Beclean, orașul „inteligent” al României

 

Articol realizat de Adriana Săftoiu

Șase mandate de primar pot părea foarte multe, chiar excesive. Te poți încadra cu ușurință la ceea ce presa, dar și publicul, numește „baron”, termen asociat cu longevitatea în funcție și cu o raportare de stăpân și vasali în relația cu oamenii care te-au ales.
Primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan, ar risca un așa portret dacă nu ar fi construit temeinic și dacă nu ar fi realizat lucruri care au așezat localitatea pe harta orașelor „inteligente”, devenind un reper în România pentru conceptul „Smart Future City”. 

Acum 24 de ani, când devenea pentru prima dată primar, orașul în care a crescut i se părea „senzațional”. S-a născut la câțiva kilometri de Beclean, în Spermezeu, iar de la trei ani locuiește în orașul căruia îi va deveni edil. Compară sentimentul cu cel pe care îl are oricine când se raportează la „casa bunicii”. „Întotdeauna casa dragă ție ți se pare frumoasă, oricând. Doar că au apărut modificări esențiale”, adaugă. 

Primul argument că aceste modificări au fost bine făcute e ultimul recensământ: numărul populației a crescut cu peste 2000 de cetățeni, de la 10.404, în anul 2000, la aproximativ 13.000, în prezent. Trage concluzia singur: „oamenii vin numai în locurile în care există progres. Unde pot să muncească, unde pot să învețe, unde să le fie mai bine”. De altfel, Beclean este localitatea cu cele mai multe apartamente ANL construite, peste 300. „Este o dovadă că am reușit să stabilizăm tineri, profesori, medici, toate categoriile care nu au avut posibilitatea să-și construiască o locuință, sau persoane cu probleme sociale”. 
Cu mândrie ne spune că cea mai valoroasă diferență, față de anul 2000, este transformarea din „orașul mașinilor”, într-o localitate decongestionată, unde se poate respira. Până de curând, era una dintre cele mai aglomerate zone, comparabilă cu cele tranzitate de șoseaua DN17, care face legătura cu Satu Mare, Cluj și Suceava.

 

 

La bănci inteligente, copacul inteligent!

 

Turismul a luat o amploare surprinzătoare pentru oricine nu aparține locului, dar știe totuși unde e pe hartă Becleanul. Mărturisesc că pentru mine era doar un nod de cale ferată. Am poposit adeseori în gară, în drum spre bunicii de la Dej sau spre orașul adolescenței, Târgu-Mureș. Nu m-aș fi gândit că poți face turism în acest orășel de tranziție, cum îl consideram. Faptul că s-au construit 2000 de locuri de cazare e o dovadă clară că există activitate turistică, și una nouă. „Cred că este cea mai nouă activitate turistică din România, luată de la zero”, afirmă primarul Moldovan. 

Laudă inițiativa privată care a generat noi locuri de muncă, cu o perspectivă pentru un parc industrial inteligent, cu peste 20 de noi investitori. „Dacă numai administrația se ocupa de transformarea localității, mare lucru nu rezolvam. Inițiativa privată a făcut diferența. Dacă o să treceți prin oraș, o să vedeți toate sediile sau locațiile private renovate. Arată că avem un anumit nivel de dezvoltare.” 

 

 

Administrația locală a derulat peste 20 de proiecte cu fonduri europene, iar fiecare proiect a avut o componentă din zona smart, digitală care „a schimbat din temelii modul de abordare a fiecărei investiții.” Oferă ca exemplu transportul public care este 100% verde. Până în 2021, când au fost achiziționate opt autobuze electrice, nu exista transport public în comun. Acum e 100% electric. Spune că observă această tendință și în rândul populației, majoritatea optând pentru mașini 100% electrice. Apoi, a investit în 17 km de piste de bicicletă, cu un concept de închiriere conectat la cele mai moderne posibilități de plată, cu vizionarea centralizată. Iluminatul electric este cu LED-uri, îngropat în subteran. „Are o componentă smart dintr-un server central, chiar de pe un telefon. Putem să monitorizăm fiecare consum și fiecare LED, cum funcționează. Mai mult decât atât, putem dirija chiar de la zero, până la 100% iluminarea unui anumit punct.” Mobilerul stradal e „inteligent” la rândul lui. Te așezi pe bancă și poți lucra la laptop, în natură, fără spaima că se descarcă bateria. Ai prize și pentru telefoane. Zâmbesc cu o anumită invidie, dar nu vreau să introduc elemente de comparație cu Capitala țării.  

La bănci inteligente, copacul inteligent! Așezat în centrul unui parc de joacă pentru copii care are peste un hectar suprafață, copacul solar inteligent oferă posibilitatea ca oricine să se conecteze gratuit la cea mai mare putere de internet. Școlile și grădinițele sunt, la fel, dotate cu mobilier inteligent. „Nu mai putem veni în fața celor mai mici, nici în fața celor mai mari cu elemente depășite.” 

Nu se plânge de birocrația procesului de avizare. Ba, spune că stufoșenia dosarelor îi poate proteja pe edili. „Toate aceste opintiri, care se văd din afară, eu le văd ca pe un cumul de responsabilități. Un proiect care are toate semnăturile e mai pregătit să fie implementat în siguranță.” 

 

 

În „gașcă” la Băile Figa 

 

Proiectul de „suflet” este stațiunea Băile Figa, concept început acum 20 de ani și implementat din 2010. „A fost cea mai mare provocare administrativă, dar și cea mai surprinzătoare. Dacă făcem doar lucruri care se practică în toate localitățile - apă, canal, gaz, trotuare, asfalt, chiar iluminat public, școli, grădinițe - eram într-o notă comună. Cam toate administrațiile publice din România au reușit să facă și să aducă la un standard de respectat asemenea obiective.” Își amintește cu o nostalgie evidentă că era un tânăr primar care avea în față un câmp liber, fără nicio utilitate, la 5 km de oraș, unde nu era nici gaz, nici curent, nici internet, nici canalizare, nici apă și avea viziunea unui loc de agrement care să pună în valoare resursa naturală - nămolul și sarea.

La Băile Figa se vine în „gașcă”. „Vin grupuri de 20 de oameni, familii întregi sau toată strada. Niciodată nu o să vedeți 2-3 persoane. Sunt activități pentru fiecare.” Costurile sunt accesibile: până în 100 de lei/zi/familie, ceea ce include bilete de intrare, mâncare, acces la spațiile de relaxare și joacă etc. „Avem cele mai mari tobogane din țară”, afirmă primarul. Până ajungem să constatăm, mergem pe încredere. 

 

 

În oglindă cu proiectul Băile Figa se află proiectul de investiție ,,verde” Grădina Urbană Transilvania, care a fost recent prezentat în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor (ERW), la cererea Comisiei Europene, care i-a apreciat în mod deosebit caracterul inovator. Proiectul se întinde pe 49 de hectare și a primit deja o primă finanțare europeană în valoare de 5 milioane de euro, bani care vor fi folosiți pentru amenajarea parcului botanic. 10 hectare din aceste 49 se adresează exclusiv investițiilor noi - magazine turistice, zone de cazare, hoteluri. „Va fi o zonă mai pretențioasă, cu servicii premium, cu hoteluri de 4 și 5 stele.”

Primăria își permite să gândească pe următorii 10 ani pentru că are posibilitatea autofinanțării. „Să faci o încasare an de an, care intră direct în bugetul propriu, de aproape un milion jumătate de euro nu e un lucru chiar de ici de acolo și atunci avem și o independență financiară.” Mai bate și pe la „uși" și se întâmplă să primească și refuzuri. Nu se supăra și nu se plânge pentru că are această independență financiară, de autosubvenționare a bugetului propriu.

 

 

„Ceea ce se vede e ceea ce nu faci.”

 

Pe 1 decembrie 2023 a tăiat panglica pentru varianta de ocolire a orașului Beclean. A durat 15 ani, dar s-a finalizat. Spune că aceasta variantă a fost făcută mai ales pentru cei care tranzitează zona. „Centura orașului Beclean nu se adresează orașului. Noi practic mergem așa, de drag, să vedem cum arată varianta care e pentru cei care ne tranzitează orașul”. Ne surprinde din nou afirmând că a fost un prim proiect pilot, derulat în parteneriat cu CNAIR. „Pentru noi este cea mai mare realizare ca valoare. Inclusiv stațiunea Băile Figa va beneficia pentru că turiștii care veneau erau blocați câte 40 de minute înainte de a se relaxa. Se supărau și apoi nu îi mai puteai relaxa”, spune mai în glumă, mai în serios. Recunosc umorul ardelenesc!

Profesor de fizică ca profesie, s-a obișnuit cu administrația în calitate de consilier local. Când i s-a propus în 2000 să candideze nu era deloc încrezător. „Eu ziceam că n-am cum să fiu primar, îs prea tânăr, nu-s pregătit pentru asta.” Și-a câștigat.

Spune că în politică, în administrație, ceea ce se vede prima dată e ceea ce nu faci. Nu îl putem contrazice „Ce nu faci pare mai important decât ce realizezi. De asta, grija mea a fost să îmi fac bine treaba în fiecare an. Iar mulțumirea vine când oamenii îți mai dau un vot”. Îmi e clar că tocmai discut cu primarul viitor candidat la primăria Beclean. 

Dar cu toate voturile oamenilor, fără susținerea familiei „nu ai nimic”. Are trei fete, dintre care două căsătorite. E și bunic de trei nepoți. „Toate trei fetele stau în casă cu mine”. Nu aș fi putut să nu îl felicit că și-a convins ginerii. Râde. „Eu cred că fetele i-au convins”.

Mai am o ultimă întrebare pentru un primar longeviv și o problemă mult mai longevivă: reorganizarea administrativ-teritorială. „Ar trebui să se întâmple. La prima vedere, i-am afecta pe cei din comunele mai mici. Dar ne așezăm la masă și discutăm. Anul acesta probabil nu e un an potrivit. Dar imediat după ce se constituie noul Guvern va trebui să-și asume această responsabilitate.”
Cine știe, poate la presiunea primarilor, viitorul Guvern va fi determinat să facă această reformă, des discutată și la fel de des abandonată.

 

---

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XI, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-11/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista