De la conectivitate în zone izolate, la interoperabilitate și cloud guvernamental. Interviu cu Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
România va intra într-o nouă etapă administrativă, una în care schimbul de date se va face automat, cetățenii își vor rezolva problemele principale online, iar securitatea informațiilor va deveni o prioritate. În spatele acestei transformări se află o strategie guvernamentală ambițioasă, iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului joacă un rol-cheie în regândirea infrastructurii digitale a statului.
Într-un dialog cu Revista Ghidul Primăriilor, ministrul Bogdan-Gruia Ivan vorbește despre viitorul digital al comunităților și despre cum administrațiile trebuie să regândească fluxurile operaționale într-o lume digitală în continuă schimbare. De la platforme interoperabile și cloud guvernamental, până la site-uri standardizate și internet în zone greu accesibile, viziunea ministerului se conturează în jurul unui principiu clar: administrația eficientă începe cu infrastructura digitală și se construiește în parteneriat cu autoritățile centrale, cu autoritățile locale și cu cetățenii.
Interviu Ghidul Primăriilor cu Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului,
5 iunie 2025
Foto: Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Cum va contribui Platforma Națională de Interoperabilitate la eficientizarea schimbului de date între primării, cetățeni și alte instituții publice? Ce mecanisme concrete vor fi implementate pentru ca această platformă să funcționeze eficient în practică?
Interoperabilitatea este un cuvânt complex, dar impactul ei este direct, concret și esențial: eliminarea dosarului cu șină. Este un beneficiu atât pentru români, cât și pentru profesioniștii din administrația locală și centrală: cu toții vor câștiga timp pentru lucrurile care contează și fac diferența. Interoperabilitatea înseamnă baze de date care vorbesc aceeași limbă, instituții care schimbă date automat și cetățeni cărora nu li se mai cer copii, adeverințe sau chitanțe. Din aceste motive, am semnat contractul pentru realizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI), un proiect-cheie în digitalizarea întregii administrații publice din România.
Reducem birocrația și simplificăm interacțiunea cu statul prin 33 de milioane de euro, finanțare din fonduri europene prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021- 2027 (PoCIDIF).
Care este stadiul actual al implementării Cloud-ului Guvernamental și ce beneficii concrete va aduce acesta administrației centrale odată cu finalizarea proiectului? Ce avantaje directe sau indirecte sunt preconizate pentru administrațiile publice locale?
Cloudul Guvernamental este coloana vertebrală a digitalizării României. Construim o infrastructură digitală modernă, sigură și eficientă, care să integreze bazele de date din administrația centrală întrun sistem unificat, la cele mai înalte standarde de securitate cibernetică și folosind tehnologii de ultimă generație.
Proiecul are o valoare de aproape 500 de milioane de euro, fonduri PNRR și se află într-un stadiu avansat de implementare. Am recepționat acum 6 luni echipamentele necesare operaționalizării componentei de cloud dedicat, care au fost instalate în centrul de date al Serviciului de Telecomunicații Speciale din Brașov. În luna septembrie, vom avea gata interfața unitară a statului, Portalul Digital Unic al României (PDURo), aplicație care va face legătura între nevoile cetățeanului și serviciile publice digitale.
Până la finalul anului 2025, peste 30 de baze de date ale administrației centrale vor fi aduse în cloudul guvernamental, astfel încât serviciile publice să fie disponibile pentru români de oriunde, oricând. Pentru cetățeni, economia de timp e cea mai importantă. Iar pentru administrație, cele mai importante beneficii sunt reducerea costurilor tehnologice și eficientizarea, prin simplificarea proceselor administrative și eliminarea procedurilor redundante. Toată lumea are de câștigat când aducem statul la un click distanță.
Cum a evoluat programul DigiLocal, prin care se pot reconstrui site-urile primăriilor pe un format național standardizat și prin care primăriile vor primi sprijin de la nivel central pentru soluții de securitate cibernetică?
Am demarat programul DigiLocal pentru că primăriile și consiliile județene sunt instituțiile cu care românii interacționează cel mai des. Această interacțiune la nivel local trebuie să fie cât mai rapidă și mai eficientă. Peste 2000 de UAT-uri din toată țara au depus cereri de finanțare în cadrul DigiLocal. Programul are beneficii concrete pentru eficientizarea activității administrative și pentru timpul românilor:
1. conectarea autorităților locale cu platforma oficială de plăți online a statului roman, Ghiseul.ro, pentru achiziționarea simplă, rapidă și sigură a serviciilor publice digitale;
2. standardizarea și optimizarea site-urilor primăriilor: site-uri accesibile prin câteva clickuri, interfață unitară, structurare clară a informațiilor pentru cetățeni;
3. consolidarea securității cibernetice la nivel local, prin soluții cibernetice la cele mai avansate standarde, care să protejeze datele cetățenilor și să prevină atacurile informatice;
4. achiziție de echipamente IT pentru consolidarea capacității administrative locale.
Avem deja 205 proiecte admise care sunt în curs de semnare și, la finalul lunii mai, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a publicat a doua listă intermediară cu proiecte admise în cadrul Programului național pentru transformarea digitală a autorităților publice locale, Digilocal. Lista conține 707 proiecte admise, care vor intra imediat in etapa de contractare, contractele urmând a fi semnate în perioada imediat următoare.
Recent, ați semnat contracte de finanțare pentru conectarea a 994 de localități din zone izolate la internet de mare viteză. Cum vor beneficia aceste primării de infrastructură digitală nouă? Ce măsuri sunt luate pentru a sprijini primăriile din zonele izolate în procesul de digitalizare?
Am promis că nu lăsăm pe nimeni în urmă. Prin această investiție, eliminăm barierele digitale dintre mediul rural și cel urban. Aceste regiuni au acces limitat la infrastructura de comunicații. Vom folosi
banii europeni pentru a îmbunătăți conectivitatea și a dezvolta economia locală. Prin contractele de finanțare în valoare de 94 de milioane de euro, fonduri PNRR, 994 de localități izolate din 38 de județe vor fi conectate la internet de mare viteză. Sunt peste 3550 de kilometri de fibră optică instalați, este vorba de o infrastructură fizică de care vor beneficia primăriile, școlile și dispensarele.
Este esențial ca toți elevii să aibă acces la internet, educația modernă nu poate exista fără conectivitate și acces la informație. Evident, este și un beneficiu pentru cetățeni: peste 78.400 de gospodării avea internet la viteze de peste 300 Mbps până la începutul anului 2026.
Foto: Ministrul Bogdan-Gruia Ivan a semnat, în prezența delegației americane conduse de Chargé d’Affaires Michael Dickerson, Scrisorile de Solicitare care vor pune bazele Centrului European de Excelență pentru Muniție NATO în România
Cum sprijină Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului comunitățile locale în valorificarea durabilă a resurselor neenergetice, în conformitate cu Strategia Națională 2025–2035?
Resursele minerale sunt baza pentru reindustrializarea României. Avem un plan de reindustrializare, inclusiv în această strategie, care vizează accelerarea investițiilor în industria românească. În prezent, dintre materiile prime critice identificate de către Comisia Europeană, în România se exploatează doar cuprul. Conform datelor ANRMPSG, rezervele de resurse minerale neexploatate ale României se ridică la 20 de miliarde de tone, minereuri feroase și neferoase, dar și nisipurile, pietrișurile sau rocile ornamentale.
Comisia Europeană a aprobat 3 proiecte strategice, pentru grafit, magneziu și cupru, în valoare totală de 615 milioane de euro. Aceste proiecte sunt piloni pe care construim viitorul economiei românești. Asigurăm o aprovizionare diversificată, sigură și durabilă cu materii prime critice pentru industria României, dar și a Uniunii Europene. Sunt materii prime esențiale pentru sectoarele strategice, inclusiv tehnologiile curate, industria digitală, de apărare și industria aerospațială.
Comunitățile locale vor fi sprijinite în atragerea de investiții și în dezvoltarea unor proiecte care să valorifice aceste resurse într-un mod responsabil și sustenabil, contribuind astfel la dezvoltarea economică regională.
În contextul în care Ministerul sprijină dezvoltarea unei drone românești cu utilizare duală, militară și civilă, care sunt planurile Ministerului pentru a integra acest proiect în strategia de dezvoltare economică locală?
România produce, începând din acest an, propriile drone în Brașov, prin parteneriatul Carfil SA cu compania americană de înaltă tehnologie Periscope Aviation. Evident, un prim beneficiu important la nivel local al acestui parteneriat este crearea de locuri de muncă și la impulsionarea dezvoltării economice locale.
Am verificat personal procesul de fabricare și dotarea dronelor Sirin și Cuda în fabrica de la Brașov a Carfil și am testat capabilitățile acestor sisteme de ultimă generație. Dronele #MadeInRomania vor fi utilizate în misiuni civile și militare, de la supraveghere aeriană și recunoaștere tactică, până la transport logistic de echipamente și interceptarea țintelor ostile. Dronele integrează tehnologii de navigație avansată, autonomie operațională extinsă
și interoperabilitate digitală pentru teatrul de operații.
Ministerul susține dezvoltarea de drone românești cu utilizare duală, militară și civilă, ca parte a strategiei de consolidare a industriei naționale de apărare și tehnologie. Dronele pentru utilizare civilă vor avea multiple aplicații practice, inclusiv în agricultură, monitorizarea infrastructurii și gestionarea situațiilor de urgență, oferind sprijin concret mai multor sectoare economice strategice.
Foto: România produce în 2025 propriile drone, în parteneriat cu compania americană de înaltă tehnologie Periscope Aviation.
Un mesaj pentru cititorii Revistei Ghidul Primăriilor.
Dragi cititori, dragi primari,
Lucrez de peste 12 ani în administrația publică și știu ce înseamnă munca aceea care schimbă concret viața unei comunități. Munca aceea care nu se vede întotdeauna imediat, dar care se simte pe termen lung. Știu că presiunea este mare, că satisfacțiile profesionale vin adesea la pachet cu multe sacrificii personale. Și totuși, nimic nu se compară cu bucuria de a vedea un lucru dus la capăt.
Un drum, o școală, un proiect care n-ar fi existat fără implicarea voastră directă. Vă mulțumesc pentru efortul constant, pentru răbdare și pentru determinare. Rămân un partener activ și dedicat inițiativelor voastre, pentru o administrație locală modernă, digitală și eficientă, așa cum merită fiecare comunitate din România.
