Autor articol: Avocat Novac Laura Adina, SCA Ionescu & Novac 

 

În aceasta perioadă în care impactul asupra mediului devine o preocupare majoră la nivel mondial, sustenabilitatea este un obiectiv important și pentru administrațiile locale din România. Proiectele ecologice aduc beneficii pe termen lung comunităților, îmbunătățesc calitatea vieții și contribuie la protejarea mediului. Însă, dincolo de aspectele de mediu, aceste inițiative implică o serie de obligații juridice pe care administrațiile locale trebuie să le respecte.

În acest articol, veți găsi un ghid orientativ, prezentat din perspectivă juridică, care subliniază pașii pe care administrațiile locale trebuie să îi urmeze pentru a asigura că proiectele lor sustenabile respectă legislația națională și europeană în vigoare.

Pentru a oferi o imagine clară și bine structurată, articolul este organizat astfel:
1. Introducere în sustenabilitatea în administrațiile locale
2. Cadru legal general aplicabil pentru proiectele sustenabile
3. Pași juridici pentru implementarea unui proiect sustenabil
4. Aspecte legale și bune practici pentru câteva tipuri de proiecte sustenabile
5. Surse de finanțare pentru proiectele sustenabile și conformitatea cu cerințele lor
6. Sfaturi pentru conformitatea cu legislația și evitarea riscurilor juridice
7. Exemple de bune practici în sustenabilitate din România
8. Exemple de bune practici din străinătate în domeniul sustenabilității
9. Concluzie

Introducere în sustenabilitatea în administrațiile locale

Sustenabilitatea înseamnă utilizarea resurselor și desfășurarea activităților astfel încât să satisfacă nevoile generației actuale fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Concret, aceasta implică un echilibru între trei dimensiuni (ESG):

1. Sustenabilitatea ecologică: Protejarea mediului înconjurător prin conservarea resurselor naturale (apă, aer, sol, biodiversitate) și reducerea poluării și a emisiilor de
gaze cu efect de seră. De exemplu, implementarea energiei regenerabile, precum energia solară sau eoliană, și adoptarea practicilor de reciclare sunt acțiuni concrete de
sustenabilitate ecologică.
2. Sustenabilitatea economică: Asigurarea unei dezvoltări economice viabile, care să aducă beneficii financiare pe termen lung fără a exploata excesiv resursele sau a afecta
mediul. Aceasta poate include utilizarea eficientă a resurselor, stimularea economiei circulare (unde deșeurile devin resurse) și investițiile în tehnologii „verzi” care reduc
costurile și dependența de resurse finite.
3. Sustenabilitatea socială: Crearea unei societăți echitabile și prospere, care să respecte drepturile și bunăstarea indivizilor și comunităților. De exemplu, înseamnă acces egal la resurse, condiții de muncă sigure și sănătoase și integrarea comunității în deciziile de dezvoltare.

În contextul administrațiilor locale, sustenabilitatea poate însemna dezvoltarea infrastructurii ecologice, reducerea consumului de energie, promovarea transportului public și a mobilității urbane sustenabile (cum ar fi piste de biciclete și stații de încărcare pentru vehicule electrice), asigurarea unei gestionări eficiente a deșeurilor și protejarea spațiilor verzi.

Sustenabilitatea și responsabilitatea juridică sunt strâns legate, deoarece proiectele sustenabile trebuie să respecte un cadru legal cât se poate de clar. Legislația de mediu și reglementările de protecție a resurselor se asigură că aceste inițiative sunt desfășurate într-un mod etic, minimizând riscurile și protejând comunitatea. Responsabilitatea juridică impune administrațiilor și companiilor să prevină impactul negativ asupra mediului și comunităților, oferind în același timp acces la finanțări și sprijin public.

Cadru legal general aplicabil pentru proiectele sustenabile

Implementarea proiectelor de sustenabilitate de către administrațiile locale este reglementată de o serie de legi și directive europene menite să asigure protecția mediului, eficiența energetică, gestionarea resurselor și respectarea drepturilor cetățenilor. Iată principalele reglementări de care administrațiile locale trebuie să țină cont atunci când inițiază proiecte de acest gen:

1. Legislația de mediu națională și europeană: Principalele reglementări includ Legea protecției mediului (Legea nr. 265/2006), directivele europene privind reducerea
emisiilor de carbon (Directiva Europeană privind emisiile de carbon și eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE) și gestionarea deșeurilor (Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor). Acestea stabilesc cerințe stricte privind protecția mediului în orice proiect de dezvoltare. Administrațiile locale au obligația de a evalua impactul asupra mediului pentru orice proiect care ar putea afecta mediul înconjurător. Aceste evaluări sunt necesare pentru obținerea avizelor de mediu și pentru protejarea biodiversității și a ecosistemelor locale.

