Cum accelerăm mobilitatea și regenerarea urbană în România

 

Mobilitatea și regenerarea urbană sunt domeniile câștigătoare care vor beneficia de bugete considerabile în noile programe de finanțare.

Ghidul Primăriilor a stat de vorbă cu Radu ANDRONIC, CEO FIP Consulting despre importanța strategică a proiectelor de mobilitate și regenerare urbană care asigură dezvoltarea reală, durabilă a României și despre ce trebuie să știe primarii pentru a pregăti astfel de proiecte eligibile, cu finanțare nerambursabilă.

 

Interviu cu Radu ANDRONIC, CEO FIP Consulting

 

Cum ați defini 2023 din perspectiva oportunităților de finanțare pentru primării?
2023 va fi cu siguranță un an în care limitele de efort și stres vor fi întinse la maximum, atât pentru administrațiile locale care au în implementare proiecte de investiții publice, cât și pentru prestatorii de servicii – proiectanți, consultanți, arhitecți sau pentru companiile de construcții. Este o situație inedită, cu trei mari programe de finanțare care se suprapun, ceea ce generează oportunități multiple pentru toată lumea, dar care vin la pachet cu o mare solicitare și un mare efort din partea tuturor părților implicate pentru gestionarea cât mai eficientă a resurselor, în special a resursei de timp. Mai mult, această situație inedită cu multe proiecte și oportunități noi de finanțare apare după o perioadă destul de dificilă, cu 2 ani de pandemie și 1 an de criză a prețurilor la materiale și inflație, crize care au frânat mai mult sau mai puțin capacitatea de implementare a proiectelor de investiție, în special a celor cu finanțare europeană.
Ne aflam în situația în care, concomitent, primăriile trebuie să finalizeze sute de proiecte de investiție până la 31 decembrie, unele dintre ele întârziate din motivele menționate mai sus, dar și să finalizeze cel puțin etapa de pregătire a documentațiilor tehnice și lansarea licitațiilor de execuție pentru a fi eligibili pe noile programe de finanțare, a căror lansare este estimată pentru vara-toamna anului acesta. Multe dintre aceste proiecte sunt finanțate din Programul de Asistență Tehnică 2014-2020, având astfel același termen limită - decembrie 2023.
În același timp, sunt proiectele finanțate din PNRR, mare parte deja contractate, pentru care vor fi necesare etapele de Proiectare și lansare a execuțiilor în acest an. Termenele sunt foarte strânse și nu pot fi prelungite. 
În acest context, echipa noastră este alături de primăriile pentru care avem proiecte, fiind implicați în asistența tehnică pe perioada lucrărilor, dar în același timp punem la dispoziția primăriilor expertiza noastră multidisciplinară, oferită de consultanți și proiectanți, ingineri, urbaniști și arhitecți, care vin în sprijinul primăriilor în pregătirea viitoarelor proiecte de finanțare, în special proiecte de mobilitate durabilă și regenerare urbană.

 

 

Ce trebuie să știe primarii pentru a pregăti proiecte viabile de mobilitate urbană, cu finanțare nerambursabilă și cum îi poate ajuta echipa FIP Consulting?
Este foarte important să înțelegem că viitorul orașelor se bazează pe mobilitatea ,,durabilă”. ,,Durabil” este cuvântul magic care schimbă jocul – altfel am vorbi despre simple proiecte de infrastructură sau planuri de dezvoltare a infrastructurii rutiere. În cazul nostru este vorba despre proiecte care urmăresc dezvoltarea transportului durabil, anume transportul public, intermodalitatea, transportul alternativ, mobilitatea pietonală, mobilitatea inteligentă și multe alte concepte și tehnologii care se subsumează acestui domeniu. 
Este extrem de important să înțelegem de la început această diferență de optică, pentru a putea ulterior să valorificăm oportunitățile de finanțare nerambursabilă planificate pentru 2021-2027. Comisia Europeană, prin cele 8 ADR-uri, va finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate urbană durabilă. Prin aceste axe se vor finanța sistemele de transport public ecologice, inclusiv achiziția de noi autobuze electrice sau tramvaie, dar și infrastructuri verzi: piste de biciclete, sisteme de închiriere biciclete, sisteme inteligente de semaforizare și informare călători sau modernizarea și extinderea zonelor pietonale și a infrastructurii pietonale. Spre deosebire de programele anterioare, în perioada 2021-2027 se va finanța foarte puțin, spre deloc, componenta de infrastructură rutieră. Cu alte cuvinte, nu se va finanta ,,asfaltul”. Acest aspect reprezintă o uriașă provocare pentru primari și comunitățile locale care, aflate într-o nevoie acută de drumuri și parcări, nu vor beneficia de finanțare decât pentru mobilitate alternativă și transport public. Poate părea, la o primă vedere, o lipsă de corelare între nevoile orașelor românești și ceea ce dorește Europa să finanțeze, însă, dacă privim în profunzime, putem înțelege următoarele: Comisia Europeană oferă o bună oportunitate de finanțare pentru proiectele de mobilitate durabilă a căror beneficii nu ar fi posibile dacă s-ar finanța la nesfârșit proiecte de asfaltare, cu valoare adăugată redusă și efecte nocive pe termen lung. Se vor finanța în continua proiecte pentru infrastructura rutieră majoră, însă nu prin axa de mobilitate urbană durabilă.
FIP Consulting, prin echipa sa de consultanți, ingineri și arhitecți, propune și realizează proiecte integrate de mobilitate urbană durabilă, eligibile pentru finanțare prin programele regionale pentru perioada 2021-2027, la care contribuim și cu o componentă integrată de consultanță, pentru a ne asigura că putem maximiza nivelul de finanțare de care va dispune un beneficiar. 

 

Ne puteți oferi un exemplu de proiect de mobilitate urbană durabilă pe care îl pregătiți pentru perioada 2021-2027?
Suntem momentan implicați în mai multe proiecte de mobilitate urbană durabilă, dar un exemplu potrivit ar putea fi proiectul pentru dezvoltarea unui coridor integrat de mobilitate urbană derulat cu Primăria Timișoara, care va avea rolul de a susține pe termen lung nevoia de mobilitate a locuitorilor, în contextul în care în zona de intervenție se va dezvolta un întreg cartier de locuințe, cu multiple funcțiuni urbane. Proiectul de întregire a Inelului IV de mobilitate urbană în Timișoara prevede dezvoltarea unui bulevard în zona de vest a municipiului, care va întregi rețeaua majoră de mobilitate urbană a orașului. În același timp, este un bulevard proiectat cu o mare capacitate de transport, fiind prevăzut cu linie de tramvai dedicată, piste de biciclete și un nou pod rutier peste Canalul Bega. Ceea ce este relevant pentru această inițiativă este asumarea rolului autorității publice de a dezvolta infrastructura de transport necesară bunei funcționări a zonelor de expansiune urbană, anticipând, pe baza unor studii de trafic bine fundamentate, nevoile de mobilitate viitoare ale locuitorilor municipiului. Un astfel de proiect se va finanța prin Programul Regional Vest, axa de mobilitate urbană, având o valoare a finanțării de aproximativ 20 M euro. 

 

 

Un alt domeniu de interes pentru primării este regenerarea urbană. Aveți un astfel de proiect care poate fi un exemplu pentru alte comunități?
Elaborăm în prezent un proiect de regenerare urbană a unui cartier ,,dormitor” construit în perioada comunistă la Reșița. Ceea ce propunem este reorganizarea spațiului public pentru a adapta cartierul la noile realități climatice și funcționale, dar și pentru revitalizarea comunităților locale, acționând asupra infrastructurii corelat cu componente economice și sociale. Cu alte cuvinte, spații publice mai estetice, funcționale și durabile. Prin estetică urmărim creșterea nivelului calității locuirii, cu spații verzi ample, mobilier urban modern, crearea unui spațiu public atractiv. Prin funcționalitate urmărim rezolvarea problemelor ce țin de asigurarea locurilor de parcare, dar în același timp reducem suprafețele betonate din spatele blocurilor, rezolvăm circulația auto și pietonală și modernizăm infrastructura pentru accesibilitatea locuitorilor. Nu în ultimul rând, asigurăm sustenabilitatea cartierelor, prin utilizarea resurselor naturale în mod eficient, fie că vorbim de producerea energiei electrice verzi, de modul în care consumăm apa, colectarea selectivă a deșeurilor și implementarea de măsuri care să reducă efectul insulelor de căldură generate de betoanele existente. 
Un astfel de proiect este foarte posibil de replicat în toate orașele din țară, nevoile fiind similare, iar soluțiile adaptabile. Pentru finanțarea acestor proiecte sunt puse la dispoziție sume considerabile prin viitoarele Programe Regionale. În cazul proiectului de la Reșița, conceptul din spatele proiectului a fost utilizat ca exemplu de bună practică pentru negocierea și agrearea de către Comisia Europeană a intervențiilor eligibile prin Programul Regional pentru regenerare urbană.

 

 

COVER STORY publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Aprilie 2023, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3A80mfq
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3ArVIdQ