Primăriță la 24 de ani

 

Anca Baciu, primar în comuna Corbi, județul Argeș, a devenit, în 2020, cea mai tânără primăriță din România. Avea doar 24 de ani. Astăzi, vorbește despre comunitatea pentru care lucrează - 3772 de locuitori - cu încredere, dar și cu regrete că sistemul birocratic transformă proiecte necesare într-un proces greoi și îndelungat.

L-a urmat pe tatăl ei, Virgil Baciu - primar pentru două mandate - ceea ce consideră că a fost un avantaj. „Tata este un om foarte iubit de comunitate și da, a fost un atuu pentru mine. Am plecat cu o echipă tânără, foarte entuziastă.” Au fost și minusuri, mulți credeau că, de facto, tot tatăl ei va conduce. „Oamenii aveau impresia că tot tata o să fie cel din spate. Ori lucrurile nu au nicio legătură. Eu m-am născut și am trăit în București, aici m-am mutat în pandemie. Când am început mandatul, a fost ca un schimb de vieți. El s-a întors la firma de la București, eu am rămas la Corbi.”

Este responsabilă de o comunitate unde populația este relativ îmbătrânită, aproximativ 60%. Cauza este aceeași ca peste tot unde situația e similară: tinerii au plecat în afara granițelor. Din fericire însă, fenomenul scade din amploare. În dialogul cu Revista Ghidul Primăriilor, Anca Baciu spune că o mare parte dintre cei plecați încep să se întoarcă acasă: „Ce au strâns afară sau ce au învățat afară au venit să facă aici, în Corbi, fiindcă și-au dat seama că zona are potențial. Și-au dat seama că banii pe care îi făceau în afară, îi pot face acum în țară. Mulți dintre ei s-au și redescoperit. Au ajuns în afară, au văzut ce pot face pe acolo. Cu banii strânși, s-au reîntors în comună și au dezvoltat mici business-uri.”

 

Foto: Ansamblul Monastic Rupestru Corbii de Piatra. Arhivă Primăria Corbi

 

Un rol l-a jucat și RBL - Romanian Business Leaders - cu programul „Antreprenorești - Adoptă un Sat”, iar Corbi a fost printre primele comunități beneficiare ale acestui program. „Au fost foarte buni pe partea de comunicare pentru că au avut o altă abordare. Le-au arătat localnicilor ce pot face la ei în țară. Au organizat tot felul de workshop-uri, le-au vorbit despre ce înseamnă o pensiune tradițională. Pe partea de meșteșug, RBL a încurajat promovarea produselor tradiționale, de la ia noastră, până la alte articole din această categorie. Oamenii veneau cu diverse întrebări la care, poate nu le putea da primăria un răspuns. Unii aveau nevoie de o strategie de marketing, alții voiau să învețe cum să participe la târguri. De-a lungul timpului, comunitatea RBL s-a mai întors aici pentru că a rămas în relații foarte bune cu oameni pe care i-a ajutat.”

Punctul forte al comunei este activitatea turistică, fiind deja renumită pentru Mănăstirea Corbii de Piatră, pentru Căsuța Albastră, pentru Festivalul de Rock Stonebird, pentru Festivalul Rapsodia Păstorească, care a trecut deja de ediția numărul 50 și la care participă inclusiv „familia din Republica Moldova”, comuna fiind înfrățită cu localitățile Coşcalia, Vasilcău, Baimaclia. „E o comună destul de dezvoltată, mai ales pe partea turistică. Nu este o zonă industrială. Oamenii au afaceri destul de micuțe, business-uri de familie, de la pensiuni, până la cafenele, restaurante mici, service auto, magazine.”

 

Foto: Festivalul Rapsodia Păstorească. Arhiva Primăriei Corbi

 

Contraste românești: digitalizare da, gaze și canalizare ba
 

Viitorul vine cu proiecte multe depuse „fizic”, dar încă nedemarate. Acesta e și un motiv pentru care spune că beneficiile muncii de primar se văd doar în al doilea mandat. Digitalizarea e o componentă căreia i-a acordat multă atenție, considerând că așa îi ajută și pe micii antreprenori ai comunei. „Am depus proiecte pe PNRR, componenta C10, digitalizare și sisteme de supraveghere video în toată comuna, o platformă unde va fi mult mai ușor ca cetățeanul să își spună toate problemele, să descarce formularele de care are nevoie sau orice tip de solicitare. Prin aceeași platformă se va face și o aplicație pentru telefoanele mobile care să pună la dispoziție toate informațiile despre comună, de la aspecte legate de primărie, până la toate pensiunile, locurile pe care le poți vizita. Cu ajutorul componentei C10, trecem de la calculatoare foarte vechi care nu pot rula versiuni recente de Windows, la calculatoare noi. Apoi, implementăm sistemul de supraveghere video în toată comuna. Și tot prin componenta C10, două stații de încărcare pentru mașini electrice.” Pentru aceste două stații, spune că „a fost un ping-pong birocratic”, dar a rezistat.

Tot pe PNRR, componenta C15, urmează dotarea celor 3 școli cu mobilier și cu echipamente TIC. „Pe partea asta, chiar era un minus pentru că în laboratorul de informatică sunt niște calculatoare foarte vechi. Copiii de multe ori râd și spun că nu se poate lucra pe ele.” Subliniază că și această componentă vine cu complicații, având „șapte proceduri de achiziție”.
A atacat și Programul Național de Investiții Anghel Saligny: extindere canalizare și introducere gaze. Totodată, a preluat și un alt proiect de canalizare, finanțat prin AFIR. Aici a fost o problemă cu proiectul de canalizare prin AFIR, deoarece au apărut multe cheltuieli neeligibile, care trebuiau suportate din bugetul local. Lucrările nu s-au desfășurat conform contractului și primăria a fost nevoită să rezilieze contractul. ,,Abia acum am terminat expertiza tehnică și urmează să scoatem la licitație ce a mai rămas de executat. Ținând cont că actualul deviz a suferit modificări, prețurile la materiale fiind mult mai mari în acest moment, pentru a finaliza acest obiectiv a fost nevoie de fac un împrumut la Trezorerie. În ceea ce privește proiectul de extindere, am semnat contractul de finanțare și urmează să finalizăm și procedura de licitație.“

Proiectul pentru gaze nici el nu e mai simplu. „Sunt un pic sceptică, dar vreau să cred că lucrurile se vor întâmpla.“ Crede că hiba în sistem vine din faptul că nu prea sunt oameni potriviți la locul potrivit. „Nu cred că se ocupă cine trebuie de elaborarea ghidurilor, de exemplu. La partea de gaze am întâlnit foarte multe probleme. Proiectul a fost depus prima oară pe POIM, care a fost declarat eligibil, dar nefinanțabil pentru că nu mai aveau bani, fondurile erau terminate.“
Remarcăm în dialog aceste contraste românești: oamenii nu au canalizare, dar au stații de încărcare electrică, platforme digitale. E conștientă că în acest prim mandat doar va începe proiectul pentru canalizare, iar cel de gaze e doar speranță. Speră că măcar va semna contractul: „Am avut atâtea piedici, că la un moment dat chiar stăteam și mă gândeam: poate de fapt nici nu există banii.”

Descrie un mecanism de funcționare descurajant. „Lucrurile se schimbă de la o lună la alta. Apoi, stai luni să aștepti un aviz, cum ar fi de la Apele Române. Pentru că aceștia sunt termenii, așa decurg lucrurile. Dacă nu ai Apele Române, nu poți să ai Mediu. Sunt lucruri care depind unele de altele și atunci lucrurile sunt mai dificile. Dacă nu stai și bați pe la ușile lor, dacă nu pui un pic de presiune, să-i suni mereu, să le spui că vii, să știe că nu îi lași așa…sunt cumva constrânși să te ajute sau să-ți dea un răspuns. Mă uit la alte primării de lângă mine care nici măcar nu primesc răspuns, ca să știe unde au greșit.”

Până la finalul mandatului, panglica va fi cel mai sigur tăiată pe proiectele de digitalizare și dotarea școlilor. Aici, menționează și moștenirea bună de la fostul primar, tatăl ei, proiecte începute în acea perioadă și finalizate în mandatul ei: o sală de sport și modernizarea unei văi.
A avut parte și de moștenire „grea”. „Eu am prins niște ani grei, niște ani fără bani”, cu o contabilitate din care lipseau 400 mii de euro, ceea ce a implicat un proces în justiție cu un fost angajat al primăriei care se făcea vinovat de furt și fals în acte.

 

„Băiatul lui tata”
 

O întrebăm dacă a îngreunat-o deficitul de experiență, având în vedere vârsta. Absolventă a Academiei de Studii Economice București - Business și Turism, cu un master în Management, Turism și Comerț, în prezent studentă la Facultatea de Drept, spune că a ajutat-o faptul că a stat foarte mult pe lângă tatăl ei. Mărturisește că i se spunea mai degrabă „băiatul lui tata” decât „fata lui tata”. „Înainte ca el să fie primar, avea întâlniri prin toată Europa, iar eu mergeam cu el. Tata are un minus. Nu vorbește foarte bine engleza. Eu sunt vorbitoare de limba engleză și atunci pe mine chestiunea asta m-a ajutat foarte mult Pentru că mă lua la toate întâlnirile lui. Sau să semneze contracte, atât în afară, cât și în țară. Mi-a plăcut și mie, ce-i drept, să fiu mereu pe lângă el. De la 16 ani lucrez în firmele părinților. Noi mai avem o afacere de familie chiar aici în comună, o piscină. Și în momentul în care am candidat, mama mi-a zis: «Și eu de acum ce fac fără tine? Pentru că tu știi tot, tu te ocupai de tot».”

Faptul că este femeie, pe deasupra și tânără, a dus la asperități cu consilierii locali, majoritari bărbați: din 13, doar 2 sunt femei. Mult mai în vârstă decât ea, cu multe mandate de consilier, nu par confortabili că a venit „o fetișcană să le spună ce e de făcut”.

„N-am o relație bună cu consiliul local. Am avut probleme încă de la prima ședință. Când am avut pe ordinea de zi aprobarea indicilor tehnico-economici pentru proiectul de gaze. Și a fost o explicație foarte simplă. Indicii se calculau pentru fiecare comandă, conform ghidului. Nu îi scoteam eu de undeva, dintr-o pălărie și spuneam: astea sunt costurile. Era ceva la nivel național, așa era făcut ghidul. Și era ultima zi în care puteam să votăm proiectul ăsta ca să îl pot depune. Și mi-au zis că nu votează. N-au vrut să voteze. Mi-au spus în față: «Tu, cât o să ai mandat, noi o să votăm doar împotrivă. Pentru că noi vrem ca tu să pleci de aici fără să faci nimic ».”

Nu votul împotrivă îl consideră pernicios, ci faptul că nu i se dau argumente. „Ei nu au niciodată un argument, doar împotrivă și atât, asta e.” Se sprijină pe reacția opiniei publice care e un factor de presiune eficient. „Am vorbit public despre votul împotriva proiectului pentru gaze, oamenii au reacționat și atunci au venit chiar acești consilieri să îmi ceară să refacem ședința.”

 

Foto: Festivalul de Rock Stonebird. Arhivă Primăria Corbi

 

E convinsă că, la acest moment, comuna este în creștere. „Și asta se datorează Festivalul Stonebird care are un impact foarte mare. Oamenii și-au dat seama că se pot face bani din turism.” E îngrijorată de scăderea natalității. „De la an la an, copiii sunt într-un număr mai mic la școală. Ceea ce este un semn de îngrijorare.” Ca stimulent, primăria acordă un sprijin pentru noi-născuți, în valoare de 1000 de lei. Pe școlarii de final de gimnaziu, cu note mari, îi premiază și încearcă să îi atragă spre școlile din comună. „Și din salariul meu le ofer câte ceva celor care participă la concursuri.”

 

Foto: Ansamblul Ciobănașul al Căminului Cultural Corbi. Arhiva Primăriei Corbi

 

A candida sau a nu candida
 

În final, o întrebăm dacă primarii fac schimb de bune practici, de experiență, de idei, de sfaturi. „Am o prietenă care este tot primăriță, tot în județul Argeș, la Mihăești. Discutam și cu ea ceea ce mi se pare la noi o anomalie, o manifestare de egoism. Ea este din PSD, eu am câștigat alegerile cu cei de la PMP. Eu, de exemplu, împărtășesc cu ea toate proiectele despre care aflu. Sau ce linii de finanțare se vor deschide. Și invers. Alți primari se ascund să nu spună pe ce aplică, ce fac, cu ce probleme s-au confruntat. De multe ori m-am întrebat dacă este o bătălie a primarilor. Noi trebuie să ne zbatem pentru comunitate, nu trebuie să-i demonstrez eu primarului X că sunt mai bun decât el sau invers.”
Nu are un răspuns ferm dacă va mai candida. A acumulat dezamăgiri, dar ar avea și regrete dacă ar renunța. Conștientă că într-un mandat nu va reuși să finalizeze proiecte mari, i-ar părea rău să nu inaugureze chiar ea proiectele pe care le-a demarat și care au nevoie de cel puțin încă un mandat ca să se concretizeze. „La momentul ăsta, încă mă gândesc. Singurul lucru de care mi-ar părea rău și pentru care aș candida în continuare este că cel care va veni după mine, după o lună de zile, va fi aplaudat, cu impresia că, uite, ce-a făcut respectivul într-o lună de zile și în patru ani de zile nu s-a făcut absolut nimic. E un motiv pentru care aș rămâne. Mie-mi plac foarte mult oamenii, sunt un om care știe să asculte, care face ce spune, iar ce nu pot, spun, nu doresc să încurc pe nimeni.”

 

Articol realizat de Adriana Săftoiu, în colaborare cu Andreea Pahonțu

 

---

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista