Model de bună practică: Stația de compostare a nămolului de la Câmpia Turzii | Podcast | Episodul 19

Un nou episod al Podcastului Ghidul Primăriilor, Vocea Administrațiilor Publice cu invitatul Florin Vulpe, Responsabil pentru Managementul Proiectelor la Best Tools Company.

Nu ratați acest episod dacă sunteți implicați în administrația publică locală (sau reprezentați mediul privat) și doriți să investiți în managementul deșeurilor. Iată care sunt cele mai importante idei dezbătute:

• Exemplu de bună practică care poate fi replicat la nivelul altor comunități: Stația de compostare a nămolului de la Câmpia Turzii - din cadrul complexului de epurare a apei Câmpia Turzii, sistem unic în România. Este o stație de compost, în hală închisă, cu tratarea aerului viciat prin biofiltru – fiind prima de acest gen de la noi din țară.
• Ce fonduri PNRR sunt disponibile pentru dezvoltarea întregului circuit al deșeurilor din România. Invitatul atrage atenția: PNRR reprezintă o oportunitate de neratat pentru comunitățile care doresc să investească în managementul deșeurilor.
• Ce proiecte se pot finanța cu bani europeni: de la insule ecologice și centre de colectare cu aport voluntar (CAV-uri), până la stații de sortare, fabrici de reciclare și stații de compost.

Declarații cheie ale lui Florin Vulpe, Responsabil pentru Managementul Proiectelor la Best Tools Company:

,,În România, de puțin timp, compostarea este considerată reciclare. Într-un proces de compostare a nămolului este nevoie de un material de structură (pentru că nămolul este foarte dens) și singur nu ar putea începe procesul de compostare. De aceea se folosește ca material de structură deșeul verde din parcuri și grădini.”

,,România nu are în momentul de față nicăieri o instalație de tratare a anvelopelor uzate – a cauciucurilor. Nu există așa ceva în România și se dau mulți bani europeni pentru astfel de investiții.”

,,Se intenționează subvenționarea a 260 de stații de compostare în România, pentru deșeurile din agricultură. UAT-urile din mediul rural au șansa să aplice pentru astfel de investiții.”

Stația de compostare a nămolului de la Câmpia Turzii - din cadrul complexului de epurare a apei Câmpia Turzii este un proiect de referință pentru compania Best Tools.

Florin Vulpe ne informează că acest proiect-pilot se realizează prin fonduri europene, fiind o investiție unică în România, prin care Compania de Apă Arieş rezolvă două aspecte importante:
1. Problema nămolurilor, considerate deșeuri periculoase
2. Problema socială care presupune disconfort olfactiv și vizual, dar și un risc patologic pentru comunitate.

Investiția a fost demarată în urma licitației din anul 2020, când s-a semnat un contract pentru 18 luni, cu obiectivul de a trata cca 4000 de tone de nămol anual. 

Deși este o practică veche la nivel internațional, compostarea este o practică nouă în România. 

Cum funcționează Stația de compostare a nămolului de la Câmpia Turzii: stația va transforma nămolul rezultat în urma epurării apelor în compost, ce poate fi reutilizat în agricultură și întreținerea spațiilor verzi. Practic, urmând pașii exacți ai economiei circulare, noua structură va închide ciclul unui deșeu, și anume nămolul, transformându-l într-un produs util, care aduce profit beneficiarului, deoarece poate fi comercializat către persoane fizice și juridice.

Florin Vulpe explică: autoritățile locale predau stației de compostare deșeul verde din parcuri și spații verzi (pentru care plătesc taxe de depozitare și tratare și alte taxe pentru neîndeplinirea condițiilor de deviere de la depozitare și reciclare). Acesta, împreună cu nămolul rezultat de la stația de epurare (considerat un deșeu periculos, care are taxe suplimentare) se transformă într-un produs cu valoare economică. Astfel, compania de apă face economie la buget pentru că nu mai plătește taxe pentru depozitarea nămolului și eliminarea lui, taxe pentru neîndeplinirea devierii de la depozitare etc.
De același produs profită și ADP-urile din Câmpia Turzii, care pot folosi compostul ca și îngrășământ pentru spațiile verzi din localitate. Așadar, prin acest sistem, compania de apă și beneficiarii fac economii la buget.

Un exemplu de calcul pentru un mare municipiu arată că se pot economisi milioane de euro. Din păcate, mulți primari nu realizează că, în loc să plătească taxele pentru procesul de salubrizare, pot genera profit, gestionând aceste deșeuri. Banii respectivi pot fi folosiți în infrastructura de mediu. Perioada de amortizare pentru o astfel de investiție este destul de scurtă, între 3 și 4 ani.

Tehnologia de neutralizare și reciclare a nămolului și transformarea lui în compost are loc într-o hală închisă, cu tratarea aerul viciat. Nămolul se amestecă cu deșeurile vegetale în proporție de 3/1 (o fracție nămol, trei fracții deșeuri). Materialul se igienizează prin ridicarea  temperaturii la 70 de grade, astfel eliminându-se tot ce este patogen. Urmează o perioadă de stabilizare, materialul întorcându-se cu utilaje speciale, apoi omogenizarea. În final, urmează maturarea, după care devine un material inert, fără miros, care nu mai produce probleme de mediu și este foarte bogat în nutrienți.

Compostul obținut se poate ambala și folosi la plante, flori sau ca atare, în spațiile verzi și agricultură bio. Există și laboratoare, cum ar fi cel de la Arieș, unde produsul este testat. Este indicat să nu se facă doar testare interioară, ci și teste în laboratoare care să certifice că produsul este conform și sigur pentru a fi pus pe piață. Există o tehnologie de acest gen, în Covasna, cu linie de însăcuire și comercializare.

Stația de la Câmpia Turzii este doar un proiect din multitudinea de proiecte pe care le derulează Best Tools. Alte exemple: compania va livra la Târgu Mureș ecoinsule supraterane pentru colectarea deșeurilor și la Alba Iulia ecoinsule subterane.

Vestea bună este că și unitățile administrative mai mici pot intra într-un asemenea circuit. Un exemplu foarte bun de urmat este cel al comunei Matca, unde se reciclează folia folosită la solarii. Această comună este pregătită să aplice în PNRR pentru instalații de compostare și să realizeze o instalație proprie de reciclare a foliei de la solarii – exemplu de bună practică care poate fi replicat de UAT-uri.

Se intenționează subvenționarea a 260 de stații de compostare în România, pentru deșeurile din agricultură. UAT-urile din mediul rural au acum șansa să aplice pentru astfel de investiții.

Actualmente, prin proiectele PNRR există fonduri suficiente ca să se rezolve problema deșeurilor la nivel de UAT-uri cu profil agricol, zootehnic, legumicultură. 

Prin PNRR sunt disponibili aproximativ 800 000 de euro pentru CAV-uri. Suficienți bani, prin care UAT-urile să poată realiza o infrastructură modernă la nivel local sau regional (este nevoie de 10.000 de locuitori pentru aprobare – și se pot uni mai multe comune într-un proiect).

Pe lângă CAV-uri există și fabricile de reciclare, unde se fac și semiproduse. Aceasta este de fapt economia circulară. De exemplu, în zona în care există lemn care nu este suficient tratat, deșeuri din textile, cauciuc etc. - acestea pot fi transformate în produse care aduc venit. În loc să plătească foarte mulți bani ca să arunce deșeurile organice, comunitățile pot economisi dacă se aplică o colectare diferențiată a gunoiului menajer și industrial.