Protecția anticorozivă prin zincare poate depăși 100 de ani

România tratează cu zinc doar puțin peste 1,7% din cantitățile zincate termic la nivel european (aproximativ 8 milioane tone/an), capacitatea totală a băilor de zincare din România (fără șantierele navale) ajungând la aproape 500 mc, comparabilă cu Suedia și Elveția. În prezent, gradul de utilizare al secțiilor de zincare este de 55-60%, valoarea estimată a pieței fiind de 60 de milioane de euro anual, potrivit datelor Asociației Naționale a Zincatorilor (ANAZ), organizație constituită de firmele care realizează operațiuni de zincare termică (protecție anticorozivă a oțelului prin imersare în baie de zinc topit). Fiind o organizație profesională de nișă, cel mai important obiectiv asumat de ANAZ este acela de a pune în lumină riscurile asociate coroziunii și costurile însemnate aduse de coroziune, care la nivelul României sunt estimate la 6,5 miliarde euro anual. ANAZ aduce dovezi tehnice că zincarea termică, realizată conform standardului de zincare SR EN ISO 1461:2022, poate asigura protecție anticorozivă pentru minimum 50 de ani și că există proiecte pentru care proba timpului a arătat că protecția anticorozivă fără costuri de întreținere poate depăși 100 de ani.

În continuare, Virgiliu Vițan, președinte ANAZ, oferă detalii interesante legate de acest subiect.

- Cum a evoluat activitatea organizației în 2024 și care sunt principalele realizări?

- Anul 2024 a fost unul cu multe activități. A fost un an în care s-au strâns legăturile de colaborare cu Asociația Europeană a Zincatorilor (EGGA), precum și cu Asociația Americană a Zincatorilor (AGA), înființată în anul 1933 și cu Asociația Italiană a Zincatorilor (AIZ). Aceste interacțiuni generează multe soluții pentru situații cu care partenerii noștri s-au întâlnit deja. În plan intern, pentru ANAZ a fost o fantastică apropiere de alte câteva asociații, notabilă pentru activitatea și promovarea valorilor de breaslă fiind Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), care incumbă foarte multe componente patronale, care la rândul lor, reprezintă o bună parte a industriei din România. De asemenea, 2024 a fost anul în care s-a muncit cel mai intens la componenta de teren a programului de cartografiere din punct de vedere al prezenței coroziunii în municipiile capitală de județ din România. Este probabil unul dintre proiectele care ilustrează în cel mai transparent mod felul în care arătăm și cum ne sunt gospodărite localitățile. ANAZ se poziționează ca o organizație care recomandă, de aceea în toată munca noastră se întâlnește tiparul prezentării de exemple de bună practică și de elemente care necesită îmbunătățiri. Tot anul trecut am organizat trei seminare dedicate zincării termice, la București în luna aprilie, Craiova în luna mai și Bacău în octombrie. Toate s-au bucurat de o bună participare și am avut interacțiunile pe care ni le doream și pe care le doream materializate. A fost un an foarte bun și din perspectiva colaborării ANAZ cu ASRO (Organismul Național de Standardizare) și cu facultățile cu profil tehnic cu care noi sunt constant în contact și pentru ai căror studenți susținem pro bono cursuri de coroziune și zincare termică. 

Anul 2024 a adus și un foarte important pas înainte pentru România. Este anul în care a fost avizat tehnico-economic primele poduri care vor primi garanție de 100 de ani și care au în structura de rezistență incluse grinzi din oțel zincat termic. Suntem a treia țară din Europa în care se va utiliza acest sistem și suntem bucuroși că ANAZ, prin zincatorii din România, va fi parte din acest proiect.

- Ce obiective aveți pentru anii următori (2025-2030), la ANAZ?

- Obiectivele pentru următorii cinci ani sunt multiple. Primul este acela de a ne transmite mesajele spre toate părțile interesate, respectiv arhitecți, proiectanți, antreprenori, administrațiile publice (locale, județene sau naționale) și beneficiari privați. Ne dorim ca 2030 să ne găsească la nivel național lucrând doar proiecte pentru care se cunoaște care este durata ciclului de exploatare a investiției și costul integral asociat pentru toată această perioadă. Iar pentru acest deziderat, pe care știm că toată lumea și-l dorește, noi suntem responsabili de conștientizarea importanței cunoașterii mediului de corozivitate natural al locului în care este poziționată investiția și de explicarea faptului că zincarea termică este cea mai predictibilă, cea mai sustenabilă și cea mai economică metodă de protecție anticorozivă. Trebuie doar să facem ceea ce deja de zeci de ani se întâmplă în țările bine dezvoltate economic. Ca un corolar al afirmațiilor anterioare, întrebăm doar atât: cum ar arăta România, dacă în caietele de sarcini am reuși să înlocuim standardele din anii 1973 sau 1984 cu normele actuale, care sunt disponibile la ASRO și care sunt conectate la tehnologiile existente în prezent? Răspunsul va da nota viitorului nostru, ca țară.

În cifre de producție, este absolut necesar să creștem cu minimum 30% cantitățile zincate, pentru a ne apropia de locul pe care ar trebui să-l ocupăm în UE, respectiv deasupra Republicii Cehă, de exemplu, și pe o traiectorie de dezvoltare care să semene cu cea a Poloniei. Din perspectivă educațională, ne dorim să întâlnim la cursurile noastre cel puțin 1.500 de studenți și pentru că începând cu anul 2025 cursul de Zincare Termică va face parte și din curricula educațională a Asociației de Sudură din România (ASR). Ne dorim ca această colaborare să devină un exemplu de bună practică în împărtășirea competențelor. Sigur că o creștere a numărului de membrii zincatori în ANAZ va reprezenta un argument binevenit pentru relațiile noastre internaționale. Dacă în țările avansate economic asociațiile de zincatori aduc laolaltă peste 90% din totalitatea zincatorilor, noi avem o reprezentare puțin peste 50%. Dar lucrurile din această perspectivă se schimbă, de asemenea, în bine.

 

- Cum a evoluat activitatea zincatorilor din România? Ce capacitate de anuală de oțel zincat există în România în prezent și ce perspective de creștere sunt în acest domeniu?

- În pofida provocărilor pe care le întâlnim, cererea de zincare termică a fost în creștere. Până acum câțiva ani era uzual să vedem o cerere de zincare termică în special pentru investiții realizate de companii străine și pentru investiții realizate din fonduri europene care aveau ca cerință protecția anticorozivă prin zincare termică. Astăzi lucrurile stau mult mai bine. Un motiv este, în primul rând, creșterea capacităților de producție și dotarea cu tehnologie a uzinelor care produc piese și structuri din oțel. Apoi, este vorba despre cerințele generate de investițiile în infrastructură. În fine, nu trebuie unitate cerințele pentru zincare termică venite din partea unor arhitecți, proiectanți și beneficiari. Cu toate acestea, România zinchează la cald puțin peste 1,7% din totalul cantităților zincate termic la nivel european (aproximativ 8 milioane de tone anual). Este clar că se poate mult mai bine! Suntem sub Republica Cehă, care tratează peste 2,1% din cantitățile înregistrate la nivelul UE și prea departe de Polonia, care deține o cotă de peste 8,1%, raportat la aceleași cantități. Exceptând secțiile de zincare ale șantierelor navale, care lucrează în general în regim închis, doar pentru piese proprii, volumele băilor din România însumează aproape 500 de mc. Din această perspectivă, suntem la nivelul Suediei sau al Elveției. România a făcut pași importanți, dar avem mult de lucru și de optimizat, pentru că secțiile existente la nivel național au o încărcare cuprinsă între 55 și 60%.

 

- Care este valoarea anuală a pieței de oțel zincat din România și câți angajați sunt în acest domeniu, la nivel național?

- Valoarea estimată a pieței zincării în România este de 60 de milioane de euro anual. Aici intervin câteva particularități ale domeniului nostru. O parte din zincatori, sunt în același timp și uzinatori, fapt care conduce la un mix de date de intrare atunci când dorim să evaluăm numărul exact de angajați care au ca activitate principală zincarea termică. Totuși, este rezonabil să considerăm că un număr de 1.000 de angajați sunt dedicați acestei activități. De notat însă că activitatea acestora rezolvă o necesitate de care depinde munca altor mii de angajați care pregătesc și apoi montează structurile care trec prin mâinile colegilor noștri, prin aceste operațiuni fiind eliminate costurile de întreținere inutile pentru multe zeci de ani. Zincarea termică este un domeniu dedicat celor pregătiți să înțeleagă, dincolo de aspectele tehnice, implicațiile și costurile logistice pe care le administrează.

 

- Care sunt cele mai importante companii din domeniu?

- Toate companiile sunt la fel de importante, pentru că, indiferent de dimensiunile băilor sau de vechimea și tradiția lor, în primul rând zincatorii, prin prezența lor, fac posibilă existența unor afaceri care altfel nu s-ar afla pe teritoriul României. O abordare corectă și echitabilă de aceea este să spunem că avem membrii care dispun de băi de zincare cu volume de la 4 mc și până la 89 mc, că există băi de zincare care acoperă fără probleme toate structurile gabaritice și chiar care depășesc aceste dimensiuni, că în România există facilități de zincare termică, prin imersie și centrifugare, inclusiv pentru piese de mici dimensiuni și organe de asamblare, că țara noastră este astăzi, din punct de vedere tehnologic și al competențelor, la nivelul celor mai bine dezvoltate state din lume. În ceea ce privește investițiile - fie românești, fie străine - ele se vor calibra în funcție de cererea existente pe piață, iar din acest punct de vedere ANAZ are un rol esențial în conturarea direcției în care se vor dezvolta lucrurile în viitor.

 

- Ce planuri de dezvoltare există, pe termen scurt și mediu, pentru dezvoltarea pieței de oțel zincat din România?

- Ca și alte industrii, privim către două componente care țin de viziunea antreprenorială, respectiv investițiile în noi facilități de producție și modernizarea celor existente. Chiar în acest an o nouă secție de zincare termică și-a deschis porțile, o companie cu mare potențial și care sperăm că în curând va deveni membru al asociației noastre. Spunem acest lucru în condițiile în care acest trend de creștere a capacităților de producție, a volumelor de băi este, în ultimii ani, mai caracteristic pentru țările din Europa Centrală și de Est. Modernizarea instalațiilor este o constantă industrială, de exact aceeași importanță cu cea din alte domenii. Depinde doar de strategiile și realitățile operaționale pe care zincatorii le au. Există însă un aspect care se adaugă acestor două componente: este vorba despre competențele care se sedimentează și se transmit și despre cunoștințele tehnice la care au acces decidenții beneficiarilor, de foarte multe ori reprezentanți ai administrațiilor statului. Toate aceste elemente constituie vectori pentru alegerile viitoare ale investitorilor români sau externi. 

 

- Care sunt principalele piețe care generează cererea de oțel zincat și ce utilizări preponderente au aceste produse?

- Unul dintre marile avantaje pe care zincarea termică le are, este aplicabilitatea în majoritatea domeniilor de activitate. Există elemente zincate în infrastructura rutieră, feroviară, energetică, portuară sau aeroportuară, sunt stâlpi, mobilier urban și elemente de arhitectură instalate la o multitudine de obiective, de la gări sau alte instituții de utilitate publică și până la investiții rezidențiale private, pentru care soluția de protecție aleasă este zincarea termică. De asemenea, în agricultură și zootehnie vom descoperi același lucru. Dacă ne îndreptăm privirea către zona industrială, în special sectorul construcțiilor de vehicule de transport și de nave marine și fluviale, vom identifica o cerere importantă de zincare, întâlnită, totodată, și la aplicațiile de transport al fluidelor, care se realizează prin țevi din oțel zincate termic. Din păcate industria chimică nu mai este la același nivel la care era în anii după revoluție, iar cererile pentru acest domeniu sunt destul de scăzute. Există însă speranță de dezvoltare. În final, trebuie subliniat că pentru zincatori în acest moment unul dintre domeniile care aduce solicitări constante și susținute este cel reprezentat de infrastructură. Estimăm că 30% din cantitățile disponibile în prezent în piață au legătură cu investițiile atât de necesare în sectorul respectiv. (O.V.Ș.)