Vica Iancu, CEO și Expert SSM Safety Mentor: ,,Învață măsurile de prim ajutor. Nu le faci doar pentru colegi. Îți poți salva copilul, în propria casă.”

 

Accidentele și situațiile de urgență pot lovi neașteptat. De aceea este esențial să ne pregătim pentru a face față acestor provocări, indiferent unde ne-am afla, la locul de muncă sau acasă. În dialog cu Ghidul Primăriilor, Vica Iancu, CEO și Expert SSM la Safety Mentor vrea să atragă atenția cu privire la importanța măsurilor de securitate și sănătate în muncă (SSM) și protecție împotriva incendiilor (PSI). Dar discuția nu s-a oprit doar la nivelul profesional. Ceea ce pare a fi o grijă exclusiv legată de locurile de muncă, devine, în realitate, o parte crucială a vieții noastre de zi cu zi.

Vica Iancu merge mai departe și ne provoacă să înțelegem importanța acestor măsuri de prim ajutor și protecție la nivel personal: ,,Învață măsurile de prim ajutor. Nu le faci doar pentru colegi. Îți poți salva copilul, în propria casă” subliniază apăsat la finalul interviului. 
Statisticile arată că trei sferturi din incendiile din România izbucnesc acasă, așadar, a avea un stingător în casă și în special în bucătărie poate face diferența dintre un incident minor și un dezastru major.

De asemenea, Vica Iancu ne învață să nu subestimăm importanța verificărilor de mentenanță ale echipamentelor. Gesturi aparent mărunte, precum curățarea hotei de bucătărie de grăsime, pot preveni consecințe grave, cum ar fi incendiile. Ceea ce învățăm la locul de muncă cu privire la siguranță și întreținere echipamente devine surprinzător de relevant în mediul casnic.

 

Interviu cu Vica Iancu, CEO și Expert SSM la Safety Mentor

 

De ce este importantă mentenanța echipamentelor de securitate și protecție în mediul de lucru? 
Pentru că, în momentul de față, 95% dintre accidentele de muncă sunt datorate executantului. Însă, pentru ca executantul să utilizeze corect echipamentele de muncă, ele trebuie să beneficieze de mentenanță constantă pentru a preveni apariția accidentelor. 
O servisare constantă a echipamentelor îți permite, pe de o parte, utilizarea lor în condiții de siguranță, pe de altă parte, acolo unde este necesar, se pune problema schimbării unor echipamente sau actualizarea lor cu softuri noi. Iar updatarea lor cu softuri aduce îmbunătățiri ale modului de lucru. În plus, mentanența îți permite să monitorizezi uzura și modul de siguranță în exploatare.
Pe de altă parte, în momentul în care există servicii de mentenanță constantă a echipamentelor, am din partea furnizorilor care oferă mentenanță și posibilitatea de a face o instruire permanentă a lucrătorilor cu privire la utilizarea echipamentelor respective. Și atunci, din nou, am un beneficiu în plus adus lucrătorului și o scădere a frecvenței accidentelor de muncă.

 

 

Ce rol joacă verificarea regulată a stingătoarelor în asigurarea unui mediu de lucru sigur și cum poate această măsură simplă să prevină incendiile și să protejeze viața? 
Mijloacele de stingere a incendiilor sunt echipamente menite să fie utilizate în situații de urgență. Desigur, dacă un echipament de tip stingător nu este verificat la timp sau el nu funcționează corespunzător într-o situație de urgență, poate duce la pierderea de vieți omenești. 
De exemplu, stingătoarele cu pulbere sedimentează în timp pulberea în supapa de evacuare. Și atunci riscul de a nu funcționa la parametri este foarte mare. De aceea se face această verificare anuală a stingătoarelor, se eliberează pulberea din stingător și se reîncarcă, tocmai pentru a preveni aceste sedimentări în supapa de siguranță. 
Așadar, toate instituțiile publice, toate organizațiile non-profit, toate societățile comerciale care au mijloace de stingere a incendiilor sunt obligate să facă aceste verificări în fiecare an. 

 

Ce sancțiuni se aplică în cazul în care nu se realizează această verificare anuală a stingătoarelor?
Se aplică amenzi de până la 50.000 de lei dacă în urma unui control al inspectorilor ISU se constată că aceste verificări au expirat. 
Iar munca noastră comună, ca și servicii externe de SSM și PSI, cât și a celor de la ISU, este de a diminua efectele unor situații de urgență, prin utilizarea corespunzătoare a acestor echipamente și mijloace de stingere a incendiilor.
Trebuie să reținem însă că securitatea la incendiu nu se referă doar la stingătoare, ci și la hidranți interiori, hidranți exteriori, precum și la alte tipuri de mijloace de stingere a incendiilor prin instalații de aerosoli etc.
Noi, Safety Mentor, ca și cadre tehnice PSI trebuie să atenționăm și să facem verificarea permanentă a echipamentelor conform legislației.
În sensul că, de exemplu, un stingător poate fi verificat doar de către o societate autorizată ISU. Iar noi putem recomanda clienților noștri firme care sunt autorizate și pot susține aceste verificări conform legii. 
Practic, echipa Safety Mentor, ca serviciu externalizat, realizează controale interne și audit, atât pe partea de sănătate și securitate în muncă, cât și pe partea de situații de urgență. Este practic un audit de verificare, care în legislația pe situații de urgență se traduce prin note de verificare internă sau note de control intern, iar în legislația pe sănătate și securitate în muncă se traduce prin verificarea permanentă a echipamentelor.

 

 

Puteți explica importanța și rolul verificărilor PRAM în cadrul unei organizații? Cum ajută aceste verificări la gestionarea riscurilor de incendiu și la respectarea reglementărilor de securitate?
În legislația românească, conform Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă și conform Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor, sunt obligatorii aceste verificări ale instalațiilor electrice. 
Și cum marea majoritate a incendiilor sunt de natură electrică, verificarea permanentă a instalației electrice joacă un rol foarte important în cadrul unei instituții publice sau private. 
Aș aduce în discuție și un exemplu important: în cazul unei companii care are asigurare la incendiu, dar se dovedește că nu a făcut verificarea PRAM, asiguratorul poate să nu îi achite polița de asigurare în cazul unui incendiu. Iar cei de la asigurări urmăresc îndeaproape aceste aspecte.
Este important de precizat faptul că aceste verificări PRAM se realizează exclusiv de societăți autorizate ANRE, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei, de către electricieni autorizați de tip ANRE 2A sau 2B. 
Deci, foarte mare atenție la aspectul acesta, pentru că este foarte important să mă asigur că cine îmi face verificările este autorizat. Pentru că altfel risc să-mi dea un buletin PRAM aparent bun, dar care să nu indice calitatea instalației electrice. 
În plus, dacă nu există împământare pe priză, în mod normal buletinul PRAM nu ar trebui să fie eliberat. Sau poate fi eliberat parțial, doar pentru prizele care au respectiva împământare, nu pentru toată instalația electrică. Și atunci intrăm sub incidența Dispoziției Generale de Incendii DGPSI 04, care este încă valabilă și care spune că pentru rețelele locale, adică o parte din rețea, verificările PRAM au valabilitate doar de 6 luni. Față de rețelele întregi, care au valabilitate de 1 an. 
De exemplu, stațiile de carburanți au verificările PRAM la 6 luni, fiind medii explozibile. În plus, au obligația și altor tipuri de verificări: împământare pentru copertine, pentru pompele din stație, pentru sistemele de GPL, verificarea impedanței în buclă etc. Practic, se ia în calcul verificarea întregii instalații electrice, ca să nu aibă pierderi pe nicio parte a instalației. 
Deci, în funcție de activitatea prestată de un operator economic, verificările PRAM pot să difere. 
Alt exemplu, la spălătoriile la auto, fiind un mediu umed, există riscul de deteriorare mai mare a împământării și respectiv a instalației electrice, așadar, verificările se fac la 6 luni. În industria chimică, verificările PRAM se fac la 3 luni pentru că sunt medii corozive și instalațiile electrice sunt supuse altor riscuri. 
În cazul școlilor, verificările PRAM se fac la 1 an. Și la spitale verificările PRAM se fac o dată la 1 an. Însă, ca o măsură de siguranță suplimentară, unitățile sanitare au în general electricieni autorizați interni care lucrează în permanență și verifică instalațiile electrice. Ei sunt monitorizați la rândul lor prin verificări PRAM de către un serviciu externalizat, autorizat de către ANRE. Există așadar o dublă verificare. 

 

 

Cum contribuie Safety Mentor la pregătirea angajațiilor pentru acordarea primului ajutor în caz de urgență?
Noi organizăm și cursuri de prim ajutor, cu ajutorul doctorului Hila Nicolae, epidemiolog și fost membru SMURD. Aceste cursuri includ sesiuni practice și manevre specifice executate pe manechini. Am organizat astfel de cursuri de prim ajutor pentru școli, instituții publice și companii private.
Observăm însă că școlile au început să ceară organizarea acestor cursuri de prim ajutor pentru învățători și profesori, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru că ei sunt primii care pot acorda primul ajutor copiilor, în cazul în care ne confruntăm cu o situație de urgență. 

 

Sunt obligatorii aceste cursuri de prim ajutor la nivelul instituțiilor publice și private? 
Cursurile sunt obligatorii. Legea 319/2006, la articolul 10, prevede că acordarea primului ajutor se face de către personal calificat și instruit. Și aici, din păcate, fiecare instituție sau angajator înțelege ce vrea prin ,,personal calificat și instruit”. 
Legea însă mă obligă să am cu adevărat personal calificat și instruit. Și aici intervine Safety Mentor care ajută managementul cu instruirea și nominalizarea persoanelor care pot acorda primul ajutor. Astfel, în urma cursurilor organizate, personalul primește diplomă de participare la cursuri de prim ajutor, cu modul de 6 ore (modulul de bază). Iar în cazul în care aceștia doresc, pot face și cursurile avansate, doar că aceste cursuri avansate se fac doar în cadrul SMURD. 
Deci, pe legislația din momentul actual, nu există decât acest curs de bază, dar care este trecut și în Ordinul 427 prin 2002 pentru aprobarea componenței trusei sanitare și a baremului de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale.
Așadar, legislația 319/2006 mă obligă să am personal calificat și instruit și să îl instruiesc printr-un curs de 6 ore de bază (persoane desemnate de către angajator/management instituție publică). 

 

Ce recomandări aveți pentru primării cu privire la acordarea primului ajutor? 
Categoric trebuie să existe cel puțin o persoană desemnată cu acordarea primului ajutor. În general, noi recomandăm ca 10% din numărul de angajați să aibă cursuri de prim ajutor. Pentru că, de exemplu, am 35 de angajați într-o primărie, care sunt repartizați pe 3 etaje. Nu pot să desemnez o singură persoană pentru acordarea primului ajutor pentru cele 34 de persoane. În plus, ce se întâmplă dacă persoana respectivă este în concediu? Rămân automat fără om responsabil cu acordarea primului ajutor. De aceea s-a luat în calcul ca 10% din numărul total de angajați să aibă cursuri de prim ajutor. Aceasta nu este o obligație. Este doar o recomandare. 
În plus, venim cu recomandarea ca aceste cursuri să fie organizate în fiecare an. Pentru că, într-o societate normală, pot să nu am nevoie de informațiile primite la cursul de primul ajutor niciodată într-un an de zile. Informațiile neutilizate se uită și atunci este normal să refac acest modul.
Ca să nu mai vorbim despre faptul că, periodic, se modifică inclusive procedurile de acordare a primului ajutor. Dacă în cazul acordării primului ajutor se executa masaj cardiac, cu 30 de comprimări și 2 insuflări în cavitatea bucală a victimei, după COVID lucrurile s-au schimbat. Acum nu mai facem insuflările, pentru că s-a ajuns la concluzia că nu sunt utile. Procedura care a venit de la Crucea Roșie include acum câte 100 de comprimări, după care facem verificare puls și așa mai departe. Dar tocmai făcând instruirile periodice, automat venim și cu informațiile actualizate. 

 

Ce livrează la final Safety Mentor unei instituții publice sau private?
Indiferent că vorbim despre o primărie, o unitate medicală, o școală, toate trebuie să desemneze personalul pentru acordarea primului ajutor. Toate au nevoie de verificarea instalațiilor electrice, de verificarea stingătoarelor și a mijloacelor de stingere a incendiilor, de verificarea centralelor termice, de tot ceea ce înseamnă verificarea și mentenanța echipamentelor de muncă. Indiferent de activitatea prestată, cele cinci verificări sunt de bază. 
Noi verificăm dacă sunt făcute mentenanțele la timp, dacă au procese verbale de verificări - pentru că trebuie să am procesul verbal de verificare al stingătorului, trebuie să am autorizația societății care a făcut verificarea, trebuie să am documente care îmi sunt solicitate prin legislație, care trebuie să stea în spatele facturilor - documente ca să-mi certifice că, într-adevăr, acele stingătoare au fost verificate și sunt conforme. 
Dar noi nu ne oprim doar la faptul că bifăm că există sau nu există aceste verificări, ci mergem mai departe și verificăm documentele. De exemplu, la firmele PRAM, verificăm dacă în buletinul PRAM sunt incluse toate prizele și dacă toate echipamentele sunt trecute pe respectivul buletin. Verificăm dacă există copie după autorizația ANRE a societății, dacă există copie după autorizație ANRE a electricienilor care au făcut verificarea respectivă și, bineînțeles, verificarea metrologică. 
Ce facem noi seamănă destul de mult cu controlul pe care-l fac cei de la Inspectoratele Teritoriale de Muncă și cei de la ISU, dar le facem nu numai pentru că ni le pot cere la control, ci pentru a ne asigura că lucrurile respective sunt făcute în termen, sunt făcute de firme autorizate și sunt bine realizate.
Mai departe, aceste safety observations sau note de verificare internă se închid cu un raport. În raport primești poză cu deficiența respectivă, măsura și modul de îndepărtare al deficienței și termen de realizare. Acesta este livrabilul la fiecare sfârșit de lună. În afară de acest raport, mai există și procesul verbal de instruire al lucrătorilor, în care sunt trecuți toți angajații care au participat și totul se închide cu fișele roșii și albastre, care trebuie semnate. 
Și lucrăm în colaborare cu managementul organizațiilor și cu angajații desemnați să se ocupe de protecția muncii și ISU.

 

Cum vedeți evoluția și viitorul industriei serviciilor SSM în România, raportată și la legislația europeană? 

Între legislația din România și legislația din Uniunea Europeană n-ar trebui să existe diferențe, pentru că legea 319 este transcrierea Directivei 89. Deci, teoretic avem aceeași legislație. 
Însă, unde trebuie lucrat și aici avem o mare problemă, este conștientizarea angajatorilor cu privire la riscurile și consecințele nerespectării legislației. În momentul de față, pe legislația de SSM, amenziile sunt mult prea mici. De fapt, sunt practic inexistente. 
De exemplu, pe un șantier, dacă un muncitor nu poartă echipament individual de protecție sau dacă întreaga echipă nu respectă această regulă, angajatorul este supus aceleiași sancțiuni. Aceste sancțiuni pot varia între 4.000 și 8.000 de lei, cu posibilitatea de a se reduce la jumătate dacă plata se face termen de 15 zile, adică poate ajunge la 2.000 de lei. Este o sumă insignifiantă, derizorie. Banii aceștia nu înseamnă nimic.
Ori nu poți să ajuți angajatorul să conștietizeze obligativitatea acestor măsuri, decât dacă aplici niște amenzi ca în afară, ca în vestul Europei.  
De asemenea, inițiativa civilă este foarte importantă, dar inexistentă în România, din păcate. Adică, în momentul în care eu, în calitate de cetățean, văd că pe un șantier nu se respectă normele de protecție, ar trebui să fac o sesizare la primărie, care, împreună cu inspectoratele teritoriale, să vină la fața locului, să verifice și chiar să sisteze temporar activitatea, dacă este cazul.

 

 

La finalul interviului, vă invităm să adresați un mesaj comunității Ghidul Primăriilor.
Fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze importanța măsurilor de prim ajutor și fiecăruia în parte îi adresez un sfat: Învață măsurile de prim ajutor. Nu le faci doar pentru colegi. Îți poți salva copilul, în propria casă!
De asemenea, le recomand tuturor să-și cumpere un stingător pentru acasă și cel mai bine să-l țină în bucătărie. Și să curețe hota de la bucătorie, mai ales după ce se gătește mâncare cu multă grăsime. Pentru că acea grăsime se evaporă cu fumul aferent gătirii în filtrele de la hotă și mai departe în motorul acesteia. Motorul preia și duce grăsimea către tubulatura de exhaustare a gazelor fierbinți. Se depune acolo, pentru că e diferență de temperatură, mai ales iarna și în timp poate să genereze un incendiu. 
De asemenea, membrii familiei trebuie să aibă un punct comun de întâlnire în caz de situații de urgență și un plan clar de acțiune. 
Așadar, ceea ce învățăm la locul de muncă cu privire la siguranță și întreținere echipamente devine surprinzător de relevant și în mediul casnic.

---

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista