Articol semnat de Prof. univ. dr. ing. Cornel Păunescu, Directorul General al companiei Cornel & Cornel Topoexim

Într-o definiție succintă, exproprierea pentru cauză de utilitate publică reprezintă instituția de drept prin care se realizează trecerea forțată a unui bun imobil din proprietatea privată a expropriatului – persoane fizice și/sau juridice – în proprietatea publică a statului, pentru o cauză de utilitate publică.

Cadrul legal privind exproprierea pentru cauză de utilitate îl reprezintă Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, precum și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 aprobate prin HG nr. 53/2011.

În conformitate cu prevederile legislației speciale ante menționate, etapele ce se impun a fi parcurse în cadrul unei proceduri de expropriere sunt: (i) întocmirea documentației tehnico-economice; (ii) adoptarea hotărârii de declanșare a procedurilor de expropriere; (iii) consemnarea despăgubirilor, emiterea deciziei de expropriere și transferul dreptului de proprietate către expropriator; (iv) intabularea dreptului de proprietate asupra coridorului de expropriere; (v) întocmirea documentațiilor cadastrale individuale; (vi) activitatea comisiei de expropriere, respectiv finalizarea formalităților privind procedura de expropriere.

Pe parcursul desfășurării acestor etape, se emit o serie de acte administrative de către autoritățile publice în calitate de expropriator, respectiv hotărâri de Guvern, hotărâri de Consiliu Județean sau hotărâri de Consiliul Local, în funcție de întinderea interesului public, precum și decizii de expropriere.

În cadrul procedurilor de expropriere autoritățile locale joacă un rol extrem de important în derularea proiectelor de infrastructură rutieră națională, începând de la faza întocmirii documentațiilor necesare promovării actelor normative de expropriere, până la despăgubirea persoanelor expropriate.

În vederea declanșării procedurilor de expropriere se întocmește documentația tehnico-economică necesară promovării actul normativ de expropriere care cuprinde: coridorul de expropriere stabilit în baza studiilor de prefezabilitate sau studiilor de prefezabilitate, lista proprietarilor imobilelor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale și sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 255/2010 în termen de 6 luni de la data publicării actului normativ de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, în scopul eliberării coridorului de expropriere de orice sarcini, unitățile administrativ-teritoriale sunt obligate să procedeze la întocmirea documentaţiilor topo-cadastrale - a planurilor parcelare - aferente imobilelor care fac parte din coridorul de expropriere și la predarea acestora către expropriator, sub sancţiunea prevederilor art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010, Coridorul de expropriere trebuie suprapus peste planurile parcelare afectate de expropriere, întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv planurile de amplasament și delimitare a imobilelor recepționate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin unitățile sale teritoriale. În situația în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate. În zonele foste necooperativizate, suprapunerea se face peste planurile cadastrale și de carte funciară.

Lipsa planurilor parcelare produce blocaje în etapele procedurii de expropriere, în special în etapa întocmirii documentațiilor cadastrale individuale necesare clarificării situaţiei juridice a imobilelor afectate de expropriere. Pe cale de consecință, nu se poate parcurge etapa activității comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, etapă în cadrul căreia se emit procesele-verbale și hotărârile de stabilire a despăgubirilor, documentele obligatorii în vederea acordării despăgubirilor către persoanele expropriate.
Un alt aspect important de reținut este și faptul că în baza documentațiilor cadastrale individuale se va proceda la înscrierea, din oficiu, în cartea funciară, a suprafețelor rămase în proprietatea persoanelor afectate de expropriere.

Prin urmare, rolul autorităților locale în cadrul procedurilor de expropriere este unul extrem de important pentru buna derulare a proiectului de utilitate publică de importanță națională.
În altă ordine de idei, proiectele de infrastructură de utilitate publică națională au un impact socio-economic pozitiv asupra unităților administrativ-teritoriale situate pe amplasamentul coridorului de expropriere, acestea trecând într-o etapă de modificare a economiei. Astfel de investiții sunt generatoare de venituri pentru bugetul local și conduc la creșterea bunăstării populației. În același timp, drumurile locale se degrevează de traficul de tranzit fiind mult mai ușor de folosit de către locuitorii respectivelor localități.

În plus, Legea nr. 255/2010 este cadrul legal aplicabil și pentru diversele obiective de investiții care pot fi efectuate pe plan local (reabilitarea, modernizarea, lărgirea drumurilor existente, realizarea de drumuri noi, precum și alte obiective de investiții prevăzute de Legea nr. 255/2010):

a) lucrări de construcţie, reabilitare şi modernizare de drumuri şi parcări;
b) lucrări de construcţie, reabilitare şi modernizare de drumuri pentru ciclişti;
c) lucrări din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţii de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele şi derivaţiile hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi asigurarea conectivităţii laterale;
d) lucrări de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a instalaţiilor şi echipamentelor de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor, instalaţii pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului “Schi în România”, aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
e) lucrări de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducţiunilor, inclusiv a staţiilor de captare şi tratare, a infrastructurii de apă uzată şi lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare;
f) lucrări de interes public local de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative, sociale şi culturale, de sănătate, învăţământ şi sport, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora;
g) lucrări de interes public local de conservare a spaţiilor verzi existente, definite conform prevederilor Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau de amenajare de noi spaţii verzi;
h) lucrări de interes public local de regenerare urbană a terenurilor neconstruite şi a imobilelor care au avut destinaţie industrială din intravilanul oraşelor şi municipiilor şi care în prezent nu sunt funcţionale;
i) lucrări de interes public local de conservare şi protejare a clădirilor de patrimoniu degradate;
j) lucrări de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru proiecte de regenerare urbană iniţiate de autorităţile publice centrale;
k) lucrări de interes local de construcţie, reabilitare şi modernizare necesare funcţionării sistemului de sănătate, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora;
l) lucrări de închidere şi ecologizare a depozitelor de deşeuri, efectuate de stat prin autorităţile publice centrale, ca urmare a stabilirii în sarcina acestuia de măsuri în baza unor hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;
m) lucrări de reconfigurare a parcelelor în vederea dezvoltării urbanistice a terenurilor agricole în cazul în care nu se obţine acordul proprietarilor pentru schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic cu modificarea geometriei poziţionării şi suprafeţei parcelei;
n) lucrări din proiectele de investiţii strategice, precum şi din cele realizate în parteneriat public-privat aferente obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local stabilite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare;
o) lucrări realizate în cadrul sistemelor de gestionare a deşeurilor efectuate de stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care vor rămâne în proprietatea acestora.

Concluzionând, Legea nr. 255/2010 reprezintă instrumentul legal aflat la îndemâna autorităților publice, care poate fi utilizat în vederea realizării unor proiecte de interes public național, județean sau local, fiind de altfel o măsură esențialmente excepțională, având ca finalitate satisfacerea unui interes public.

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-12/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista