Deși, în ultimii ani, România nu s-a confruntat cu o calamitate de proporții naționale, țara noastră rămâne totuși expusă unor riscuri naturale cu potențial de a provoca pierderi economice majore. Cât de pregătite sunt astăzi autoritățile, dar și fiecare comunitate în parte, pentru a face față consecințelor unui dezastru care ar putea produce pagube de câteva miliarde de euro? Pentru a răspunde acestei întrebări, dar și pentru a explora soluțiile pentru o Românie mai rezilientă, am discutat cu Nicoleta Radu, Director General, PAID, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale.

 

Interviu cu Nicoleta Radu, Director General, PAID, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale


Care este gradul de vulnerabilitate al localităților din țara noastră în fața unei calamități și cui îi revine responsabilitatea pentru pregătirea răspunsului la un astfel de eveniment?

Atunci când vorbim despre pagubele materiale produse de un cutremur, o inundație sau o alunecare de teren, tendința populației este să apeleze, pentru sprijin, la stat. Însă, bugetele autorităților nu sunt construite astfel încât să poată suporta despăgubiri de câteva miliarde de euro, așa cum ar putea fi în cazul unui eveniment major. De aceea, statul român a implementat un sistem de protecție financiară pentru proprietarii de locuințe, sub forma asigurărilor obligatorii. PAID este entitatea responsabilă de gestionarea acestor polițe care sunt, de 13 ani, obligatorii prin lege. Practic, sistemul de asigurare preia responsabilitatea autorităților pentru despăgubirea cetățenilor ale căror locuințe sunt afectate de aceste fenomene, fără a mai pune presiune pe bugetele locale și centrale. Așa a fost gândit mecanismul și este unul care se regăsește peste tot în lume, de mulți ani.

În ceea ce privește nivelul la care comunitățile noastre sunt pregătite să înfrunte consecințele unui dezastru, realitatea nu este încă cea pe care ne-o dorim. Din păcate, deși asigurarea este singurul mijloc care garantează ajutor rapid în reconstrucție, gradul de cuprindere rămâne în continuare extrem de scăzut. Dintr-un total de 9,6 milioane de locuințe în România, doar aproximativ 2 milioane sunt protejate printr-o asigurare obligatorie. Asta înseamnă că doar 1 din 5 locuințe beneficiază de această minimă protecție. Aici intervine și responsabilitatea individuală, pentru că, deși noi, ca asigurător, suntem pregătiți să oferim despăgubiri, iar statul a creat acest cadru legal, până la urmă, decizia de a încheia sau nu o asigurare aparține fiecărui individ în parte.

 

Care este rolul autorităților locale în protejarea populației în fața acestor evenimente?

Primăriile sunt, din păcate, în prima linie atunci când vine vorba despre un dezastru natural care afectează localitatea. De cele mai multe ori, banii pentru întrajutorarea populației vin din bugetul local, iar asta înseamnă fonduri pe care comunitatea nu le folosește pentru dezvoltare sau investiții curente. Sprijinul pe care noi îl cerem autorităților locale este, mai ales, în educarea cetățenilor, cu privire la aceste riscuri și la mecanismele de protecție. Avem o colaborare care a crescut frumos, în ultimii ani, și pe care o vom extinde, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor legislative privind asigurările obligatorii.
Un alt rol important în creșterea gradului de protecție este încheierea de polițe pentru spațiile de locuit pe care autoritățile locale le au în patrimoniu. În țară sunt 120.000 de locuințe aflate în proprietatea UAT-urilor, dintre care doar 40% sunt asigurate.

 

My image

 

Care sunt pagubele produse în ultimii ani de dezastre naturale în România și cum a funcționat mecanismul de despăgubire?
Din fericire, în cei 13 ani de când este în funcțiune sistemul asigurărilor obligatorii, România nu s-a confruntat cu evenimente majore. Însă, în fiecare an există fenomene restrânse care afectează diverse comunități și care, adunate, generează pagube economice însemnate. De exemplu, chiar anul acesta a fost marcat de câteva evenimente mari care au testat mecanismul de despăgubire. Două zone, care nu erau anterior percepute ca fiind seismice, Gorj și Arad, au fost afectate destul de serios. Chiar dacă valoarea individuală a pagubelor nu a fost semnificativă, numărul persoanelor afectate a fost unul mare. Pentru evenimentele din cele 2 regiuni, la care se adaugă inundațiile din această vară, au fost depuse aproximativ 3500 de dosare de daună, pentru care PAID va plăti până la finalul anului peste 5 milioane de euro. Aceste evenimente au demonstrat, încă o dată, eficiența procesului de despăgubire, primele dosare de daună fiind plătite de PAID în doar o săptămână de la producerea evenimentului. Este un aspect căruia îi acordăm o importanță deosebită.
Chiar și în lipsa unor evenimente majore, la acest grad de cuprindere în asigurare, de 20%, am acordat anual, în medie, despăgubiri de aproximativ 5 milioane de lei. Evident, dacă acoperirea ar fi maximă, și acest nivel al despăgubirilor ar crește de cinci ori. Așa ne putem da seama care este adevăratul impact economic pe care cutremurele, alunecările de teren și inundațiile îl au asupra finanțelor individuale și publice.

 

Doar una din cinci case beneficiază astăzi de această protecție financiară. De ce nu încheie românii asigurări deși ele sunt obligatorii prin lege?
Strategia noastră pentru creșterea gradului de cuprindere pornește, în primul rând, de la informare și educație financiară. Ne dorim ca fiecare român să înțeleagă nevoia acestei protecții, dar și cum funcționează o asigurare. Am derulat până acum campanii de informare la televiziuni și online. Continuăm aceste demersuri cu sprijinul autorităților care ne permit să ducem acest mesaj extrem de important în fiecare colț al țării. Este un proces dificil, pentru că ne adresăm oamenilor din toate categoriile sociale, cu diverse niveluri de educație sau de venituri. Din păcate, numărul polițelor încheiate este mai mic acolo unde gradul de vulnerabilitate este mai mare, în comunitățile rurale, unde locuințele sunt mai expuse riscurilor, iar impactul economic al unui dezastru major ar fi catastrofal.
Pe lângă campaniile de conștientizare, am încercat să facem cât mai accesibilă și încheierea efectivă a unei polițe. Am pornit de la un cost anual scăzut, pe care să și-l permită fiecare familie din România, 20 de euro pentru locuințe de tip A, din materiale rezistente și doar 10 euro pentru locuințe de tip B, din chirpici sau cărămidă nearsă. Mai mult, am încercat și, spunem noi, am reușit în mare măsură, să debirocratizăm și să digitalizăm procesele de achiziție și despăgubire. Începând cu primăvara acestui an, am introdus posibilitatea de a încheia asigurarea PAD inclusiv pe ghișeul.ro, cel mai utilizat portal pentru relația cu autoritățile statului. Așadar acoperim toate aceste zone, pentru ca proprietarii să poată lua decizia informată, să poată încheia polița și primi despăgubirea, dacă este cazul, fără multă bătaie de cap.

 

My image

 

Din luna noiembrie intră în vigoare o nouă lege care guvernează asigurările obligatorii. Care sunt principalele schimbări?
Ne-am dorit un cadru legal care să ne susțină în misiunea noastră de a crește gradul de cuprindere și de a crea o Românie mai protejată în fața evenimentelor naturale. Ne bucurăm că am găsit susținerea autorităților, iar din această toamnă vom beneficia de o lege modificată. Cele mai multe dintre schimbări au în vedere tot accesibilizarea poliței. Spre exemplu, aceasta va putea fi încheiată și multianual, o facilitate cerută de către bănci, dar și de persoanele care achiziționează locuințe prin credit ipotecar. Astfel, eliminăm complet riscul ca o casă cumpărată cu sprijinul băncii să rămână neacoperită în caz de dezastru.
Un alt aspect important este posibilitatea de emitere a polițelor direct prin brokeri sau prin personalul autorităților locale. Suntem convinși că această măsură va ajuta la pătrunderea și în localitățile mici, acolo unde companiile de asigurări sunt mai puțin prezente. Ca mecanism de verificare vor funcționa, de acum înainte, și interacțiunile dintre cetățeni și Cartea Funciară, pentru orice modificare operată fiind solicitată, după noua lege, o poliță valabilă.

Nu în ultimul rând, valoarea primei și a despăgubirilor vor fi stabilite în lei, respectiv 130 de lei și o despăgubire maximă de 100.000 lei, pentru locuințe de tip A, și 50 de lei și o despăgubire maximă de 50.000 lei, pentru locuințe de tip B. Astfel, pentru prima dată în 13 ani, prima este ușor indexată, însă numai pentru casele construite din materiale rezistente. Pentru populația vulnerabilă costul unei polițe rămâne 50 de lei.
Mai mult decât până acum, această lege ne creează oportunitatea unui parteneriat mai strâns între industrie și autorități, astfel încât fiecare localitate din România să devină, cât mai curând, protejată și pregătită să facă față oricărui dezastru natural.

 

COVER STORY publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista