În Romania, urbanismul se află într-un proces de transformare semnificativ, adaptându-se la noile realități ale societății, economiei și mediului. Într-un interviu cu Daniela Hagmann, CEO-ul GeoData Services, vom explora tendințele care modelează actualul peisaj urbanistic din România, vom afla dacă legislația actuală sprijină cu adevărat dezvoltarea durabilă și cum GeoData Services se diferențiază printr-o abordare inovatoare a proiectelor. 

 

Interviu cu Daniela Hagmann, CEO GeoData Services

 

Care sunt tendințele actuale în domeniul urbanismului în România și cum credeți că acestea vor influența dezvoltarea urbană în viitor?
Tendințele în domeniul urbanismului în România pot fi influențate de o varietate de factori, inclusiv schimbările sociale, economice, tehnologice și de mediu. Dintre acestea, putem enumera câteva, care influențează dezvoltarea urbană în viitor:

Dezvoltarea durabilă: O tendință semnificativă în urbanism este orientarea către dezvoltarea durabilă. În România și în întreaga lume, există o creștere a preocupărilor legate de impactul mediului în ceea ce privește construcțiile și planificarea urbană. Acest lucru se manifestă prin cerințe mai stricte privind eficiența energetică, utilizarea resurselor sustenabile și dezvoltarea de cartiere verzi.

Revitalizarea zonelor urbane: Multe orașe din România au început să acorde o atenție sporită revitalizării zonelor urbane mai vechi sau abandonate. Această tendință implică adesea transformarea fostelor industrii sau a zonelor industriale în spații rezidențiale, comerciale sau culturale.

Dezvoltare policentrică: Dezvoltarea orașelor secundare și a polilor de creștere regionali, care concentrează o parte semnificativă din populație și activitatea economică a țării. Aceste orașe devin hub-uri ale inovării, competitivității și atractivității pentru investitori și turiști.

Mobilitatea urbană: O schimbare semnificativă este accentul pus pe mobilitatea urbană sustenabilă. Aceasta include extinderea rețelelor de transport public, promovarea mersului pe jos și a bicicletei, precum și dezvoltarea infrastructurii pentru vehiculele electrice.

Digitalizarea și tehnologia smart city: Tehnologia joacă un rol tot mai important în dezvoltarea urbană. Implementarea conceptelor smart city, cum ar fi sistemele de management ale aparatului administrativ, sisteme ce permit fluidizarea traficului, iluminatul public inteligent și serviciile publice digitale - au potențialul de a crește eficiența și calitatea vieții în orașe.

Planificarea participativă: Tot mai multe comunități din România se implică în procesul de planificare urbană. Acest lucru presupune consultarea cetățenilor și a grupurilor interesate pentru a lua în considerare nevoile și dorințele locuitorilor în dezvoltarea urbană.

Cu toate acestea, implementarea acestor tendințe va depinde de politici publice, de resurse disponibile și colaborarea dintre autorități și comunitatea locală. Este important să se adapteze planificarea urbană la nevoile și cerințele specifice ale fiecărui oraș sau regiune din România.

 

Considerați că urbanismul este suficient reglementat și că actualul cadrul legal sprijină cu adevărat dezvoltarea durabilă? 
Urbanismul este un domeniu complex și dinamic, care necesită o reglementare adecvată și actualizată. Actualul cadrul legal în domeniul urbanismului în România este format din mai multe acte normative, dintre care cele mai importante sunt Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Aceste legi au fost modificate și completate de mai multe ori, pentru a se adapta la schimbările sociale, economice, tehnologice și de mediu care au avut loc în ultimele decenii. Cu toate acestea, există încă unele deficiențe și neajunsuri în cadrul legal actual, care pot afecta negativ calitatea și eficiența activității de urbanism. Unele dintre aceste deficiențe sunt:
Legislația urbanistică este fragmentată și complexă, cu legi și regulamente care pot fi contradictorii sau care nu se aliniază între ele. Acest lucru poate duce la confuzie și la dificultăți în aplicarea legislației. 
Procesele administrative pentru obținerea avizelor, autorizațiilor sau pentru alte aspecte legate de urbanism pot fi lungi, costisitoare și complicate. Birocrația excesivă poate împiedica dezvoltarea rapidă și eficientă a orașelor. 
Lipsa unor mecanisme eficace de monitorizare, evaluare și control al documentațiilor de urbanism, care să asigure respectarea prevederilor legale și a normativelor. De multe ori, există o discrepanță între ceea ce este prevăzut în documentațiile de urbanism și ceea ce se realizează efectiv în teren, datorită unor cauze precum: omisiuni în elaborarea documentațiilor sau erori, modificări neautorizate ale acestora, nerespectarea termenelor sau a condițiilor de avizare sau autorizare, lipsa sau insuficiența resurselor financiare sau umane pentru implementarea documentațiilor etc.
Pentru a remedia aceste deficiențe și pentru a sprijini dezvoltarea urbană durabilă în România, ar fi necesare modificări ale cadrului legal prin revizuirea și simplificarea legislației existente în domeniul urbanismului, pentru a elimina contradicțiile, ambiguitatea sau incoerența prevederilor legale, pentru a clarifica competențele și responsabilitățile diferitelor autorități publice implicate în urbanism, pentru a reduce birocrația și timpii de avizare sau autorizare a documentațiilor de urbanism, pentru a armoniza terminologia și clasificarea documentațiilor de urbanism etc.
De asemenea, consolidarea capacității instituționale, financiare și tehnice a autorităților publice responsabile de urbanism, pentru a asigura o elaborare și implementare eficientă și de calitate a documentațiilor de urbanism, pentru a monitoriza și evalua impactul acestora asupra dezvoltării urbane durabile, pentru a preveni și sancționa neregulile sau abaterile de la prevederile legale etc.

 

Ce proiecte de referință aveți în portofoliu în domeniul urbanismului? 
Lucrăm la mai multe Planuri Urbanistice Generale, ce sunt instrumente esențiale pentru a ghida dezvoltarea urbană într-un mod coerent și sustenabil. Pe lângă lucrările de urbanistice de bază (Planuri Urbanistice Generale, Planuri Urbanistice Zonale, Studii de mobilitate urbană durabilă, etc) avem în portofoliu și proiecte inovativatoare, de exemplu: 
• Proiectul realizat la nivelul județului Brașov, acolo unde, în premieră, am realizat digitalizarea integrală a arhivei de urbanism a Consiliului Județean. Proiectul a fost premiat la Gala ,,Smart City Industry Awards 7”, la categoria “Smart Governance”. 
• Un alt exemplu, este implementarea soluției UrbanGIS în cadrul Municipiului Suceava, soluția a presupus digitalizarea întregului flux de operațiuni urbanistice, dar și acoperirea necesităților de date geospațiale ale altor departamente.

 

My image

 

Ne puteți împărtăși un exemplu de bună practică în care ați dezvoltat un proiect de impact pentru comunitate, în bună colaborare cu administația locală?
Pentru un Plan Urbanistic Zonal în municipiul Ploiești, comunitatea locală avea nevoie de un PUZ pe un teren neconstruit și rămas viran aproape de centrul localității. Terenul era o fostă bază militară care a intrat în posesia primăriei în anii 2000, și de atunci pe teren s-au elaborat 3 PUZ-uri: în 2009, pentru un ansamblu de locuințe colective, în 2013 pentru un ansamblu de locuințe individuale, în 2018 pentru locuințe individuale și alte funcțiuni complementare. Niciunul dintre aceste PUZ-uri nu s-a materializat, astfel încât, în anul 2022 am elaborat pentru această zonă un alt PUZ care să ofere o nouă perspectivă asupra zonei.
În primul rând, am inițiat discuții cu administrația locală pentru a înțelege obiectivele și prioritățile lor în ceea ce privește dezvoltarea zonei. Acest pas este crucial pentru a stabili un cadru de lucru clar și pentru a identifica posibile obstacole sau cerințe legale. 
În plus, implicarea comunității în procesul de planificare urbană este un aspect crucial și acesta este cunoscut sub numele de ,,urbanism participativ". Astfel, am organizat întâlniri cu membrii comunității pentru a aduna feedback cu privire la nevoile și preferințele lor pentru zona respectivă. 
Cu feedback-ul din partea administrației locale și al comunității, am dezvoltat un ansamblu rezidențial care să cuprindă locuințe colective, parc, terenuri pentru sport, dotări publice cum ar fi grădiniță, cămin de bătrâni. Cu participarea bisericii, am reușit să propunem un așezământ social pentru persoanele defavorizate și care trăiau în corturi pe terenul respectiv. 

 

My image

PUZ-ul a fost realizat luând în considerare obiectivele de dezvoltare durabilă și cele de conservare a mediului. Planul urbanistic a fost supus evaluării și ajustat pe baza feedback-ului suplimentar de la administrație și comunitate. Acest proces a implicat o colaborare strânsă pentru a optimiza planul și a rezolva eventualele preocupări sau probleme ridicate. Pentru a avea o imagine cât mai realistă asupra volumetriei propuse în zonă și pentru a verifica soluțiile de însorire, am extrudat clădirile pe înălțime. Astfel, am reușit să generăm un model virtual realistic al elementelor proiectate (clădiri, vegetație, parcări, străzi, etc.)

După aprobare, am colaborat cu administrația locală pentru a asigura implementarea planului și pentru a monitoriza dezvoltarea zonei în conformitate cu obiectivele stabilite. Și putem anunța că, în scurt timp, vor începe lucrările pentru grădiniță și căminul de bătrâni.

 

My image

 

În ce mod se diferențiază Geodata de alte companii care activează pe piața serviciilor de urbanism?
În primul rând aș spune inovația. Reușim să inovăm și să aducem soluții creative pentru probleme comunitățiilor și suntem constant activi la tendințele și tehnologiile în domeniul urbanismului. Folosirea tehnologiei de ultimă generație și adoptarea soluțiilor inovatoare ne permite să oferim servicii mai eficiente și mai avansate decât competiția.
Geodata utilizează tehnologii moderne și inovatoare în domeniul urbanismului, cum ar fi: sistemele informaționale geografice (GIS), teledetecția și fotogrametria, modelarea 3D și realitatea augmentată, analiza datelor și inteligența artificială, platformele digitale și cloud . Aceste tehnologii permit o colectare, prelucrare, analiză și prezentare eficientă și de calitate a datelor spațiale și a informațiilor relevante pentru planificarea și proiectarea urbană.

Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția X, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-10/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista