vrem să ne ținem copiii acasă. Cred că asta e cel mai important deziderat pe care trebuie să ne concentrăm cu toții în perioada următoare.” 

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XI, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-11/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista