Prof. univ. dr. ing. Cornel Păunescu, unul dintre cei mai experimentați profesioniști din România în domeniul cadastrului, topografiei și geodeziei explică de ce cadastrul sistematic reprezintă baza dezvoltării și digitalizării unei UAT


Un material semnat de prof. univ. dr. ing. Cornel Păunescu ce prezintă informații practice pentru administrațiile locale care urmează să realizeze cadastrul sistematic sau au finalizat procesul de actualizare și înregistrare a datelor legate de imobile (terenuri cu sau fără construcție) și doresc să utilizeze eficient și în timp real datele actualizate din cadastrul sistematic pentru accesarea fondurilor europene sau guvernamentale, pentru digitalizarea relației cu cetățenii, pentru emiterea automată a certificatelor de urbanism, pentru ca funcționarii publici din primărie și cetățenii să aibă la dispoziție informații cu privire la restricții urbanistice, bonitatea solului pentru imobilele din extravilan, zone cu grad de risc la hazarde naturale, posibilitatea de racordare la rețelele edilitare, etc.

Administrațiile locale, județene și centrale manipulează continuu informații necesare desfășurării activității cotidiene. Aceste informații sunt procesate, analizate și difuzate. În funcție de aceste informații se iau decizii importante privind comunitățile locale, județene sau centrale. Cu cât aceste informații sunt mai corecte, cu atât deciziile luate sunt mai bune și în folosul cetățeanului. Din nefericire aceste informații în marea majoritate nu sunt foarte corecte. Se preiau din registre, din surse diverse care nu sunt actualizate. Astfel, de multe ori nu se știe exact numărul locuitorilor dintr-o localitate. De asemenea nu se cunosc foarte exact suprafețele pe categorii de folosință din fiecare Unitate Administrativ Teritorială, astfel că deciziile privind situația agricolă pot fi greșite. Nu mai vorbim de hărțile de risc care sunt realizate la scări globale, fără a detalia zone clare din localități. Factorii de conducere, conform principiului “merge și așa”, se complac în aceste situații și nu dau importanță erorilor care se strecoară în rapoartele pe care le trimit sau le primesc. Din acest motiv de multe ori deciziile nu sunt conforme cu realitatea. Un factor important în propagarea erorilor o constituie și lipsa de abilități în utilizarea programelor simple de tip office a funcționarilor din administrațiile locale. Se simte astfel nevoia de instruire practică și reală a celor care lucrează în Primării.

În prezent, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este în curs de realizare a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară. Acesta are două componente: pe întreg UAT sau pe sectoare cadastrale. Pentru UAT-urile cadastrate integral lucrarea reprezintă primul pas în informatizarea completă a Primăriei. Datele pe care prestatorul lucrării de cadastru le-a introdus în baza de date conțin informații care pot genera rapoarte de care administrația locală ar putea beneficia. Din nefericire, aceste date introduse în baza de date a OCPI județean și de acolo în aplicație e-terra a ANCPI nu sunt utilizate de Primării. Acestea primesc documentațiile finale în format electronic, dar din cauza faptului că funcționarii nu știu să lucreze cu baze de date, acestea nu sunt folosite.

Așa cum am prezentat în articolul ,,Necesitatea realizării unui GIS pentru administrațiile locale” publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Vara 2021, compania pe care o prezint, Cornel & Cornel Topoexim, a dezvoltat o aplicație care utilizează datele din cadastrul sistematic.

Aplicația nu are nevoie decât de un computer și de acces la internet. Fiecare dintre serviciile din Primărie (cadastru, agricol, urbanism, taxe și impozite, etc) lucrează pe computerul propriu cu acces la computerul pe care se instalează baza de date. Baza de date a Primăriei preia informațiile din baza de date a ANCPI (OCPI județean), prin angajatul de la serviciul cadastru din Primărie. Acesta primește un user și o parolă cu ajutorul cărora poate descărca date din baza de date a ANCPI, date aduse la zi. Astfel, dacă un proprietar din UAT a vândut terenul, această informație apare instantaneu în baza de date a ANCPI și angajatul de la Primărie o poate descărca. De asemenea, dacă se schimbă categoria de folosință a terenului, aceasta este operată în baza de date a ANCPI și poate fi descărcată imediat și în baza de date a Primăriei. Practic, informația este actualizată permanent și este corectă. Aplicația noastră „ParcelMapping GIS” folosește toate informațiile din baza de date și poate realiza rapoarte pe diverse categorii, după cum se dorește. Astfel, se pot realiza rapoarte despre fiecare proprietar în parte (suprafață, categorie de folosință, proprietar, vecini, distanțe ale limitelor, etc), rapoarte despre suprafața totală a arabilului din UAT, suprafața totală a pășunilor, livezilor, viilor, etc. Toate aceste rapoarte sunt generate automat și în conformitate deplină cu realitatea, deci fără erori.

Trebuie înțeles că aplicația nu are ca scop reducerea personalului, ci ridicarea calității și acurateței rapoartelor care trebuie întocmite în cadrul unei administrații publice. De asemenea, aplicația are posibilitatea încărcării pe siteul Primăriei sau pe o consolă la Primărie, astfel încât cetățenii să aibă acces la anumite informații strict necesare, fără interacțiunea cu personalul angajat. Având disponibile informațiile din cadastrul sistematic, se pot adăuga module care să rezolve și alte probleme care duc la o îmbunătățire a serviciilor pe care Primăria le poate oferi. Astfel, modulul de urbanism este axat pe PUG-ul existent și valabil pentru UAT-ul respectiv. Prin selectarea unui imobil (o parcelă), putem afla toate restricțiile în vederea amplasării unei construcții. Pentru extravilan există modulul de bonitate a solului bazat pe harta pedologică existentă la OSPA. Selectând un imobil putem afla clasa de sol pe care se află amplasat. În acest mod, o persoană fizică sau juridică interesată de un anumit imobil poate afla instantaneu dacă acel teren este ceea ce dorește, corespunde așteptărilor sau nu merită interesul. Modulul hărților de risc ne spune de asemenea, dacă terenul pe care îl avem în proprietate sau pe care dorim să-l achiziționăm prezintă risc de alunecare, de inundații sau de alt gen.Aplicația, bazată pe cadastrul sistematic este axată pe mai multe module, care au fost descrise în Editia anterioară a Revistei Ghidul Primăriilor. Fiecare modul oferă informații și poate genera rapoarte necesare atât administrațiilor locale, județene sau centrale, dar și oricărui cetățean – locuitor al UAT-ului respectiv sau doar interesat de zona respectivă. Baza de date a UAT-ului poate fi descărcată într-o bază de date a județului, pe măsură ce fiecare UAT finalizează lucrările de cadastru sistematic. Pe baza județului se poate crea o bază de date pe întreg teritoriul. Vorbim de digitalizare în general și soluțiile sunt la îndemână. Trebuie pornit de la bază, adică de la fiecare UAT și apoi spre general. Dacă pornim de la general la particular rezultatele nu vor fi niciodată foarte corecte. A se vedea hărțile de risc realizate la nivel de județ. Nu pot fi aplicate în detaliu pe fiecare UAT. În schimb, realizarea hărților de risc pe UAT-uri și duse apoi la județ într-o bază de date generală este mult mai corectă.

Nume companie: Cornel & Cornel Topoexim

Domeniu de expertiză: servicii de topografie, cadastru, cartografiere - GIS și geodezie.

Date de contact: +4021-221.82.98  | cornel.paunescu@topoexim.ro | www.topoexim.ro

Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Noiembrie 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale. 

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3qLeiZh

Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3HvsStT