Cristian Ghinea, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene aduce clarificări de interes pentru toți primarii cu privire la accesarea fondurilor europene într-un interviu publicat în luna martie 2021 în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Primăvară

  
Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene?

Prioritatea generală este aceea de a „pune pe roate” ceea ce numesc „potențialul pentru decada astrală de dezvoltare a României”. Începe o primăvară care va așeza dezvoltarea României până în 2029. Pentru aceasta, mă bazez desigur și pe sprijinul colegilor din minister și din Guvern. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a primit această nouă denumire pentru că se va orienta exact pe acestea: investiții și proiecte pentru România. Niciodată nu a existat o asemenea conjuncție de fonduri: închidem exercițiul financiar 2014 – 2020 (cu plăți până în 2023), deschidem exercițiul financiar 2021 – 2027 și demarăm Planul Național de Redresare și Reziliență, cu fonduri suplimentare față de cele structurale și de coeziune. Potențialul este extraordinar iar implicarea trebuie să fie pe măsură. Aceste trei direcții sunt și principalele priorități.

În primul rând, trebuie să finalizăm cu succes actualul buget European, pe Politica de Coeziune 2014-2020. Trebuie să aducem în țară circa 50% din banii europeni pe acest exercițiu financiar care se încheie în 2023, nu este ușor dar perspectivele sunt bune, rata de contractare acoperă bugetul alocat, acum ne concentrăm pe implementarea fără întârziere a proiectelor ministerul împreună cu beneficiarii.

În al doilea rând, trebuie să demarăm programele pe următorul buget de coeziune, pe perioada 2021-2027. În curând vom putea avea versiuni actualizate ale acestora, în urma unor consultări publice extinse și comunicărilor cu Comisia Europeană. Actualizarea Programelor Operaționale o vom face în strânsă corelare cu obiectivele ce urmează a fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în primul rând pentru a asigura complementaritatea intențiilor și în al doilea rând pentru a evita suprapunerile.

Planul Național de Redresare și Reziliență este a treia direcție majoră și de fapt cea pe care ne-am concentrat cu prioritate în februarie și început de martie, fiindcă avem un termen strâns pentru finalizare. Urmează să fie adoptat în Guvern  și apoi transmis Comisiei Europene. A fost o prioritate majoră dar și o provocare serioasă și sunt mândru că am reușit, după o muncă intensă de centralizare și selectare a tuturor propunerilor primite, să avem o listă relevantă de reforme și investiții pentru modernizarea României.

Cum vă propuneți să realizați descentralizarea managementului fondurilor, precum și debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare?

Debirocratizarea și simplificarea mecanismului de atragere a fondurilor este motivul pentru care m-am implicat, încă din 2016, în acest sistem. Avem în plan câteva schimbări majore de abordare care vor însemna implicit simplificarea unor mecanisme. Unele au fost detaliate în propunerile de politici publice pe care le-am elaborat în ultimii ani, înainte de a prelua acest minister și discutate cu partenerii de guvernare. Măsurile de simplificare sunt și ele printre măsurile prioritare incluse în programul de guvernare, pe care vrem să le implementăm, și anume: 

• abordarea simplificată a programelor operaționale încă din faza programare din perspectiva introducerii mecanismului de cost simplificat si finantari multifond;

● eliminarea tuturor documentelor si avizelor inutile;

• simplificarea procesului de evaluare și contractare a cererilor de finanțare și implicarea părților interesate (membrii Comitetelor de Monitorizare) în gestionarea proiectelor strategice;

• flexibilizarea procesului de elaborare a ghidurilor de finanțare prin creșterea relevanței inputului din partea societății civile și mediului economic, inclusiv prin practica ghidurilor multifond, de altfel o practică pe care am inițiat-o și în 2016; eliminarea suprapunerilor sau a prevederilor contrare la nivelul ghidurilor de finanțare;

• armonizarea și abordarea unitară a tuturor procedurilor de implementare în relația autorități de management – beneficiar, reașezarea acordurilor de delegare prin condiționarea acordării acestor atribuții de criterii de performanță organizațională de implementare;

• digitalizarea tuturor proceselor de implementare inclusiv în relația cu beneficiari, fără a crește povara administrativă și prin sprijinirea beneficiarilor care au probleme în acest sens;

• modernizarea sistemului electronic de gestiune a fondurilor europene, inclusiv interoperabilitate și transformarea acestuia într-un instrument de management, cu atât mai mult cu cât și CE modifică regulile privind transferul de date la nivelul programelor operaționale prin operaționalizarea unei  platformei de raportare în timp real a datelor de monitorizare;

• monitorizarea proiectelor pe bază de analiză de risc și verificări pe bază de eșantion, pentru a respecta principiul proporționalității și a elimina verificările redundante sau fără conținut;

• extinderea utilizării opţiunilor de costuri simplificate și flexibilizarea mecanismului de autorizare plăți prin reducerea lanțului de verificare și a termenelor de autorizare și virare bani în contul beneficiarului;

• introducerea unui mecanism de raportare la nivelul ministerului privind stadiul proiectelor strategice ale beneficiarilor publici, cu publicare pe pagina web a instituției noastre;

• crearea unui portal de date deschise, cu o structură unitară și intuitivă, accesibilă facil pentru public, de monitorizare a evoluției proiectelor contractate și în implementate;

• bază de date accesibilă cu toate sentințele definitive și irevocabile pe spețe incidente cu cheltuirea fondurilor nerambursabile europene.

 

În cât timp ar putea fi complet funcțional modelul “gândire națională, management local” și dezvoltarea unei strategii naționale de accesare a fondurilor europene (cu modificarea / corelarea legislației naționale)?

Strategia națională de accesare a fondurilor europene este de fapt Acordul de Parteneriat pe care îl vom adopta în comun cu Comisia Europeană. Aici vor fi incluse toate detaliile care trebuie urmărite de toate părțile interesate, din sistem, nivelul de guvernanță și intensitatea implicării, pentru a utiliza fondurile alocate cât mai eficient. Din acest „document umbrelă” național se desprind desigur prioritățile regionale și locale. Managementul regional va fi o componentă cheie și trebuie aplicat în cazul celor opt programe operaționale regionale care vor fi realizate pentru cadrul financiar 2021-2027. Managementul va fi transferat la nivel regional pe măsura demonstrării capacității administrative. Pentru această perioadă de programare, ne propunem măsuri pentru creșterea capacității administrative a ADR-urilor, pentru a diminua riscul de neacreditare/dezangajare, dar și exersarea și extinderea mecanismul de plasare a responsabilității la nivel local (GAL-urile) și a mecanismului ITI pentru regiuni cu nevoi specifice în sensul definit de regulamentul european. De asemenea, ne propunem valorificarea și stimularea dezvoltării capacității administrative de la nivel regional/local de a planifica, elabora, administra, implementa și monitoriza programe și proiecte strategice de dezvoltare finanțabile prin fondurile nerambursabile ale UE sau din bugetul național. Altfel spus, mai multă asistență tehnică pentru implementarea optimă a proiectelor.

În această perioadă se iau decizii majore în România cu privire la repartiția banilor europeni până în anul 2027. Ce presupune Planul Național de Redresare și Reziliență și cum vor fi folosite fondurile europene pentru dezvoltarea reală și reforma României?

Acest plan înseamnă o șansă istorică pentru România, fiindcă avem alocat un buget suplimentar de 29,2 miliarde euro, bani europeni care vin cu premise multiple de investiții și cu o flexibilitate extraordinară. Acest lucru este, în contextul economic și sanitar actual, un mare avantaj, fiindcă ne dă posibilitatea ca, în cadrul echipei formate la nivelul guvernului, cu toată lumea la masă, să decidem nevoile imediate de investiții ale României. Singura condiție este să ne ghidăm după o logică de reformă și de schimbare.

Pe de altă parte, cele 29,2 miliarde vin și cu constrângeri, dat fiind că 70% din bani trebuie angajați până în 2022, iar până în 2026 trebuie să finalizăm proiectele finanțate. Este o șansă unică să finanțăm proiecte care aduc reforme importante pentru modernizarea României, precum, spre exemplu, în zona de împăduriri, în cea de digitalizare sau în zona de sănătate și social. Reformele vor fi implementate de entități titulare de reformă care își vor asuma atingerea unor obiective de etapă și obiective finale – acestea fiind și condițiile pentru primirea efectivă a sumelor de la Uniunea Europeană.

Am finalizat centralizarea propunerilor de reforme și investiții primite din sectorul public și privat, urmează etapa de comunicare pe document cu Comisia Europeană astfel ca în aprilie să avem documentul final.Cu siguranță va fi interesantă pentru administrația publică locală propunerea noastră de creare a unui fond de reziliență pentru UAT-uri și suntem în ultima fază de decizii în ceea ce privește alocarea financiară și tipul de proiecte pe care acest fond le va finanța.

 

Care sunt primele 3 axe prioritare care pot genera proiecte eligibile pentru finanțare cu fonduri europene pentru primăriile din România în perioada de programare 2021-2027? Vor fi implementate noi programe de finanțare?

Deocamdată Programele operaționale sunt în fază de lucru, nu am ajuns la acest nivel de detaliu, vom reveni cu un răspuns odată ce sunt finalizate, dar vor fi urmărite și implementate noile direcții europene legate de o abordare mai personalizată a dezvoltării regionale, o Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată și mai socială. Mai mult, dată fiind suprapunerea cu PNRR, parte dintre programe va trebui să fie regândite, pentru asigurarea complementarității și evitarea situațiilor de dublă finanțare. Așa cum am anunțat deja, vom relua exercițiul de consultare publică reală pentru a actualiza nevoile de finanțare și categoriile de beneficiari.

 

În România, rata de absorbție a fondurilor europene ajunge în prezent la maximum 44%. Cum ar putea Guvernul, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să stimuleze rata de absorbție la nivel național, sprijinind mărirea potențialului de creștere al economiei și urmărindu-se revenirea graduală a deficitului bugetar sub 3 procente până în 2024 (obiectiv asumat de Guvern)?

Rata de absorbție a ajuns la 50% la 31 ianuarie. Evoluția are perspective bune de a se apropia de 100% la finalul perioadei de implementare, dat fiind că programele operaționale sunt supracontractate toate. Adică există contracte de finanțare care depășesc totalul fondurilor alocate. În total, rata de contractare este 138%. Acum, în următorii 3 ani, depinde de toate autoritățile de management, împreună cu beneficiarii, să finalizeze aceste proiecte, să lucreze consecvent pentru a fi închise. Nu uitați că exercițiul 2007-2013 s-a închis la 98%, deci consider că nu absorbția contabilă este o problemă. Intră bani în țară? Da, vor intra. Facem absorbție cu proiecte de calitate? Aici este o problemă, de mai mulți ani. Și noi dorim să schimbăm mult viziunea și abordarea alocării fondurilor.Această schimbare importantă de viziune nu se poate însă reflecta în rezultate peste noapte, fiindcă lucrăm pe niște proiecte care fuseseră lansate de mult timp, cele mai multe apeluri de finanțare sunt închise, în evaluare sau în implementare. Revenind la absorbție, am cerut de la autoritățile de management țintele de evitare a dezangajării fondurilor. Estimarea mea este că anul acesta vor intra 3 miliarde de euro în țară, iar în acest caz, dezangajările vor fi automat evitate. Este principala preocupare a directorilor de autorități de management. Dacă considerăm absorbție la finalul perioadei de aproape de 100%, vor intra încă aprox. 15,5 miliarde până la finalul anului 2023. Pe lângă acestea vom avea și fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență, adică alte 29,2 de miliarde de euro în următorii 5 ani. Toate aceste sume sunt o infuzie puternică de fonduri în economia României, care impulsionează creșterea economică implicit, prin dezvoltarea mai multor sectoare și prin efectul de bulgăre de zăpadă pe care îl generează. Finanțările pentru antreprenori, investițiile în infrastructură, reformele din zona socială și cea de sănătate, din zona de digitalizare, toate vor avea impact în economie și se vor reflecta în evoluția veniturilor la bugetul de stat.

 

Preconizați publicarea de ghiduri specifice privind accesarea noilor fonduri europene sau sesiuni de instruire organizate prin ADR-uri, astfel încât primăriile să fie informate corect și în timp util?

Ne propunem promovarea unor programe de instruire pe teme generale și specifice la nivelul beneficiarilor, inclusiv schimb de experiență între aceștia. Cel mai probabil, la nivelul autorităților locale, informarea și instruirea se pot realiza cel mai bine de către agențiile regionale și direcțiile regionale sau județene pe diferite programe. Ghidurile solicitantului vor fi elaborate si publicate cu respectarea condițiilor de acces existente în cadrul programelor operaționale care urmează să finanțeze intervențiile din ghid. Există cerințe  de implicare si de gestionare a unui apel care sunt aprobate la nivelul Comitetelor de Monitorizare a programelor operaționale, prin acele metodologii de stabilire a criteriilor de evaluare si selectie. Este esențial ca toți cei interesați să urmărească și pagina de Facebook și website-ul www.mfe.gov.ro unde sunt publicate din timp anunțuri și ghiduri ale solicitantului, chiar din faza de consultare publică, adică cu mult timp în avans, tocmai pentru a-și putea planifica elaborarea proiectelor. 

Luați în calcul promovarea parteneriatelor cu autoritățile naționale care implementează programe de finanțare cu fonduri disponibile de la bugetul de stat, astfel încât beneficiarii direcți să poată identifica cea mai bună soluție de finanțare (de exemplu beneficiarii eligibili în cadrul programelor europene să fie îndrumați în acest sens și să nu solicite finanțare de la bugetul de stat)?

Desigur, programele cu fonduri de la bugetul de stat și cele cu fonduri europene trebuie să fie complementare și să nu finanțeze aceleași priorități. Este simplu, adică să nu se mai întâmple precum la PNDL unde pentru același tip de investiții erau criterii mult mai relaxate decât prin POR și prin urmare mulți au renunțat să mai depună proiecte pe POR. Programele de finanțare de la bugetul de stat trebuie să se supună acelorași reguli precum cele europene. Cei care sunt interesați se pot adresa direcțiilor din teritoriu și organismelor regionale sau direct serviciilor de help-desk ale programelor pentru a afla care sunt cele mai potrivite modalități de finanțare pentru ideile pe care le au. O variantă pentru a afla mai multe informații este colaborarea cu asociațiile autorităților locale – pe municipii, orașe, comune.

 

Un sfat pentru primarii aflați la primul mandat: cum pot solicita asistență din partea Ministerului pentru accesarea fondurilor europene (proiecte eligibile, pregătirea documentațiilor tehnico-economice, management de proiect și implementare, etc)?

Primarii care doresc să acceseze fonduri trebuie să se adreseze în primul și în primul rând celei mai apropiate, în plan local, unități a programului pe care îl vizează. Adică, pentru rural-agricultură, la direcțiile Agricole județene, pentru alt tip de proiecte ADR-urilor și reprezentanților județeni ai acestora, pentru infrastructură mare sunt Direcțiile regionale de infrastructură care se pot găsi pe site-ul ministerului, pentru unele probleme sociale, de educație direct la minister. Angajații structurilor regionale trebuie să asigure tot sprijinul posibil solicitanților, va trebui să se întâmple acest lucru de acum încolo, dacă până acum nu s-a întâmplat. 

 

Ce alte informații/ mesaje doriți să le transmiteți noilor primari din România?

Aș dori să le transmit că suntem la începutul unei noi perioade de programare și vor fi numeroase oportunități pentru multe categorii de proiecte. Aceia care doresc cu adevărat să vină cu inițiative și să pună umărul la modernizarea localităților vor avea cu siguranță posibilitatea să o facă, totul este fie activi și să urmărească permanent informațiile care se publică la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și la celelalte două ministere care coordonează fonduri europene – Ministerul Dezvoltării și cel al Agriculturii. Inițiativele susținute de muncă serioasă și bună credință nu vor rămâne fără rezultat.

 

Materialul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția de Primăvară 2021, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/2PEauIT
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/2OVtoew