Contextul în care apare Masterplanul Velo București – de ce este nevoie de un masterplan?
Mobilitatea urbană durabilă a devenit o prioritate majoră pentru orașele moderne, iar Bucureștiul nu face excepție. În contextul creșterii populației și al nevoii de a reduce emisiile de carbon, dezvoltarea unei rețele velo eficiente și integrate este esențială. Ȋn majoritatea orașelor din România, infrastructura velo a fost privită de administrațiile locale mai mult ca o cerință a unui grup minoritar de cetățeni, nu ca o soluție reală pentru rezolvarea problemelor de mobilitate urbană. Prin urmare, pistele de biciclete au fost realizate în principal prin reducerea trotuarelor, fără continuitate, fără minime elemente de siguranță pentru bicicliști, fără a reduce efectiv traficul auto, iar urmarea acestor investiții este o utilizare redusă a infrastructurii de către bicicliști și perpetuarea tuturor problemelor generate de trafic.
Astăzi, în București există doar 25,38 km de piste de biciclete care asigură utilizarea cu un anumit grad de siguranță și confort. Conform cercetării sociologice realizate în cadrul proiectului, principalele disfuncții sau caracteristici ale mobilității velo în București sunt: lipsa continuității sau a pistelor de bicicletă pe traseele utilizate de respondenți, lipsa siguranței deplasărilor pe pistele de bicicletă existente, conflictul cu traficul auto și lipsa parcărilor în zonele de destinație. În vederea susținerii și încurajării deplasărilor cu bicicleta, principalele nevoi cu privire la infrastructura velo sunt: gradul de siguranță (24,5%), continuitatea infrastructurii (22%) și prezența unei rețele extinse (21%). Ȋn ciuda faptului că cererea şi interesul public pentru acest tip de mobilitate este din ce în ce mai mare, în ultimii ani în București au fost amenajați doar aproximativ 3 km de piste de biciclete noi. Ȋn prezent, doar 4% din călătorii sunt realizate zilnic cu bicicleta în București, însă odată cu realizarea unei infrastructuri atractive, care să rezolve problemele de conectivitate şi siguranță și să asigure condițiile necesare de deplasare, există un potențial ca 18% din respondenți să se deplaseze cu bicicleta.
Prin urmare, ținând cont de infrastructura velo existentă subdezvoltată, a cererii crescânde pentru acest mod de deplasare, a interesului public din ce în ce mai ridicat, a tuturor problemelor asociate cu traficul auto urban, de investițiile anterioare punctuale, necorelate şi incoerente privind realizarea de piste de biciclete, Primăria București a realizat necesitatea elaborării unui Masterplan velo, o strategie pentru planificarea şi dezvoltarea acestui mod de deplasare urbană bazată pe date statistice de mobilitate, o abordare coerentă a dezvoltării rețelei de piste de biciclete şi asigurarea unor specificații tehnice minimale unitare pentru toate proiectele care vor conține pe viitor o componentă investițională în infrastructura pentru bicicliști.
Care este scopul Masterplanului Velo?
Scopul realizării Masterplanului Velo București este de a structura și a defini o viziune pe termen mediu şi lung în ceea ce privește mobilitatea urbană alternativă, ca parte a soluției pentru reducerea traficului urban şi implicit a poluării generate de acesta. Scopul primar al masterplanului este de a identifica, stabili şi prioritiza traseele urbane pe care este necesar și oportun a fi realizate piste de biciclete. Viziunea enunţată în documentul strategic este susţinută de patru obiective: extinderea unei rețele moderne de piste de biciclete, promovarea unei culturi a mobilităţii alternative la nivel urban, creşterea siguranţei pentru biciclişti şi integrarea transportului cu bicicleta în planificarea urbană şi în politicile de transport.
Rolul Masterplanului este de a evalua în mod obiectiv infrastructura velo existentă în oraș şi de a indentifica acei parametri tehnici necesari a fi îmbunătățiți, de a identifica şi prioritiza cele mai importante trasee pentru mobilitatea cu bicicleta, de a stabili un buget de investiție estimativ și un calendar de implementare şi de a oferi un set de propuneri (specificații) tehnice pentru realizarea pe viitor a pistelor de biciclete, având în vedere că în prezent nu există niciun fel de normativ privind proiectarea pistelor de biciclete.
Cum se realizează un masterplan velo?
Strategia velo pentru București este structurată în două etape. Într-o primă etapă s-au identificat principalii generatori de trafic și zone de interes din punct de vedere comercial, turistic, cultural sau educațional, analizându-se infrastructura existentă și realizând o cercetare sociologică pe un eșantion statistic reprezentativ din care au rezultat nevoile utilizatorilor existenți și potențiali. Ȋn cea de-a doua etapă a fost propusă o rețea extinsă de piste de biciclete, ulterior structurată în două categorii: o rețea principală, care deservește puncte de interes la nivelul întregului oraș și asigură capacități de transport ridicate şi o rețea secundară de piste, care va avea un rol local, de conexiune la nivelul cartierelor. Ȋn urma stabilirii rețelei de piste de biciclete, au avut loc o serie de consultări publice şi întâlniri cu toate entitățile implicate în implementarea ulterioară a planului, astfel încât acest plan să fie realizabil, fezabil şi agreat de întreaga comunitate.
Care sunt rezultatele Masterplanului Velo și cum se va implementa acest plan?
Principalele rezultate ale Masterplanului Velo București sunt:
• O rețea principală de piste de biciclete, însumând aproximativ 150 km, ce urmează a fi realizați în următorii 5 ani;
• O rețea secundară de piste de biciclete, însumând aproximativ 325 km, ce urmează a fi realizați în următorii 10 ani;
• Elaborarea unei grile de evaluare pentru infrastructura velo existentă sau pentru evaluarea proiectelor de piste de biciclete proiectate, grila de evaluare ce poate fi utilizată de către orice primărie din țară sau de către orice companie de proiectare;
• Hărți GIS privind rețelele de piste de biciclete existente şi planificate, ce vor fi accesibile online;
• Agregarea unei comunități, reprezentanți ai societății civile în jurul acestei inițiative şi implicarea acestora în activități reale de consultare publică, reprezentând un exemplu de abordare a comunității locale în cadrul elaborării unui document strategic;
• Un set de specificații tehnice unitare pentru proiectarea ulterioară a pistelor de biciclete în București.
Mai mult decât piste de biciclete...
Pe lângă infrastructura fizică de transport, pentru a susține o mobilitate nepoluantă şi eficientă, sunt necesare şi măsuri organizaționale şi operaționale, precum asigurarea intermodalității cu sistemele de transport public sau asigurarea unui sistem de parcări de biciclete. Ȋn același timp, este necesară o corelare între propunerile Masterplanului Velo şi celelalte documente strategice ale municipiului, precum PUG-ul București sau Planul de Mobilitate, sunt necesare ajustări ale legislației rutiere sau încheierea de protocoale cu alte entități ale statului: Apele Române, Metrorex, etc. Ȋn ceea ce privește corelarea cu PUG-ul, orice proiect viitor de infrastructură rutieră majoră în București va include și componenta de infrastructură velo, traseele velo principale vor fi incluse în PUG şi armonizate la nivel de profil transversal recomandat, iar proiectele viitoare de dezvoltare imobiliară (rezidențiale, comerciale, de birouri) vor fi obligate sa asigure parcări pentru biciclete (similar cu asigurarea parcărilor pentru autoturisme).
Rolul FIP Consulting
FIP Consulting a fost contractată de Primăria Municipiului București pentru realizarea acestui Masterplan Velo, fiind una dintre companiile românești specializate în proiecte și strategii de mobilitate durabilă. FIP Consulting are cel mai amplu portofoliu de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă din România, fiind singura companie care a elaborat un PMUD premiat de Comisia Europeană. Cu o echipă interdisciplinară de urbaniști, ingineri de drumuri, ingineri de trafic, consultanți şi economiști, FIP Consulting poate elabora atât strategia pentru dezvoltarea pistelor de biciclete, proiectarea ulterioară a infrastructurii pentru bicicliști, cât și accesarea finanțărilor nerambursabile.
Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-12/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista
.png)
.jpg)