2. Normele pentru obținerea finanțărilor publice și europene: Multe proiecte sustenabile se bazează pe fonduri europene sau naționale, iar accesarea acestora impune condiții clare legate de eligibilitate, raportare și audit. Nerespectarea acestor condiții poate duce la pierderea finanțării.

3. Regulamentele privind achizițiile publice: Administrațiile locale au obligația de a integra criterii de sustenabilitate în procedurile de achiziții publice (conform Directivei
2014/24/UE), pentru a încuraja soluțiile prietenoase cu mediul.

4. Reglementările privind urbanismul și protecția spațiilor verzi: Acte normative, cum ar fi Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din
zonele urbane, impun administrațiilor responsabilități specifice privind conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi, o componentă-cheie a sustenabilității urbane.

5. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR): Regulamentul (UE) 2016/679 este aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în
România, și este în vigoare. Administrațiile locale trebuie să respecte prevederile GDPR în proiectele sustenabile care implică colectarea de date personale, cum ar fi monitorizarea consumului de energie sau colectarea de date privind mobilitatea urbană. Administrațiile locale trebuie să obțină consimțământul cetățenilor, să clarifice
scopul prelucrării datelor și să implementeze măsuri de securitate pentru a proteja datele personale.

6. Directiva NIS și Legea nr. 362/2018 privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice: Directiva NIS a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr.
362/2018, care este în vigoare și este de interes pentru protejarea sistemelor digitale folosite în cadrul proiectelor sustenabile, cum ar fi cele de gestionare a energiei sau de
monitorizare a traficului. Administrațiile locale au obligația de a implementa măsuri de securitate cibernetică pentru a preveni accesul neautorizat și pentru a asigura siguranța infrastructurilor critice.

Pași juridici pentru implementarea unui proiect sustenabil

Implementarea unui proiect sustenabil de către o administrație locală implică o serie de pași necesari din punct de vedere juridic pentru asigurarea conformității cu legislația de mediu și alte reglementări aplicabile. Acești pași ajută la prevenirea sancțiunilor, la gestionarea riscurilor și la asigurarea unui impact pozitiv pe termen lung asupra comunității.

Principalele aspecte de interes din punct de vedere juridic sunt:

1. Evaluarea conformității și studiul de impact:
    o Pentru orice proiect cu impact asupra mediului, administrația locală trebuie să realizeze un studiu de impact asupra mediului și să obțină avizele necesare de la Agenția pentru Protecția Mediului. Legea impune ca acest proces să fie realizat încă din faza de planificare, pentru a evita posibile conflicte juridice.

2. Consultarea publică și transparența decizională:
    o În multe cazuri, legea cere administrațiilor locale să desfășoare consultări publice și să organizeze dezbateri înainte de implementarea proiectelor ecologice. Aceste demersuri asigură transparența și dau cetățenilor posibilitatea de a participa activ la deciziile care le influențează comunitatea.

3. Protecția datelor personale în contextul monitorizării:
    o Dacă proiectul implică colectarea de date personale (ex., monitorizarea consumului de energie, colectarea de date de trafic pentru mobilitate urbană), administrația trebuie să respecte GDPR, clarificând scopul colectării și asigurând protecția datelor cetățenilor.

4. Alegerea furnizorilor și respectarea criteriilor de achiziție publică
    o Legea impune administrațiilor locale să respecte reglementările privind achizițiile publice. Este recomandat să utilizeze criterii ecologice la selectarea furnizorilor și materialelor pentru proiecte sustenabile.
    o Astfel de achiziții „verzi” nu doar că respectă reglementările europene și naționale, dar contribuie și la reducerea amprentei de carbon a proiectului.

5. Gestiunea și monitorizarea impactului proiectului
    o Administrația locală trebuie să implementeze un sistem de monitorizare pentru a evalua impactul proiectului pe termen lung. În cazul proiectelor de mediu, aceasta poate include monitorizarea emisiilor, a nivelului de poluare sau a eficienței energetice.
    o Conform legislației de mediu și normelor de audit pentru fondurile europene, este necesară păstrarea unei evidențe detaliate a impactului și a progresului, care să fie pusă la dispoziția autorităților în caz de inspecție sau audit.

6. Gestionarea conformității și adaptarea la eventuale modificări legislative
    o Legislația în domeniul mediului și al sustenabilității se poate modifica. Administrațiile locale trebuie să se informeze constant și să adapteze proiectele la noile cerințe legislative, dacă este cazul.
    o În colaborare cu avocați, consilieri juridici și cu responsabilul cu protecția mediului, administrațiile pot preveni eventualele sancțiuni sau nereguli ce ar putea afecta derularea proiectului.

7. Comunicarea publică și educația cetățenilor
    o Un element important pentru succesul pe termen lung al unui proiect sustenabil este informarea și implicarea comunității. Administrația locală trebuie să informeze periodic cetățenii despre progresul și beneficiile proiectului, pentru a crește gradul de acceptare și sprijin al acestora.
    o Organizarea de sesiuni de informare, campanii educative și comunicarea beneficiilor pe termen lung ajută la menținerea unui parteneriat pozitiv cu comunitatea.

Aspecte juridice și bune practici pentru câteva tipuri de proiecte sustenabile

Pentru a implementa proiecte sustenabile în conformitate cu legislația și pentru a maximiza impactul pozitiv asupra comunității, administrațiile locale trebuie să înțeleagă și să aplice anumite aspecte juridice și bune practici specifice fiecărui tip de proiect. Iată câteva exemple de actualitate:

1. Gestionarea deșeurilor:
     o Legea nr. 211/2011 reglementează gestionarea deșeurilor și impune administrațiilor obligații pentru colectarea și reciclarea deșeurilor. Programele de „zero deșeuri” pot include colectarea selectivă, centre de reciclare și programe educative pentru reducerea utilizării plasticului.

2. Proiectele de energie regenerabilă:
     o Administrațiile care doresc să instaleze panouri solare pe clădirile publice sau să adopte alte surse de energie regenerabilă trebuie să respecte Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale. De asemenea, se recomandă colaborarea cu furnizori autorizați și folosirea unor soluții certificate ecologic.

3. Mobilitatea urbană:
    o Dezvoltarea infrastructurii pentru transportul sustenabil (piste de biciclete, stații de încărcare pentru vehicule electrice) trebuie să respecte reglementările de mediu și urbanism. Legea impune respectarea unor standarde specifice pentru infrastructurile publice, menite să reducă poluarea și să îmbunătățească calitatea vieții.

Surse de finanțare pentru proiectele sustenabile și respectarea cerințele lor

Accesarea fondurilor pentru proiectele sustenabile necesită o documentație riguroasă, precum și o înțelegere profundă a cerințelor specifice fiecărui program și o atenție deosebită la responsabilitatea juridică.

1. Fonduri europene și naționale: Administrațiile pot accesa Fondul European de Dezvoltare Regională și Programul Operațional Regional, dar trebuie să fie atente la
criteriile de eligibilitate și la cerințele de raportare. Documentele de raportare trebuie să fie complete și clare pentru a evita pierderea finanțării.

2. Norme de audit și verificare: Proiectele finanțate din fonduri europene sunt supuse auditului și verificării. Nerespectarea normelor de audit poate duce la solicitări de
returnare a fondurilor. De aceea, administrațiile trebuie să colaboreze strâns cu consultanți juridici și financiari pentru a asigura conformitatea totală.

3. Finanțări private și parteneriate public-private (PPP): Finanțările private și parteneriatele public-private (PPP) pentru proiectele sustenabile cer viabilitate economică, transparență și alinierea la obiectivele de dezvoltare durabilă, asigurând astfel un impact pozitiv asupra comunității și mediului.

Sfaturi pentru respectarea legislației și evitarea riscurilor juridice

1. Consultarea experților în dreptul mediului și urbanismului:
    o Colaborarea cu specialiști în dreptul mediului, urbanism și protecția datelor asigură respectarea tuturor reglementărilor, de la faza de planificare până la implementare.

2. Desemnarea unui responsabil de mediu și de protecția datelor
    o Este recomandat ca administrațiile să desemneze un specialist în mediu care să monitorizeze conformitatea proiectelor cu legislația de mediu, precum și un DPO (Data Protection Officer) pentru a garanta respectarea cerințelor GDPR, dacă proiectul implică date personale.

3. Planificarea detaliată și auditul periodic al conformității
    o În faza de planificare, administrațiile locale ar trebui să evalueze riscurile și să implementeze proceduri clare pentru respectarea legislației. De asemenea, un audit intern sau extern periodic poate verifica conformitatea continuă și poate preveni eventualele sancțiuni.

4. Transparență și implicare publică
    o Organizarea unor sesiuni de consultare publică, dezbateri și întâlniri deschise pentru cetățeni contribuie la identificarea problemelor și la construirea încrederii comunității.

5. Monitorizarea și adaptarea la schimbările legislative
    o Legislația de mediu și de sustenabilitate evoluează rapid. Administrațiile locale trebuie să se asigure că sunt la curent cu orice schimbări legislative care ar putea afecta proiectele în derulare și să fie flexibile în adaptarea procedurilor și politicilor pentru a rămâne conforme.

Exemple de bune practici în sustenabilitate din România

Pentru a oferi un exemplu concret și inspirație altor administrații locale, iată câteva bune practici din România în domeniul sustenabilității, unde primăriile au reușit să implementeze proiecte ecologice și să respecte cadrul legal:

1. Primăria Cluj-Napoca – Programul „Oraș Verde”

Primăria Cluj-Napoca este una dintre cele mai active autorități locale în promovarea sustenabilității. Programul „Oraș Verde” include o serie de inițiative menite să reducă
poluarea și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor. Printre acestea se numără:
- Mobilitatea urbană ecologică: Cluj-Napoca a investit în autobuze electrice și în extinderea rețelei de piste de biciclete pentru a încuraja transportul ecologic. Administrația a creat și un sistem de transport în comun integrat, facilitând utilizarea mijloacelor de transport prietenoase cu mediul.
- Proiecte de energie regenerabilă: Mai multe clădiri publice din Cluj sunt dotate cu panouri solare, iar autoritățile au planuri de extindere a infrastructurii de producere a energiei din surse regenerabile.
- Spații verzi: Primăria a reabilitat și extins spațiile verzi din oraș, plantând mii de copaci și creând zone de recreere pentru cetățeni.

2. Primăria Oradea – Sistemul de management integrat al deșeurilor

Oradea a implementat un sistem modern de gestionare a deșeurilor, un exemplu de bune practici în domeniul sustenabilității:

- Colectarea selectivă și reciclarea: Administrația a creat infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor în toate cartierele orașului, incluzând containere specializate pentru plastic, hârtie, sticlă și deșeuri organice.
- Stație de compostare și centre de reciclare: Oradea a deschis o stație de compostare pentru deșeurile organice și mai multe centre de reciclare, contribuind astfel la
reducerea cantității de deșeuri care ajung la groapa de gunoi.
- Campanii de educare și implicare a comunității: Administrația locală a lansat campanii de informare pentru cetățeni cu privire la beneficiile reciclării și a sustenabilității, contribuind la creșterea gradului de implicare a comunității.

3. Primăria Alba Iulia – Proiecte de energie verde și mobilitate electrică

Alba Iulia s-a impus ca un exemplu de oraș inteligent în România, având numeroase proiecte sustenabile:

- Stații de încărcare pentru vehicule electrice: Orașul a instalat mai multe stații de încărcare pentru vehicule electrice, încurajând astfel mobilitatea sustenabilă și
reducerea emisiilor de carbon.
- Panouri solare și iluminat public eficient: Administrația locală a dotat clădirile publice și școlile cu panouri solare și a instalat un sistem de iluminat stradal pe bază
de LED-uri pentru reducerea consumului de energie.
- Parteneriate pentru protecția mediului: Primăria Alba Iulia colaborează cu ONG-uri și companii private pentru a desfășura acțiuni de plantare de copaci și pentru a
crește gradul de conștientizare în rândul cetățenilor asupra importanței protecției mediului.

Aceste exemple de bune practici din România demonstrează că sustenabilitatea poate fi integrată în administrația locală prin proiecte bine planificate, care respectă cadrul legal și valorifică resursele disponibile. Aceste inițiative pot inspira alte administrații locale să adopte măsuri similare, contribuind astfel la crearea unor comunități durabile și mai sănătoase.

Exemple de bune practici din străinătate în domeniul sustenabilității

Iată câteva exemple de bune practici din străinătate, care au elemente inovative și surprinzătoare, demonstrând cum administrațiile locale au găsit soluții creative pentru a
aborda sustenabilitatea:

1. „Parcul de panouri solare pe apă” din Copenhaga, Danemarca

În Copenhaga, o inițiativă unică a transformat suprafețele de apă în parcuri de panouri solare. Această abordare surprinzătoare a fost implementată pentru a economisi spațiu în oraș și pentru a evita sacrificarea terenurilor verzi, folosite în mod obișnuit pentru proiecte fotovoltaice. Parcul solar plutitor contribuie semnificativ la obiectivul de a face Copenhaga un oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025, fără a afecta spațiile verzi urbane.
Utilizarea suprafețelor de apă pentru generarea de energie solară este inovativă, iar structura plutitoare nu doar că produce energie, dar permite și scăderea temperaturii apei, reducând astfel evaporarea și protejând biodiversitatea.

2. „Ferestre pentru albine” în Utrecht, Olanda

În Utrecht, administrația locală a transformat stațiile de autobuz într-un refugiu pentru biodiversitate. Toate cele 316 stații de autobuz au fost dotate cu „acoperișuri verzi”, formate din plante și flori sălbatice, special alese pentru a atrage albinele și alte polenizatoare. Aceste acoperișuri absorb praf, reduc emisiile de CO₂ și oferă albinelor un habitat sigur în mediul urban.
Transformarea stațiilor de autobuz în micro-habitate pentru albine este o soluție surprinzătoare pentru susținerea biodiversității în mediul urban, evidențiind o abordare
practică pentru problemele legate de polenizatori și schimbările climatice, printr-o infrastructură existentă.

3. „Arhitectura răcoroasă” în Medelin, Columbia

Orașul Medelin a implementat un proiect revoluționar de răcire urbană numit „Coridoarele Verzi”. Acesta presupune transformarea bulevardelor și drumurilor principale în „coridoare verzi” prin plantarea de arbori și vegetație bogată, care reduc semnificativ temperaturile.
Proiectul contribuie la scăderea efectului de insulă termică urbană și la îmbunătățirea calității aerului.
În doar câțiva ani, „coridoarele verzi” au redus temperatura cu până la 2 grade Celsius în zonele afectate de insula termică. Acest proiect a transformat Medelin din „cel mai periculos oraș” în anii ”80 într-un exemplu de sustenabilitate și adaptare la schimbările climatice.

Concluzie

Pentru administrațiile locale, implementarea proiectelor sustenabile reprezintă nu doar o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții, ci și o responsabilitate juridică. Abordarea strategică, consultarea unor experți și colaborarea cu cetățenii sunt factori necesari pentru succesul unui proiect ecologic. Prin respectarea legislației de mediu și a normelor de conformitate, administrațiile locale pot contribui la crearea unor comunități mai sănătoase, mai verzi și mai durabile, asigurându-se totodată că inițiativele lor sunt protejate din punct de vedere juridic.

 

------

Sursele folosite pentru acest articol includ legislația națională și europeană, alături de exemple de bune practici din România și străinătate, după cum urmează:
1. Legea protecției mediului (Legea nr. 265/2006) - Ministerul Mediului, legislația națională privind protecția mediului, specificată pe site-urile legislative din România.
2. Directiva Europeană privind eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE) - Detalii și reglementări disponibile pe site-ul oficial al Uniunii Europene.
3. Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor - Ministerul Mediului și alte surse de legislație națională, precum legislatie.just.ro.
4. Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale - Site-uri oficiale cu legislația energetică din România.
5. Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) - Site-ul oficial al Uniunii Europene și autoritatea de supraveghere a datelor din România.
6. Directiva NIS și Legea nr. 362/2018 - Securitatea rețelelor și sistemelor informatice, surse disponibile pe site-ul autorităților de reglementare în domeniu.
7. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane - Ministerul Mediului și alte platforme legislative românești.
8. Exemple de bune practici în România - Informații și studii de caz ale primăriilor din Cluj-Napoca, Oradea și Alba Iulia, inclusiv detalii disponibile pe site-urile oficiale
ale acestor primării și în rapoarte de presă.
9. Exemple de bune practici internaționale:
o Copenhaga, Danemarca - Parcul de panouri solare plutitoare - archdaily.co.
o Utrecht, Olanda - Acoperișurile verzi pentru biodiversitate - c40knowledgehub.org.
o Medellin, Columbia - Coridoarele Verzi - archdaily.co.