Nu ratați acest interviu dacă sunteți implicați în administrația publică locală. Iată cele mai importante idei dezbătute:
• Momentul istoric pe care-l traversează România în ceea ce privește posibilitățile de absorbție a fondurilor europene;
• Mediul sinergic în care trebuie să opereze autoritățile și instituțiile publice, antreprenorii și mediul privat, consultanţii din domeniul accesării fondurilor europene şi sistemul bancar (în premieră) pentru modernizarea reală, durabilă a României;
• Diferența dintre proiectele derulate cu fonduri europene și cele derulate cu fonduri guvernamentale;
• Finanțarea parcărilor – un aspect care îi preocupă pe primari în acest moment;
• Procedurile simplificate pentru accesarea fondurilor europene;
• Noutăți despre cloud-ul guvernamental etc.
Interviu cu Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Obiectivul dumneavoastră și al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este ca 2023 să fie anul în care vom avea cele mai însemnate plăți prin PNRR (ați declarat că ar trebui să cheltuim aproximativ 6.3 miliarde de euro). Ce evaluare aveți pentru posibilitățile actuale de absorbție și cum vă propuneți să susțineți parteneriatul între sectorul public și sectorul privat, pentru implementarea eficientă a proiectelor de investiții?
Plățile cele mai însemnate și implementarea proiectelor cele mai importante vin din domeniul infrastructurii de transport, de la care avem un orizont de așteptări destul de mare, deoarece 12,6 miliarde euro, adică un volum mare de investiții din PNRR (din totalul de 29 miliarde de euro) este alocat acestui domeniu fundamental pentru dezvoltarea României pe termen lung. Dar să nu uităm că, în același timp, am încheiat contracte în valoare de peste 2,4 miliarde euro pentru domeniul eficienței energetice, pentru clădiri ale instituțiilor publice și blocuri de locuit, care sunt de asemenea obiectul finanțării din PNRR.
În plus, avem în implementare măsuri importante care privesc infrastructura educațională, de la digitalizarea universităților, la dotarea cu echipamente de laborator și până la dotări specifice, inclusiv cele de mobilier pentru unitățile școlare.
Se adaugă aici și infrastructura de sănătate, unde avem 26 de proiecte de infrastructură care sunt în plin proces de contractare și ulterior de începere a implementării, proiecte hotărâtoare pentru dezvoltarea serviciului public de sănătate.
Este foarte adevărat că nu numai parteneriatul cu mediul privat și cu zona de consultanță este importantă, dar în același timp, trebuie să avem în vedere că pe piață vor apărea suficiente proceduri de achiziție publică care vor privi selectarea de executanți pentru lucrări. Și atunci putem avea dificultăți în contractarea executanților, pentru că în anul 2023 și în perioada următoare, piața construcțiilor nu va duce lipsă de oferte de lucru, ci dimpotrivă, devenim o piață extrem de atractivă pentru mediul antreprenorial românesc din construcții, dar și pentru jucătorii de pe piața europeană.
Pentru ca proiectele să se deruleze eficient, trebuie să încurajăm un parteneriat pe care eu îl văd pe două niveluri. Un nivel este cel al parteneriatului dintre sectorul public și consultanții care pregătesc proiectele pentru a accesa fonduri, din care să rezulte investiții de calitate în zona de infrastructură, dar și un al doilea nivel, al parteneriatului dintre sectorul public și piața construcțiilor, un parteneriat cu executanții de lucrări care implementează aceste volume însemnate de investiții, cu mobilizări importante de echipamente, forță de muncă și materii prime.
În spate avem un buget de 80 miliarde euro pe care trebuie să îl implementăm, o parte din buget până în 2026 și altă parte până în 2029. Dacă reușim, atunci România va arăta cu adevărat cu mult mai solidă din punct de vedere al modernizării cu fonduri europene, dar și din perspectiva standardelor de viață și de locuire ale oamenilor.
Sunt decalaje destul de mari între județele țării în ceea ce privește numărul de contracte de finanțare și valoarea acestora. Cele mai multe contracte și cele mai avantajoase le are Clujul, cu 576 de contracte, la polul opus se situează Covasna și Teleorman, cu 117, respectiv 118 contracte.
Ce putem face ca să echilibrăm balanța?
,,Omul sfințește locul!” Și autoritățile locale care s-au implicat intens în accesarea fondurilor europene au înțeles că traversăm o perioadă cu oportunități istorice în ceea ce privește accesarea de fonduri europene.
Este adevărat, accesarea fondurilor europene nu sunt întotdeauna foarte confortabile, datorită nivelului de exigență cerut pentru documentațiile tehnico-economice care asigură de fapt calitatea investițiilor și ulterior facilitează procesul de implementare și monitorizare, dar este un sistem extrem de eficient și foarte bine pus la punct, un mecanism pe care, dacă am putea, l-am replica și în ceea ce privește gestionarea fondurilor naționale. Pentru că, pornind de la standardele de calitate, la indicatorii de performanță și la toate mecanismele instituționale puse în operă – toate acestea fac ca rezultatele să fie consistente pe termen lung și să putem genera o dezvoltare durabilă, coerentă a României cu aceste fonduri europene.
Desigur, trebuie analizată și complementaritatea cu fondurile naționale și de ce fondurile naționale sunt mai ușor de accesat. Sau de ce nu avem un nivel de rigurozitate și standarde de calitate în oglindă și în cazul fondurilor naționale. Este o întrebare la care încercăm să căutăm răspuns și soluții.
Spre deosebire de fondurile naționale, fondurile europene asigură predictibilitate și sustenabilitate pe termen lung. De 15 ani de când lucrez în domeniul fondurilor europene nu m-am confruntat niciodată cu situații neplăcute în derularea acestor proiecte.
În schimb, filosofia care stă în spatele fondurilor naționale este ,,câți bani avem, de atâția implementăm”, fără analize de impact, ceea ce nu a reprezentat un prilej foarte bun pentru a asigura continuitatea proiectelor de investiții pe termen lung - care este atât de necesară. De aceea, am totuși convingerea personală că investițiile din fonduri europene sunt cele mai sustenabile și mai folositoare pentru orice comunitate locală.
Este posibil ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să vină în perioada următoare cu proiecte publice de finanțare prin care să compenseze ceea ce nu este finanțabil de la Bruxelles? De exemplu, un primar ne avertizează că se finanțează piste de bicicle, dar comunitățile au nevoie de parcări. Parcările s-ar putea finanța printr-un program guvernamental?
Într-adevăr, parcările sunt un subiect de dispută cu Comisia Europeană, discuții generate de interferența și ambiguitatea încadrării acestor servicii fie în sfera economică, fie în sfera serviciilor publice de interes local pentru comunitate.
Pentru autoritățile locale există două posibilități de finanțare. O primă posibilitate de finanțare apare atunci când parcările pot fi incluse în categoria cheltuielilor conexe, în cazul proiectelor de investiții derulate cu fonduri europene.
A doua posibilitate apare din perspectiva de exploatare a locurilor de parcare ca activitate economică. Iar banii din această exploatare să poată fi folosiți pentru investiții noi, care să genereze noi locuri de parcare (și avem aici modele de bună practică la nivel național, cu rezultate notabile care au rezultat din această perspectivă).
Poate la nivelul localităților mai mici s-ar putea pune problema derulării unui program național de finanțare parcări noi, însă există foarte multă reticență și la nivel european și la nivel guvernamental pentru că, în momentul în care există această nevoie a unor parcări noi, înseamnă că există suficient trafic auto care pot fi exploatat din punct de vedere comercial.
Unul dintre cele mai importante proiecte coordonate de ministerul dumneavoastră este cloud-ul guvernamental, platforma fundamentală pentru transformarea digitală a României. Când va funcționa cloud-ul guvernamental și care sunt pașii care ne duc spre finalizarea acestui obiectiv?
În calitate de fost ministru al Digitalizării, Cercetării și Inovării, am inițiat revigorarea proiectului de cloud guvernamental. Este un proiect cu o valoare de peste 600 de milioane euro, care poate contribui fundamental la transformarea digitală a României.
Într-o primă etapă, 98 de instituții publice vor migra în cloud-ul guvernamental. Proiectul are două etape de implementare. Acum se derulează etapa de realizare a centrelor de date. De asemenea, s-a dezvoltat documentația tehnico-economică - care este în curs de finalizare și cât de curând va începe procedura de achiziție publică. Sunt 4 centre de date gândite la nivelul cloud-ului și spațiul de stocare a bazelor de date este de asemenea suficient cât să ajungă la cât mai multe autorități, instituții publice - destul de reținute în acest moment pentru a face acest mare pas către digitalizare.
Și a doua etapă extrem de importantă este de migrare a bazelor de date, respectiv de a duce bazele de date în cloud-ul guvernamental de la instituțiile publice relevante, cu impact asupra serviciilor publice. Până pe 31 august 2026 trebuie să finalizăm componenta hard a celor 4 centre de date din proiectul de cloud guvernamental. Deși avem o țintă ca 30% dintre instituții să migreze în cloud-ul guvernamental, procesul va dura și am putea spune că, începând cu anul 2028 am putea vedea primele rezultate a ceea ce înseamnă interoperabilitatea bazelor de date, care va facilita interacțiunea cetățenilor cu instituțiile publice.
Sunt semne promițătoare că se progresează în procesul de descentralizare a managementului fondurilor europene precum și în direcția debirocratizării și simplificării mecanismului de finanțare și implementare. Care sunt obiectivele imediate realizabile și ce v-ați propus?
Aici avem mult de muncit și avem câteva task-uri pe care ni le-am propus pentru perioada imediat următoare. Întâi de toate, avem pregătit un pachet de măsuri pentru simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea accesării fondurilor europene. Țintim simplificarea accesării de fonduri, de aceea va dispărea etapa de evaluare a conformității administrative și de eligibilitate (celebra etapă în care se respingeau proiecte pe motive birocratice; exemplu: nu a fost depus în timp util un document nerelevant pentru proiectul în sine). Această etapă se va înlocui cu etapa de conformitate administrativă. Vom avea declarația unică a solicitantului și nu vom solicita documente suplimentare pentru cei care accesează fonduri, dacă ele pot fi accesibile prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice. Pachetul de măsuri este gata, a fost început anul trecut în noiembrie, iar în două săptămâni, sper să primim și aprobarea oficială a Guvernului.
Aceasta este o primă etapă și o încercare de resetare a sistemelor de management și control a programelor operaționale care guvernează sistemul de fonduri europene românesc.
Mai avem o a doua măsură pentru operaționalizarea sistemului informatic al fondurilor europene: noua platformă informatică MySMIS, prin care potenţialii beneficiari vor putea solicita banii europeni în cadrul financiar multianual 2021-2027. Beneficiarii trebuie să știe că, începând cu data de 15.05.2023, va fi posibilă lansarea de proiecte în noul sistem MySMIS.
Și a treia măsură importantă va fi cea de parteneriat cu sistemul bancar, prin care vom încerca, pentru prima dată, să implicăm băncile în implementarea și finanțarea proiectelor europene, pentru cofinanțare.
Dorim să funcționăm într-un mediu sinergic cu băncile, astfel încât, cele două surse de finanțare (fondurile europene și fondurile care provin din sistemul bancar) să poată fi folosite pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor în România. Astfel, măsura a fost gândită pentru a avea o cât mai bună utilizare a celor 46 de miliarde de euro alocați prin Politica de Coeziune.
Revista Ghidul Primăriilor se distribuie către cei 3183 de primari din România. Ce mesaj aveți pentru primarii din zona rurală care au nevoie de fonduri europene, pentru că timpul este scurt, dar fereastra de oportunitate este mare?
Să fie încrezători în sistemul românesc de fonduri pe care încercăm să îl facem cât mai accesibil pentru toate primăriile și să înțeleagă că oportunitatea pe care o au acum este una istorică. De asemenea, îi îndemn să fie curajoși, pentru că acum este momentul oportun să încerce să aplice pentru proiecte de tipul ,,smart village”.
Noi încercăm să le oferim o gamă largă de oportunități de finanțare, adaptate la profilul comunelor. Sunt unul dintre cei care apără interesul investițional al autorităților locale din zona rurală, pentru că, este adevărat, politica de coeziune se pliază mai bine pentru zona urbană. De aceea noi, în politica de coeziune, încercăm să găsim instrumente de finanțare pentru spațiul rural. Deci mesajul meu este de încredere, curaj și mobilizare pentru primari, astfel încât proiectele pe care le implementează să ducă la creșterea calității vieții și locuirii pentru comunitățile locale.
Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Aprilie 2023, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://bit.ly/3A80mfq
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://bit.ly/3ArVIdQ
