INTRODUCERE ÎN LUMEA OINEI

OINA, sportul național al românilor, are începuturile împletite cu originea poporului român. Primele mențiuni ale jocului apar în Țara Românească, în secolul al XIV-lea (anul 1364), sub domnia lui Vlaicu Vodă.
Așa cum se menționează în cronici și hrisoave, oina a plecat de la sat și a pătruns peste tot în viața oamenilor.
Variante de joc de oină se practicau pe tot cuprinsul teritoriilor locuite de români. Jucau în primul rând oierii, în timpul liber, simțind nevoia să se întâlnească cu vecinii de pe cealaltă parte a muntelui, a plaiului sau a apei, să afle ce mai e nou. Într-un loc frumos, după ce nu mai aveau ce să-și spună, se întreceau în jocuri folosind bâta și hapucul (mingea din păr de animal).

Frumusețea acestor întâlniri a făcut ca jocul de oină să se apropie tot mai mult de vatra satelor. Mai târziu, în zilele de sărbătoare, după ce își terminau treburile, oierii veneau în apropierea bisericilor sau în alte locuri, pentru a socializa, pentru asista la jocurile dintre flăcăii satului sau să se întreacă cu aceștia.

În drumurile transhumanței, jocul de oină a fost transmis în alte sate, mergând astfel din generație în generație. De peste șase secole, jocul de oină se bucură de popularitate printre oșteni și voievozi, țărani, muncitori și intelectuali, copii și tineri.

Oina s-a jucat sub diverse forme mai în toate regiunile țării, dar bazele acesteia, ca joc organizat și competiție națională, au fost puse în timpul când Spiru Haret era ministrul Instrucțiunii Publice, când, prin decizia acestuia, acest joc a fost introdus în școli, a fost redactat un regulament unic și au fost desfășurate întreceri naționale.

Numai când jocul de oină a avut o arie largă de desfășurare și când cei mai mulți dintre practicanți au fost copiii, atunci au fost cele mai spectaculoase jocuri și au generat cele mai emoționante întreceri.

De ce? Pentru că jocul de oină dezvoltă la tinerii sportivi o serie de calități, cum ar fi: forța (trebuie să lovească mingea cu bastonul), viteza (trebuie să alerge), atenția distributivă (trebuie să se apere), reflexe, îndemânare (mingea și bastonul sunt rotunde), inteligența (trebuie să ia decizii în fracțiuni de secundă).
Este un joc complex. Oina este jocul care reflectă trăirile poporului nostru și istoria lui tumultoasă.

Frumusețea acestui sport trebuie transmisă mai departe, oina fiind un element de identitate națională.
Tinerele generații trebuie atrase in competiții sportive de masă, cu finalitate națională și cu implicarea factorilor locali de decizie pentru a fi acum și, mai ales, în viitor responsabili și mândri că suntem români.
În sensul celor arătate mai sus propunem următorul format al competiției naționale CUPA SATELOR LA OINĂ - ediția 2022.