Într-un interviu exclusiv acordat redacției Ghidul Primăriilor, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, explică ce proiecte sunt eligibile la nivelul UAT-urilor și cum se va face finanțarea prin PNRR. De asemenea, ministrul subliniază faptul că cele peste 10 miliarde de euro care vor fi disponibile la nivelul UAT-urilor prin PNRR, plus fondurile alocate prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny, reprezintă soluția la probleme nerezolvate de 30 de ani la nivelul comunităților locale.

 

Până la momentul acestui interviu, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României prin PNRR. Cum și când vor fi puși în mișcare acești bani pentru realizarea planului de investiții și reforme care vizează tranziția verde și digitală?

Banii sunt deja în conturile deschise la BNR iar beneficiarii de reforme și investiții au început să transmită către Ministerul Finanțelor cererile de credite de angajament și credite bugetare potrivit estimărilor de cheltuieli pe care le-au realizat pentru al doilea trimestru. Banii sunt disponibili și vor fi puși în circuitul economic.

 

La începutul anului, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila a anunțat că lansarea apelurilor de proiecte finanţate prin PNRR va avea loc în luna aprilie. Așadar, proiectele din Fondul Local PNRR pentru UAT-uri vor fi gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pe modelul Programului Operațional Regional? Cum este structurat mecanismul de implementare pentru Fondul Local din PNRR?

Într-adevăr, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este responsabil de gestionarea și implementarea reformelor/investițiilor prevăzute în Componenta C10- Fondul Local. Deja au fost publicate ghidurile specifice pe pagina MDLPA, și se află în consultare publică ( https://mdlpa.ro/pages/pnrr - n.r). Apelurile de proiecte se lansează tot pe pagina lor, prin aplicația electronică ( www.mdlpa.ro/investiții/PNRR -n.r.). În ceea ce privește interpretarea informațiilor incluse în cererile de finanțare, acestea se realizează sistematic, în conformitate cu prevederile Ghidului specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR. Dar, aspectele cuprinse în aceste documente, ce derivă din Planul Național de Redresare și Reziliență, și modul lor de implementare vor fi interpretate exclusiv de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu respectarea legislației în vigoare și folosind metoda de interpretare sistematică.

 

Pentru derularea proiectelor finanțate prin PNRR vor fi implicate ADR-urile sau primarii vor avea acces la fonduri pe modelul programelor naționale, prin contact direct cu autoritățile centrale?

PNRR este un program cu termene ferme și cu perioade de execuție strânse, și care nu permite prelungirea cadrului de implementare. Programul a fost construit încă de anul trecut și aprobat având coordonatori la nivel central. În aceste condiții, nu s-a discutat niciodată de o regândire și renegociere la acest nivel, pentru că existau riscuri majore să începem tot procesul cu întârzieri în atingerea țintelor. În plus, aici vorbim și de responsabilități. Coordonatorii de reforme trebuie să analizeze cu atenție maturitatea proiectelor, având în vedere că acele investiții trebuie închise până la finele anului 2026. Și cu siguranță nu vor exista derogări. În prima parte a lunii martie am semnat acordurile de finanțare cu instituțiile și ministerele care implementează reformele și investițiile, în număr de 19, și să știți că au existat multe discuții și în acest parteneriat relativ restrâns. 

 

Care sunt axele prioritare care pot genera proiecte eligibile pentru finanțare prin PNNR la nivelul UAT-urilor?

Foarte multe din componentele pe investiții din cadrul PNRR sunt accesibile la nivelul autorităților locale. Toate aceste categorii însumează chiar mai mult de 10 miliarde de euro, o sumă considerabilă. Și sunt în continuare fonduri pentru acțiuni unde România este încă în urmă. De exemplu, pentru extinderea sistemelor de apă și canalizare sunt 600 de milioane de euro pentru comune mari și orașe, pentru colectarea apelor uzate din sate sunt alocate 200 de milioane de euro, iar pentru branșamentul locuințelor avem alte aproape 200 de milioane euro. Orașele și comunele vor putea accesa aproape un miliard de euro pentru sistemele de management integrat al deșeurilor, inclusiv colectare selectivă, iar peste 250 de milioane euro vor fi acordate pentru mediul rural pentru sisteme integrate de procesare a gunoiului de grajd și altor deșeuri agricole. Continuă renovarea energetică, unde avem un miliard de euro suport pentru clădirile rezidențiale și un miliard de euro pentru clădirile publice. Tot în jurul a un miliard de euro sunt sumele destinate mobilității urbane durabile, transport public verde și stații electrice de reîncărcare. Orașele și comunele vor avea la dispoziție aproape 300 de milioane euro pentru construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ. Sunt doar câteva exemple, iar lista continuă, cu rutele turistice, trasee velo, cabinete medicale, secții de terapie intensivă. La sănătate vor fi disponibili peste un miliard de euro pentru unități spitalicești noi, inclusiv dotări cu echipamente. La educație sunt proiecte care depășesc 1,5 miliarde euro și amintesc doar construirea a peste 110 creșe și 10 consorții regionale clustere de invatamant dual. Proiectele sunt pe toate palierele, dar cel mai important pentru autoritățile locale este să înțeleagă că aceste finanțări trebuie operate ca la carte, pentru timpul de implementare este foarte scurt comparativ cu investițiile clasice.

Preconizați publicarea de ghiduri specifice privind accesarea noilor fonduri europene sau sesiuni de instruire, astfel încât primăriile să fie informate corect și în timp util?

Pentru a veni în sprijinul UAT-urilor MIPE a întocmit un Ghid practic referitor la PNRR, din perspectiva locală și care credem că va ușura mult efortul celor din administrația locală.
De asemenea, fiecare reformă/investiție/proiect este coordonat(ă) de ministerele care implementează investițiile și gestionează fondurile europene aferente PNRR, care la rândul lor trebuie să elaboreze ghidurile specifice pentru fiecare reformă/investiție pe care o coordonează.
Ghidurile elaborate se publică pe site-urile instituțiilor responsabile sunt anunțate prin mass media. Trebuie spus că PNRR prevede obiective și obligații de comunicare pe care toți coordonatorii trebuie sa le îndeplinească. Voi cere tuturor instituțiilor responsabile cu implementarea să avem un plan solid de comunicare și să ne asigurăm că vom antrena câți mai mulți beneficiari, nu doar cei deja familiarizați cu fondurile europene.

Care este diferența dintre investițiile derulate prin fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență și investițiile derulate cu fonduri structurale sau de coeziune?

Obiectivul general al mecanismului de redresare și reziliență este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere a statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză. PNRR vizează punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, sprijinirea tranziției verzi, contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 și prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050. Tot pentru creșterea rezilienței au fost alocate fonduri consistente pentru a susține  tranziția digitală. Aceste elemente vor contribui la convergența economică și socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană. Investițiile derulate prin fonduri disponibile prin PNRR sunt asociate cu reforme legislative. Instrumentele de finanțare se bazează pe îndeplinirea unor indicatori calitativi (jaloane) și cantitativi (ținte) de performanță corelate cu costurile asociate, fiind complementare cu fondurile de coeziune. Investițiile din cadrul PNRR se alocă proiectelor mature și trebuie să contribuie la creșterea rezilienței și la reducerea dependenței în UE, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare esențiale. De asemenea acestea ar trebui să genereze valoare adăugată europeană.

 

România trebuie să îndeplinească 507 ținte și jaloane, mai exact reforme care condiționează accesarea fondurilor din PNRR. Care sunt cele mai importante reforme care îi privesc direct pe primarii din România și cum pot ajuta ei la îndeplinirea acestor cerințe?

În cazul UAT-urilor, investițiile merg aproape mână în mână cu reformele asumate, ceea ce este normal, pentru că în PNRR se urmărește un salt calitativ, nu doar cantitativ. Avem ca primă reformă reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile. În cazul deșeurilor, trebuie să îmbunătățim guvernanța în vederea accelerării tranziției către economia circulară. Pe componenta de renovare trebuie creat un nou cadru normativ simplificat și actualizat, care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente, iar la Fondul Local sunt două reforme: crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă și dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. În domeniul educației avem 5-6 reforme, de la educația timpurie și reducerea abandonului școlar, până la digitalizare și traseu profesional pentru învățământul tehnic universitar.

 

Cum vă propuneți să realizați descentralizarea managementului fondurilor europene, precum și debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare?

Managementului fondurilor europene este atributul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a subordonatelor acestuia, în aceste condiții descentralizarea se poate realiza numai in cazul modificării legislației în domeniu, în acest moment singura entitate ce poate semna contracte de finanțare cu Uniunea Europeană este MIPE. Referitor la debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, PNRR ca program finanțat din bugetul UE este un program care se implementează prin gestiune partajată, respectiv Comisia Europeană și autoritățile naționale gestionează finanțarea în comun. Astfel, orice program de finanțare european este negociat cu Comisia, mecanismul de finanțare și implementare este o decizie comună și asumată prin contractul de finanțare semnat cu Comisia. În ceea ce privește exercițiul finanicar 2021-2027, un prim pas spre descentralizare îl reprezintă elaborarea celor 8 programe operaționale regionale, implementarea acestora urmând a fi în sarcina Agențiilor pentru Dezvoltare Regională, cu excepția funcțiilor care nu pot fi exercitate de aceștia și pentru care în prezent analizăm identificarea unor soluții. În acest sens vor fi inițiate consultări cu asociațiile reprezentative ale autorităților locale, respectiv cu Agențiile pentru Dezvoltare Regională, dar scopul nostru este de a păstra cât mai descentralizat întreg procesul. De asemenea, pentru a putea demara imediat implementarea programelor, ulterior aprobării acestora de către Comisia Europeană, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021 care stabilește fluxurile financiare pentru gestionarea fondurilor europene alocate României în cadrul politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027. Pornind de la experiența deja acumulată, actul normativ instituite toate mecanismele necesare pentru derularea fluxurilor de fonduri între autoritățile de gestionare și beneficiari, reglementând inclusiv aspecte specifice pentru derularea operațiunilor financiare.

Care este în prezent rata de absorbție a fondurilor europene în România? Ce județe se află în top 3 rata de absorbție?

Clasamentul este public și se actualizează periodic pe site-ul MIPE. Dacă excludem proiectele regionale și naționale, precum și zonele București – Ilfov, clasamentul pe județe este condus de Iași, urmat de Constanța și Cluj. În ceea ce privește execuția Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, până la această dată, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime), se situează la aproximativ 20 de miliarde euro. În plus, s-au rambursat de către Comisia Europeană peste12 miliarde euro pentru plăți directe în agricultură (1,7 miliarde euro în anul 2022). În ceea ce privește programele operaționale finanțate din Politica de Coeziune și Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FEAD), stadiul implementării este următorul: Autoritățile de management au semnat 12.725 contracte de finanțare cu beneficiarii (MIPE – 4.762 contracte; MDLPA – 7.963 contracte), cu o valoare totală de aprox. 44,4 miliarde euro (MIPE – 30,3 miliarde euro; MDLPA – 14,1 miliarde euro): PO Infrastructură Mare – 1.071 contracte (20,1 miliarde euro); PO Competitivitate – 1.106 contracte (3,2 miliarde euro); PO Asistență Tehnică – 144 contracte (412 milioane euro); PO Capital Uman – 2.415 contracte (6 miliarde euro); PO Regional – 7.328 contracte (13,3 miliarde euro); PO Capacitate Administrativă – 635 contracte (798 milioane euro) și   POAD – 26 contracte (633 milioane euro). Astfel, în anul 2022, în ceea ce privește numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 335 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 499 milioane euro. Plățile totale către beneficiari în cadrul contractelor semnate însumează aprox. 14,65 miliarde euro (MIPE – 10,13 miliarde euro; MDLPA – 4,52 miliarde euro): PO Infrastructură Mare – 5,8 miliarde euro; PO Competitivitate – 897 milioane euro; PO Asistență Tehnică – 222 milioane euro; PO Capital Uman – 2,9 miliarde euro; PO Regional– 4,2 miliarde euro; PO Capacitate Administrativă– 280 milioane euro și POAD – 323 milioane euro. Progresul înregistrat în anul 2022 în ceea ce privește plățile totale efectuate către beneficiari este de 600 milioane euro. Sumele solicitate CE sunt de 12,2 miliarde euro (MIPE – 8,44 miliarde euro; MDLPA – 3,76 miliarde euro), reprezentând o rată curentă a absorbției de aprox. 49,6% din alocarea UE aferentă (281 milioane euro în anul 2022). În plus, declarații lunare de cheltuieli în valoare de circa 350 milioane euro sunt în curs de procesare la ACP în vederea transmiterii la CE.

 

Ce alte informații/ mesaje doriți să le transmiteți primarilor din România?

Autoritățile locale au la îndemână în următorii ani cele mai multe fonduri alocate României până în prezent de Uniunea Europeană, la care se adaugă programul național Anghel Saligny. Este o șansă pe care îi sfătuiesc să nu o rateze. Pentru cele mai multe localități poate însemna soluția la probleme nerezolvate de 30 de ani. Îndemnul meu este să facă toate eforturile pentru a beneficia de aceste granturi, mai ales că suntem deja după două exerciții financiare și există deja sufiecientă experiență la nivel național în absorbția fondurilor.

 

 

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Aprilie 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/37eqYjM
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3HvsStT