Horia Bugarin este primarul uneia dintre cele mai bogate comune din România: Dumbrăvița, județul Timiș, care se situează pe locul 7 în clasament, în 2013 deținând primul loc.

După 20 de ani de antreprenoriat, optează pentru politică administrativă, alături de USR, și câștigă încrederea dumbrăvițenilor. Implicat în evenimente civice, participă la deja bine-cunoscutele proteste din 2018-2019, în calitate de cetățean, nefiind, la acel moment, membru de partid. De aici a fost doar un pas spre colaborarea cu viitorul primar al Timișoarei, Dominic Fritz. „Fiind în zona de business și de antreprenoriat, Dominic m-a rugat să îl ajut la partea de program politic - antreprenoriat, business, relația cu mediul de afaceri. Pentru că USR-ul nu avea candidat în Dumbrăvița, mi s-a propus să candidez. Am participat la alegerile interne, am câștigat și am devenit candidat”. A pornit în cursa electorală cu câteva avantaje: „populația Dumbrăviței este tânără, sunt mulți antreprenori, care lucrează în multinaționale, cu mulți interacționasem în zona de business, eu având o firmă de recrutare și plasare de personal. Și atunci, cu mulți m-am intersectat de-a lungul anilor și m-a ajutat, practic, să câștig alegerile într-un mod detașat. Am avut 50% din sufragii”.

 

Investițiile în învățământ își arată roadele
 

Zonă periurbană, Dumbrăvița are, conform datelor de la Evidența Populației, 21.403 locuitori cu vârsta peste 14 ani, dar, în mod real, sunt aproximativ 28-29 de mii de locuitori, apreciază primarul. Comuna s-a format acum 100 și ceva de ani, cu o populație maghiară, care a emigrat dintr-o localitate cu numele Szentes. De aici numele în limba maghiară a Dumbrăviței, Újszentes, adică Noul Szentes. „Dumbrăvița, practic, este lipită de Timișoara. Sunt străzi unde partea stânga este în Dumbrăvița, partea dreapta este în Timișoara.” Sunt și locuitori ai comunei cu domiciliu în Timișoara. Una dintre cauze, consideră primarul Bugarin, e lipsa unui liceu. „Elevii de liceu merg la școli în Timișoara și atunci unul dintre părinți are domiciliu în Dumbrăvița și celălalt în Timișoara.” E conștient că nu trebuie amânat prea mult proiectul pentru construirea unui liceu, dar situația pentru copiii preșcolari și școlari – ciclu primar, gimnazial, e mai presantă. O dovedește și faptul că, în anul în curs, Dumbrăvița a avut cea mai mare creștere a numărului de copii înscriși în clasa 0 la nivel de Timiș, cu peste 500 de copii. „În 3 ani de zile, de când sunt la primărie, creșterea a fost de peste 1000 de copii. Este una din cele mai mari provocări pe care le avem, să asigurăm spațiile și condițiile corecte pentru acești copii.” Până acum, în 2 ani și jumătate, s-au investit, în domeniul educațional, peste 22 de milioane de lei. „S-a construit o creșă nouă, prima din localitate. Este foarte aproape de finalizare o școală nouă care va fi dotată și cu o piscină interioară, bibliotecă și sală de sport. Am depus un proiect pe PNRR, pe școală verde, de 30 de milioane de lei, pentru că e nevoie de încă o școală și încă o grădiniță.” Urmează și primul cabinet de stomatologie pentru copii în cadrul școlii, realizat în parteneriat cu Organizația Medicilor Stomatologi din Timiș.

 

My image

Foto: Investiții în arhitectura educațională. Arhivă Primăria Dumbravița

 

Cererea pentru spații de învățământ fiind mare, a recurs la o soluție de compromis. A făcut opt clase modulare în niște containere lângă școală, „în condiții absolut civilizate, cu grupuri sanitare, cu aer condiționat, cu încălzire”. Mai mult, toate cursurile au loc doar dimineața, visul oricărui părinte de școlar.
Investițiile în învățământ își arată roadele. Statistic, Dumbrăvița se află în top 10 școli la nivel județean din punct de vedere al rezultatelor. În teren, se constată că foarte mulți locuitori ai Dumbrăviței au ales să își mute copiii de la școlile din Timișoara la cele din comună. Îl laudă pe directorul școlii, premiat de către Inspectoratul Școlar ca cel mai bun director cu spirit antreprenorial.

 

My image

Foto: Un nou teren de fotbal pentru academia de copii din Dumbrăvița. Arhivă Primăria Dumbravița

 

Explozie demografică în Dumbrăvița: Creștere de 250% în 10 ani

 

L-am întrebat de unde vine „bogăția comunei”, iar răspunsul a fost surprinzător într-o țară extrem de deficitară la colectarea taxelor și impozitelor. „Pe baza cifrelor Ministerului Finanțelor, taxele și impozitele colectate la nivel de Dumbrăvița o situează în top 10 comune la nivel național. Suntem undeva pe locul șapte-opt. Asta ne permite cumva să avem un buget corect și să putem să facem investiții, atât din surse externe, cât și din surse proprii. În continuare, eu cred că sursele externe sunt cele mai importante pentru dezvoltarea unei comune. Avem proiecte cu contracte semnate de 7,7 milioane de euro. Unele dintre ele sunt deja implementate, unele în diferite faze de implementare. Și mai sunt încă 12,7 milioane de euro proiecte depuse pe fonduri externe, atât guvernamentale, cât mai ales fonduri europene”.

Dorim să înțelegem profilul locuitorului din Dumbrăvița, bun plătitor de taxe și impozite. Sunt ei mai conștiincioși, mai responsabili decât majoritatea românilor?! „Cred că da. În primul rând oamenii sunt mai conștiincioși și mai responsabili și își dau seama că nu se poate face dezvoltare fără să ai bani. Și atunci, da, gradul de colectare și plata impozitelor este într-un ritm și la un nivel mult ridicat comparativ cu media națională. Asta permite accesul la niște fonduri care sunt cumva sigure. Pe de altă parte, tot ce înseamnă cote defalcate, fiind o dezvoltare totuși economică în zona de Dumbrăvița, îi asigură din nou alte surse de venituri la buget, care din nou este constantă practic și permite să-ți faci un business plan și un plan de dezvoltare pe anumite perioade de timp.”

Forțăm nota. Trebuie să fie o reciprocitate: îmi plătesc taxele, primesc ceva la schimb. Ne răspunde prompt: „Cu siguranță le dau. Și cred că ceea ce le dau este faptul că oamenii au căpătat încredere că banii lor sunt într-adevăr cheltuiți pentru comunitate. Cred că asta este cel mai important. Încrederea și transparența pe care am introdus-o în primărie, faptul că, în orice moment, orice om poate să vadă toate contractele semnate, toate achizițiile, totul este foarte transparent și foarte public.”
În aproape trei ani, a realizat 33 de kilometri de canalizare și speră ca până la finalul mandatului toată comuna să aibă canalizare și apă curentă. „Să mergi pe un drum pietruit mai merge cum mai merge, dar să nu ai apă și să ai fosă septică îți creează un disconfort. Plus că nu este bine nici pentru mediu. De aceeam am investit foarte mult și avem în continuare proiecte foarte mari.” Are un atuu, faptul că a moștenit o stație de tratare a apei performantă, finalizată chiar în anul 2020, care permite asigurarea unui nivel de calitate decent, deși se mai impun îmbunătățiri.

 

My image

Foto: Străzi modernizate cu trotuare și iluminat public. Arhivă Primăria Dumbravița

 

Ne surprinde lipsa de „victimizare”, arma opoziției, când îl întrebăm dacă s-a simțit „dezavantajat” în relația cu instituțiile centrale ale statului fiind într-un partid adversar al puterii. „Nu. Și aș fi necinstit să spun că m-am simțit așa. N-au fost la fel de deschiși în anumite momente, dar în clipa în care am reușit să vorbesc și ne-am dus cu niște proiecte corecte, n-am avut o rezistență majoră care să mă împiedice.” Apreciază că la nivel de Consiliu local „se face mult prea multă politică și se încearcă blocarea unor proiecte pur și simplu, dar lucrurile în general s-au deblocat. Uneori mai greu, alteori mai ușor, dar lucrurile au mers mai departe.”

Abordăm problema zonelor metropolitane și în ce măsură faptul că anumiți cetățeni nu declară domiciliul în aceste zone reprezintă piedici în accesarea anumitor fonduri europene sau chiar guvernamentale. „Nu neapărat nedeclararea este o problemă, ci faptul că zonele metropolitane, din punct de vedere al dezvoltării și al numărului de locuitori, sunt mult peste foarte multe alte localități din județele respective. Dumbrăvița este mai mare, cu excepția Lugojului, care este municipiu, decât orice alt oraș din județul Timiș. Dar nu putem să accesăm, pentru că din punct de vedere administrativ suntem considerați comună. Și atunci există o plafonare a fondurilor pe care putem să le accesăm.” La aceasta se adaugă și faptul că sunt anumite linii de finanțare care se adresează doar orașelor. „Nevoile poate sunt mai mari într-o localitate de tip periurban, cum este Dumbrăvița, cu peste 20.000 locuitori, decât într-un orașel cu 6-7.000 de locuitori, cu o populație relativ stabilă, care nu are o dinamică a populației așa de mare cum este Dumbrăvița.” Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, Dumbrăvița a crescut cu 250% din 2011 până în 2021.

Spune că soluții ar fi, cu o legislație bună care să trateze la pachet tot ce înseamnă zona periurbană, respectiv metropolitană, a unui localități mari și a unui metropole, linii de finanțare și proiecte, gândire strategică la nivel de România, astfel încât să ajute zona în integralitate.

 

De la localitate-dormitor, la comunitate vie și omogenă
 

Preocuparea pentru dezvoltarea infrastructurii școlare și pentru o viață culturală activă vine și din nevoia de a forma o comunitate, de a crea evenimente care să îi aducă împreună pe cei din comună, să nu mai fie nevoie să meargă până la Timișoara pentru un concert. „Tot ce înseamnă zonă periurbană s-a dezvoltat ca un dormitor practic al zonei metropolitane. Și atunci am încercat să creăm o comunitate la nivel local, iar una dintre ancorele și pârghiile prin care poți să o faci este, o dată, la nivel de copii, pentru că copii socializează inerent și sunt mult mai puri și mult mai deschiși. Și o altă zonă este zona culturală.” Așa s-a născut Simpozionul de Sculptură Sudată, aflat la a treia ediție, Festivalul de Film Science Fiction, finanțate de la Primărie, care a creat un fond - anul acesta în valoare de 650.000 de lei - alocat acestor „apeluri de proiect”. S-au creat evenimente muzicale la nivel de cartier - Scena de acasă - aflat la a treia ediție. „Concertele nu sunt în centru, ci într-o anumită zonă unde există un spațiu unde practic locuitorii de acolo se întâlnesc să socializeze și să comunice între ei, simțindu-se bine la un eveniment cultural.” Apoi, Dumbrăvița s-a alăturat Timișoarei, care este Capitala Europeană a Culturii anul acesta. Partea de Sunlight Theatre din Flight Festival, cu spectacole de teatru pentru copii și adulți, au fost făcute în Dumbrăvița.

 

My image

Foto: Întâlniri periodice cu cetățenii în cartiere. Arhivă Primăria Dumbravița

 

„Da, cu siguranță voi mai candida.”
 

Spune că experiența de antreprenor l-a ajutat foarte mult, dar că diferă mult administrația de mediul privat. „Și ca mentalitate, ca proceduri, ca legi. Administrația este foarte birocratică, mult prea birocratică.” Exemplifică cu procedura pentru accesarea fondurilor europene: „am stat de vorbă cu niște primării din Germania, iar procedura în România este mult mai complexă, mult mai birocratică decât este în Germania. O explicație ar fi „lipsa de asumare de responsabilitate. Cu cât facem mai mult, cu atât trebuie să semnăm mai mulți, cu atât responsabilitatea mea individuală se diminuează. Trecem printr-o succesiune de decizii și practic se disipează responsabilitatea.”
Asta e partea neplăcută a funcției de primar, birocrația, legislația foarte stufoasă în toate domeniile administrației. Dar se compensează cu relația cu oamenii. „E foarte fain să comunici cu oamenii, să vorbești cu ei, să fii lângă ei, toată această relație cu comunitatea, cu plusuri și cu minusuri, că nu toată lumea este neapărat un susținător.”
Utima întrebare primește un răspuns ferm. „Da, cu siguranță voi mai candida.”

 

Articol realizat de Adriana Săftoiu, în colaborare cu Andreea Pahonțu

 

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista