România traversează o perioadă de creștere în sectorul turistic (în primele 7 luni ale acestui an, numărul total de turiști care au ales să își petreacă concediile în România a fost de 7,666 milioane, în creștere cu aproximativ 3,77% față de aceeași perioadă a anului trecut conform datelor INS), iar ministrul Ștefan-Radu OPREA prezintă, în acest interviu exclusiv acordat Revistei Ghidul Primăriilor, principalele direcții de dezvoltare, care vor permite valorificarea și maximizarea potențialului turistic. El vorbește despre creșterea numărului de turiști, despre modernizarea infrastructurii și prioritățile strategice ale turismului. Ministrul subliniază necesitatea sprijinirii investitorilor privați și autorităților locale prin programe de finanțare, care să transforme România într-o destinație turistică competitivă pe plan internațional.
Interviu exclusiv Ghidul Primăriilor cu Ștefan-Radu OPREA, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Care sunt cele mai recente statistici privind turismul în România? Ne puteți oferi date referitoare la numărul de turiști interni și externi, destinații / zone turistice preferate, gradul de ocupare a unităților de cazare și veniturile generate de acest sector?
Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică arată că, în primele 7 luni ale acestui an, numărul total de turiști care au ales să își petreacă concediile în România a fost de 7,666 milioane, în creștere cu aproximativ 3,77% față de aceeași perioadă a anului trecut. În topul locurilor vizitate, conform sosirilor, se află Municipiul București, urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj și Prahova. Turismul intern continuă să fie dominant, fiind susținut prin măsura acordării voucherelor de vacanță, însă se remarcă și un mai mare interes în rândul vizitatorilor străini pentru destinația noastră, creșterea fiind de 12,66%, în același interval de timp. Cei mai mulți dintre aceștia provin din Germania, Italia, Israel, SUA și Regatul Unit. Rezultatele se datorează, printre altele, participării țării noastre la cele mai importante târguri de turism de pe aceste piețe, dar și campaniilor de promovare outdoor și TV, cum ar fi cea de la BBC News, inițiate și desfășurate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Tot în primele 7 luni ale anului, gradul de ocupare al unităților de cazare a fost de 28,7%, fiind observată o ușoară creștere de 0,1 puncte procentuale, care poate fi percepută și drept un indicator de stabilitate. Referitor la cheltuielile turiștilor nerezidenți, în trimestrul II acestea au însumat 1,850,9 milioane lei, respectiv 3.156,9 lei de persoană.
Cum vedeți evoluția turismului în România în următorii cinci ani și care sunt segmentele de turism cu cel mai mare potențial de creștere în această perioadă?
România se află, în prezent, într-o perioadă de construcție și transformare a viziunii sale de dezvoltare, pregătind tranziția către economia durabilă a viitorului, iar contextul actual poate reprezenta, fără îndoială, o șansă reală ca țara noastră să devină un important actor regional, dar și o destinație turistică tot mai atractivă. Ne mândrim și promovăm, spre exemplu, destinațiile ecoturistice, unde vizitatorii pot trăi experiențe autentice. De altfel, unul dintre cei mai importanți ambasadori ai acestui tip de turism este chiar Regele Charles al III-lea, care își petrece adesea vacanțele în satele din Transilvania. Un alt pilon fundamental este, fără îndoială, turismul cultural. La Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului derulăm un proiect prin care certificăm Rute Cultural Turistice, realizate atât la nivel central, cât și din inițiativa autorităților locale sau a mediului asociativ. În același timp, turismul festivalier este în plină expansiune, cu numeroase exemple de bune practici, iar cel de afaceri are, de asemenea, un mare potențial, pe care îl promovăm activ, inclusiv la târgurile internaționale de profil. Pe lângă cele deja menționate, turismul balnear & balneoclimatic și domeniile schiabile rămân priorități strategice. Vom continua să investim în modernizarea acestora pentru a le transforma în destinații tot mai competitive pe plan internațional. Astfel, cu pași bine gândiți și proiecte realizate temeinic, în următorii cinci ani putem aștepta evoluții tot mai favorabile în acest sector.
România se menține în topul destinațiilor turistice din întreaga lume care s-au remarcat prin capacitatea de revenire după criza COVID. Organizația Mondială a Turismului semnalează că, pe primul trimestru al acestui an, ne situăm pe locul 6 la nivel mondial și pe locul 4 la nivel european, din perspectiva încasărilor provenite din sosirile turiștilor internaționali, comparativ cu anul pre-pandemic 2019. Acest trend pozitiv s-a observat și în 2023, când creșterea înregistrată a fost de 44%. Ne dorim să continuăm acest parcurs foarte bun, iar strategia națională va oferi, cu siguranță, instrumentele necesare pentru valorificarea și maximizarea potențialului României turistice.
.jpg)
Turismul este considerat o ramură strategică pentru economia românească în actualul program de guvernare, iar în 2022 Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru înființarea Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD). Care este stadiul acestor OMD-uri și câte sunt funcționale la nivel local și regional?
Organizațiile de Management al Destinației (OMD) pot fi înțelese ca „brokeri de turism”, iar piatra de temelie pentru înființarea și funcționarea acestora este strânsa colaborare între sectorul public și cel privat, așa cum prevede și legislația specifică. Rețeaua, imaginată în forma ei finită, va avea o structură piramidală, pornind de la nivel local, județean, regional și mai apoi național. Din aceste entități pot face parte, alături de unitățile administrativ-teritoriale, toți factorii interesați să contribuie la dezvoltarea și promovarea destinației, cum ar fi companiile și mediul asociativ din turism, organisme de reglementare, universități și colegii tehnice, specialiști în marketing, ONG-uri, dar și instituții mass-media. Până în prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a avizat 21 de OMD-uri, dintre care unul regional, două județene și restul înființate la nivel local.
Cum a influențat operaționalizarea OMD-urilor turismul românesc și ce obstacole mai trebuie depășite pentru finalizarea implementării acestora în toate zonele turistice?
Operaționalizarea OMD-urilor a avut un impact pozitiv semnificativ asupra turismului românesc, reușind să aducă împreună actorii cu un interes comun în dezvoltarea și promovarea coordonată a unei destinației. Cei care au optat pentru această formă de organizare au înțeles, astfel, că doar prin colaborare, prin parteneriat public-privat, pot atrage mai eficient turiști. Rezultatele lor au fost vizibile: și-au stabilit strategii de brand, au organizat evenimente – printre care și infotripuri pentru jurnaliști sau influenceri străini – și, totodată, au fost alături de ministerul de resort, la târgurile internaționale de turism. Au existat, însă, și cazuri în care limitările financiare au împiedicat înființarea unor astfel de entități, deși interesul de asociere, exprimat de părți, era unul ferm și clar. În acest sens, venim cu propuneri de diminuare a bugetelor minime impuse, după cum urmează: OMD local – scădere de 66,67% (de la 30.000 euro la 10.000 euro), OMD județean – scădere de 70% (de la 100.000 euro la 30.000 euro) și OMD regional – scădere de 80% (de la 250.000 la 50.000 euro). Prin modificările preconizate, ne așteptăm ca numărul de solicitări de avizare a OMD-urilor să crească considerabil, facilitând extinderea acestui model de organizare în cât mai multe destinații ale României.
Pentru atragerea turiştilor străini, în 2022 a fost înființat Consiliul de Brand Turistic Național. Care sunt diferențiatorii principali care vor fi incluși în noul brand de țară și când va avea loc lansarea acestuia?
Consiliul de Brand Turistic Național este format din specialiști în turism și marketing, care oferă consultanță și sprijin în activitățile de promovare a destinației, inițiate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Spre exemplu, ne putem referi la campaniile din străinătate sau la modul în care România se prezintă la târgurile internaționale. În urma discuțiilor purtate, a fost luată decizia ca brandingul să rămână același, sub sloganul „Explorați Grădina Carpaților”, conceptul fiind unul actual și bine ancorat în potențialul natural și cultural al țării. Suplimentar, eforturile se vor concentra pe înțelegerea tot mai profundă a comportamentului turiștilor străini care vizitează România, în special de pe cele 7 piețe țintă, pe care le considerăm prioritare: Germania, Spania, Franța, Israel, Italia, Regatul Unit și Polonia. Astfel, pentru a adapta acțiunile de promovare și a le orienta cât mai eficient, avem în vedere realizarea unui studiu detaliat, care să ne reliefeze nevoile și așteptările specifice ale acestora. Scopul final rămâne creșterea vizibilității României și transformarea sa într-o destinație tot mai atractivă, pe plan internațional.
Ce obiective cheie au fost incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului din România pentru perioada 2023-2035?
Pentru prima dată, turismul din România beneficiază de un cadru strategic național, adoptat prin Hotărâre de Guvern, care stabilește direcțiile prioritare pentru transformarea acestui sector într-un motor important al creșterii economice. Strategia națională pentru dezvoltarea turismului pentru perioada 2025-2035 are două obiective generale. Primul se referă la crearea de locuri de muncă în comunitățile locale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. În completare, cel de-al doilea vizează creșterea ponderii turismului în economie, fiind necesară îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice, dar și modernizarea infrastructurii, astfel încât să putem atrage turiști cu bugete peste medie.
Strategia adoptată pe data de 25 septembrie prin Hotărâre de Guvern vizează, totodată, întărirea capacității de elaborare a politicilor în domeniul turismului, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare. Mai mult, în document au fost introduse și prevederi referitoare la turismul adaptiv, pentru a încuraja crearea de programe dedicate incluziunii persoanelor cu dizabilități. Scopul final este ca, până în anul 2035, România să devină o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural, care să ofere servicii de calibru internațional pentru toți vizitatorii.
Ce programe de subvenții și stimulente financiare pentru investitorii din turism a lansat Guvernul pentru perioada 2024 – 2025?
Dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic este una dintre direcțiile prioritare, iar pentru a susține acest sector, am lansat un program de finanțare destinat modernizării acestor tipuri de stațiuni. Sprijinul financiar, în valoare de până la 200.000 euro de beneficiar, se adresează operatorilor economici care doresc să investească în infrastructura turistică, culturală, sportivă și de agrement din destinațiile vizate, inclusiv cu scopul de a diversifica oferta și de a îmbunătăți calitatea serviciilor. Printre activitățile eligibile se numără și formarea profesională a angajaților din HoReCa. Programul a fost lansat la începutul acestei veri, iar sumele alocate acestuia, pentru anul în curs, se ridică la 15.000.000 lei. Totodată, continuăm participarea la târgurile internaționale de turism, iar pentru a-i încuraja pe operatorii economici să vină alături de noi, derulăm o schemă de minimis care ne permite să le decontăm acestora jumătate din costurile aferente primei nopți de cazare, în limitele impuse de legislație, dar și contravaloarea biletelor de avion pentru câte un reprezentat al companiei, plafonul fiind de 500 euro, în acest caz. La raportare se adaugă și valoarea suprafaței de 3 metri, în standul național, pentru fiecare operator economic în parte.
Ce tipuri de proiecte sunt eligibile pentru finanțare în domeniul turismului și ce surse de finanțare sunt disponibile acum pentru UAT-uri?
În prezent, autoritățile administrației publice locale pot accesa finanțări pentru proiecte de investiții în infrastructura turistică prin „Masterplanul investițiilor în turism” – program a cărui derulare a început în 2009. Susținerea financiară acordată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului vine, de fapt, în completarea surselor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, și vizează dezvoltarea turismului balnear și balneoclimatic și a domeniilor schiabile. Cele două direcții au fost identificate și stabilite ca fiind prioritare. Proiectele eligibile se pot referi, spre exemplu, la construcția, reabilitarea sau modernizarea bazelor de tratament, a pârtiilor de schi, instalațiilor de transport pe cablu, a amenajărilor de recreere și altele asemenea. Anul acesta, bugetul pentru încheierea de noi contracte depășește 280 milioane lei.
Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină autoritățile locale în dezvoltarea turismului local și cum poate ministerul să le sprijine în depășirea acestora?
Una dintre principalele provocări poate fi, spre exemplu, crearea și implementarea de proiecte izolate, de către localități. Trebuie să învățăm lecția cooperări, a proiectelor integrate. Fără o abordare unitară și o coordonare adecvată, impactul asupra dezvoltării generale a turismului este unul limitat. Astfel, pentru a contracara această tendință, o condiție impusă de „Masterplanul investițiilor în turism” pentru accesarea de fonduri se referă la integrarea propunerilor de proiecte în strategiile sau studiile de dezvoltare locale, regionale sau naționale. Totodată, o altă condiție obligatorie este ca beneficiarul să facă parte dintr-un OMD avizat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Subliniez faptul că aceste tipuri de entități public-private sunt fundamentale pentru scrierea poveștii de succes a turismului românesc.
Ce mesaj aveți pentru primarii din România, în calitate de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului?
România se află într-o perioadă de construcție și transformare a viziunii sale de dezvoltare, pregătind tranziția către economia durabilă a viitorului, iar contextul geo-politic actual poate reprezenta, fără îndoială, o șansă reală ca România să devină un important actor regional. Această viziune nu se poate construi fără o reală colaborare cu dumneavoastră primarii, cei care vă aflați cel mai aproape de nevoile cetățenilor și cunoașteți cel mai bine potențialul de dezvoltare al localităților pe care le administrați.
De aceea vă invit să valorificați din plin oportunitatea pe care ne-o oferă Planul Național de Redresare și Reziliență de a ne reinventa ca destinație turistică prin operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD). Parteneriatul public-privat pentru înființarea Organizațiilor de Management al Destinației este ideea de la care poate începe scrierea poveștii de succes a turismului românesc.
Din aceste entități pot face parte, alături de unitățile administrativ-teritoriale, toți factorii interesați să contribuie la dezvoltarea și promovarea destinațiilor turistice. Puteți aduce lângă dumneavoastră toți factorii locali, județeni sau regionali interesați. Prin intermediul acestora veți putea participa alături de noi la toate acțiunile de promovare a țării noastre pe plan extern, oferind astfel ocazia întregii lumii să cunoască unicitatea și frumusețea comunităților dumneavoastră.
Acum este momentul să ne implicăm cu adevărat pentru utilizarea eficientă a tuturor resurselor financiare disponibile, pentru a-i oferi României oportunitatea de a fi cunoscută de întreaga lume, așa cum o știm fiecare dintre noi: surprinzătoare, ospitalieră și autentică!
Interviu publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-13/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista