Mesajul președintelui Asociației Comunelor din România, Emil DRĂGHICI, pentru primarii comunelor
Interviul cu domnul Emil DRĂGHICI, președintele Asociației Comunelor din România, publicat în Ediția de Toamnă 2021 a Revistei Ghidul Primăriilor a fost unul dintre cele mai apreciate materiale de către primari. Așadar, l-am invitat din nou pe domnul președinte DRĂGHICI să adreseze un mesaj pentru primarii comunelor din România, în direcția provocărilor, dar și oportunităților actuale pentru dezvoltarea zonelor rurale.
Interviu cu președintele Asociației Comunelor din România, Emil DRĂGHICI:
Ce mesaj nou aveți pentru primarii comunelor din România, în direcția provocărilor, dar și oportunităților actuale pentru dezvoltarea zonelor rurale?
Primarii comunelor din România au, în baza principiului autonomiei locale, dreptul și capacitatea efectivă de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale, o parte importantă a treburilor publice, ceea ce înseamnă să facă tot ceea ce le stă în putință pentru a gestiona în mod eficace, eficient și economic, resursele comunelor, astfel încât să contribuie la creșterea bunăstării cetățenilor pe care, cu onoare, îi reprezintă. Aceștia poartă o mare responsabilitate în ce privește dezvoltarea rurală, motiv pentru care îi îndemn să încurajeze transferul de cunoștințe, să promoveze bunele practici și să se implice în orice activitate ce contribuie la îmbunătățirea calității vieții în colectivitățile locale pe care le reprezintă.
Aproape jumătate din populația României are domiciliul în mediul rural (43,6% din totalul populației), în cele 2862 comunelor și 12957 de sate. Care este viziunea ACoR pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din România?
Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din România presupune un efort constant și unitar al tuturor factorilor de decizie, de la nivel național, dar și european, fiind un obiectiv, un principiu deosebit de important ce trebuie luat în calcul și aplicat în fiecare domeniu de activitate. Astfel, atunci când luăm în considerare orice tip de dezvoltare, fie că vorbim de dezvoltare socială, economică sau de mediu, trebuie să ținem cont de efectele pe termen lung, astfel încât să nu punem în pericol bunăstarea generațiilor viitoare prin acțiunile desfășurate în prezent. Mai mult, în zonele rurale din România există numeroase oportunități de dezvoltare, însă în acest proces de dezvoltare nu trebuie să uităm de valorile creștine și tradiționale, ce trebuie conservate și transmise generațiilor viitoare, altfel riscând să ne pierdem identitatea.
Ce proiecte derulează în prezent ACoR în beneficiul zonelor rurale?
În prezent, ACoR implementează două astfel de proiecte, care vin în beneficiul comunelor din România.
Proiectul „Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor pentru cetățeni – o administrație publică transparentă și responsabilă”, cod PNP002 este implementat de Asociația Comunelor din România (în calitate de promotor de proiect), în parteneriat cu Asociația Autorităților Locale și Regionale din Norvegia – KS și Asociația Municipiilor din România. Proiectul beneficiază de un grant în cadrul Programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021. Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă consolidarea capacității administrației locale din România prin creșterea responsabilității, a transparenței și prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la incompatibilități și conflict de interese prin crearea unui Centru de informare e-TIC (care poate fi accesat la adresa:
https://centru.e-tic.ro/) și prin diferite alte instrumente cum ar fi ghiduri, instruire și consultanță oferită autorităților locale.
Cel de-al doilea proiect implementat la nivelul A.Co.R este proiectul „Consolidarea cooperării dintre Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”, cod SIPOCA 750, implementat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în parteneriat cu Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea și implementarea mecanismelor de coordonare, cooperare și consultare între MDLPA și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Astfel, prin proiect se îmbunătățește platforma de consultare legislativă a A.Co.R (care poate fi accesată de către comunele membre la adresa:
https://consultare.acor.ro/), prin intermediul căreia comunele sunt consultate cu privire la proiectele de acte normative inițiate de autoritățile administrației publice centrale care vizează în mod direct autoritățile locale sau care au impact asupra colectivităților locale.
De ce este important pentru o comună din România să fie membră ACoR? Ce beneficii imediate are orice primărie de comună care aderă la ACoR?
Asociația Comunelor din România (ACoR) este una dintre cele patru structuri asociative ale autorităților administrației publice locale, recunoscută ca fiind partener de dialog și de cooperare a Guvernului României, printre obiectivele principale ale Asociației numărându-se reprezentarea unitară a intereselor comunelor din România, atât în raporturile cu entitățile guvernamentale, cât și cu orice entitate neguvernamentală, națională sau internațională.
De-a lungul timpului, ACoR a promovat reforma administrației publice locale, fiind un partener de discuție al Guvernului și al ministerelor, inițiind astfel o serie de măsuri de modificare a legislației incidente administrației publice locale.
ACoR depune, totodată, eforturi considerabile pentru identificarea unor metode de sprijin a autorităților locale, prin care să contribuie la îmbunătățirea capacității administrative a acestora. Un exemplu concret în acest sens îl reprezintă organizarea, prin cooperare, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul filialelor județene ale ACoR, de activități stabilite prin lege ca atribuții ale autorităților administrației publice locale în diverse domenii, precum: audit public intern, urbanism, contabilitate, inspecție, control, precum și orice alte activități apreciate de către autoritățile administrației publice locale că pot fi astfel organizate.
ACoR organizează constant, la nivel național, sesiuni de instruire și cursuri gratuite dedicate angajaților din primării. Ce impact are ACoR în propagarea modelelor de bune practici la nivelul administrațiilor locale?
80 de sesiuni de instruire, dedicate aleșilor locali și funcționarilor publici de la nivelul comunelor, în domeniile incompatibilități și conflicte de interese, etică și transparență sunt organizate în cadrul proiectului „Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor pentru cetățeni – o administrație publică transparentă și responsabilă”, cod PNP002, menționat anterior. Acestea se organizează începând din anul 2021 și până în primăvara anului 2023, iar înscrierea la curs se poate face pe site-ul proiectului:
https://e-tic.ro/.
Față de acestea, ACoR va organiza, începând din toamna anului 2022, o serie peste 30 de ateliere de lucru, dedicate identificării modalităților concrete de îmbunătățire a procesului de consultare legislativă, precum și a comunicării de la nivelul Asociației, în relație cu comunele membre și cu autoritățile administrației publice centrale.
Componenta C10 – Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență, una dintre cele mai așteptate măsuri de finanțare pentru autoritățile locale din România, a fost deschisă oficial pe 16 mai 2022. Spre deosebire de finanțările anterioare, unde primăriile puteau aplica doar pentru intervenții în limita teritorială a localităților lor, în cadrul PNRR, C10 este obligatoriu de realizat printr-o asociere de localități (ex. pentru achiziția autobuzelor nepoluante). Din experiența dumneavoastră, cum credeți că va funcționa această asociere, în lipsa unui cadru legal clar?
Fondurile europene sunt importante pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din țară, dar mai ales pentru dezvoltarea comunelor și, implicit, a satului românesc. Chiar și în lipsa unui cadru legal clar, sunt de părere că interesul comun, împreună cu o abordare profesională a celor implicați în echipa de proiect și cu o viziune clară asupra dezvoltării colectivităților locale reprezintă cheia succesului.
Cum vedeți evoluția implementării PNRR și în ce măsură credeți că aceste fonduri europene vor schimba fața comunelor din România în anii următori? Sunt comunele și satele dezavantajate în cursa pentru accesarea fondurilor din PNRR?
Programul Național de Redresare și Reziliență este un program și o sursă de finanțare ce vine în sprijinul comunelor din România, însă nu într-o proporție suficient de mare încât să putem remarca schimbări majore la nivelul acestora și al colectivităților locale. Cu toate că decidenții politici declară că susțin dezvoltarea satului românesc, nu putem spune că această susținere se observă și în liniilor de finanțare elaborate în cadrul PNRR, neexistând acțiuni concrete realizate în scopul susținerii și al dezvoltării satului românesc. Referitor la ultima parte a întrebării, pot afirma că, pe zi ce trece, decalajele dintre urban și rural se adâncesc, în defavoarea ruralului, ceea ce ne mâhnește profund.
Pentru detalii despre proiectele Asociației Comunelor din România: acor.ro
Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Iulie 2022, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://bit.ly/3bKumFj
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://bit.ly/3ArVIdQ
