Dialoguri cu Adriana Săftoiu:
Daniela Cîmpean, Președinta CJ Sibiu
Rezultatele alegerilor locale din 9 iunie sunt încă o dovadă că femeile sunt în continuare slab reprezentate în politica românească. Mai puțin de un sfert dintre candidații care s-au înscris pe listele electorale erau femei și mai puțin de 7% dintre primării au fost câștigate de ele. Cauzele pot fi ușor împărțite între partide și electorat. Există însă un județ care face excepție de la acest parcurs. Sibiu. Atât la Consiliul Județean, cât și la Primărie, sibienii au ales două doamne. Am întrebat-o pe președinta CJ, Daniela Cîmpean, cum explică această „excepție” care, așa cum știm, întărește regula. „Întotdeauna am considerat că sibienii sunt un pic atipici. Într-o comunitate în care populația săsească este minoritară, aproximativ 600 de sași etnici în Sibiu, au votat primar un sas care ulterior a devenit și președintele țării. Cu doamnele, n-au avut nicio problem.” Argumentul e imbatabil fiind aleasă, consecutiv, pentru a treia oară în fruntea CJ. Până la ea, predecesorii nu au câștigat mai mult de două mandate. „Sibienii sunt mai deschiși la schimbări, la provocări. Țin minte că în 2019, când a fost vizita Papei Francisc, era doamna primar la municipiu, la Prefectură tot o doamnă și eu la Consiliul Județean, ceea ce i-a șocat efectiv pe cei din delegația Papei. I-au întâmpinat trei doamne, niciun bărbat lângă noi.” Crede că oamenii locului, atunci când își aleg reprezentanții, nu țin cont de gen sau că ar aprecia din capul locului că un bărbat e mai potrivit pentru treburile publice. „Au foarte mult spirit civic, sunt implicați în activitățile din comunitate, se informează, analizează ce spune omul, cum acționează și aleg având toate aceste date.” E de părere că partidele își îndeplinesc acea obligație de a avea 25 la sută femei, doar că cele mai multe așezate pe locuri mai puțin eligibile. „Eu am avut o șansă aici la Sibiu și prin faptul că am fost aleasă în primul mandat din rândul consilierilor județeni și am reușit să fac o majoritate în jurul meu. Nu știu care ar fi fost situația dacă ar fi trebuit să candidez de la început uninominal, dacă partidul m-ar fi promovat sau nu.” Precizează însă că în organizația județeană, colegii bărbați nu au o problemă cu faptul că în funcții de conducere sunt femei. De altfel, a fost mai degrabă „împinsă” să candideze.
De la avocatură la administrarea județului
Avocat de profesie, nu avea nicio intenție să renunțe la meseria de bază. Mamă a două fete, de 21 și respectiv 24 de ani, câștiga bine din avocatură, avea un parcurs pentru care optase încă din facultate. „Dar văzând această mobilizare a lor și dorința de a face echipă cu mine la Consiliu, am cedat, în ciuda faptului că pentru mine avocatura a fost și rămâne marea dragoste pe plan professional.” A început să îi placă munca de administrare a județului. „Când ajungi și vezi că poți să faci modificări, când mai ești mamă și vrei să-ți ții copiii acasă, în Sibiu, nici măcar în țară, că noi mamele suntem mai egoiste, ne vrem copiii aproape de noi, cât mai mult, am început să gândesc proiecte mai mari, pe care alții nu și le-ar fi asumat de teamă de eșec.” Spune că „e foarte greu în România să faci proiecte mari, să le duci până la capăt”. Dar faptul că „nu e dependentă de fotoliu” i-a dat libertatea să abordeze teme și proiecte mai îndrăznețe pe care vrea să le ducă la capăt.
Construirea noului spital județean de la Sibiu e unul dintre aceste proiecte. Îl consideră cel mai avansat proiect de spital mare din țară, dar „din păcate, acum stăm și așteptăm finanțarea, pentru că noi am făcut absolut tot ce trebuia să facem pentru acest proiect”, inclusiv licitațiile. „Guvernanții n-au reușit să țină pasul cu noi și să ofere și cadrul de finanțare, adică să finalizeze acele programe care să permită finanțarea.” Proiectul, în valoare de 500 milioane de euro, nu vine dintr-o ambiție personală, e considerat prioritar de către sibieni, conform unui sondaj făcut de Banca Mondială. Actualul spital județean, care datează din 1857, construit în orașul Sibiu, loc în care a fost amenajat primul spital de pe actualul teritoriu al țării, funcționează în mai multe clădiri, unele dispersate prin oraș, iar condițiile nu sunt tocmai bune. „Clădirile sunt vechi și, fiind patrimoniu istoric, nu poți să intervii, să faci circuite. Cu toate astea, am modernizat și dotat, prin fonduri nerambursabile, aproape toate clădirile celor trei spitale din subordinea Consiliului Județean Sibiu.” Speră ca actualul program național de sănătate care se bazează pe fonduri naționale și împrumut de la Banca Europeană de Investiții să fie finalizat pentru a putea realiza spitalul pe care sibienii îl așteaptă.
Anii Drumeției
Mobilitatea urbană este a doua prioritate pe agenda ei. Drept urmare, varianta ocolitoare Sibiu Sud este obiectiv major. În valoare de peste 3,3 miliarde de lei, proiectul este inclus în master planul general de transport al României, având mari șanse să primească finanțare prin Programul Operațional Transport 2021-2027. „Vorbim, practic, de o lungime de 21,39 de km de drum de viteză cu 5 noduri rutiere, cu sensuri giratorii, pasaje peste nodurile rutiere, peste drumuri locale, viaducte, poduri, tot ce presupune o astfel de variantă, care traversează șapte UAT-uri din județul Sibiu, deci nu doar Sibiu, ci și Șura Mică, Cristian, Poplaca, Rășinari, Cisnădie și Șelimbăr.” În mod evident, proiectul rezolvă partea de mobilitate urbană, dar duce și la dezvoltarea localităților pe unde va trece drumul. „Știm cu toții că, dacă pe teritoriul UAT-ului trece un astfel de drum, operatorii economici sunt interesați să vină să dezvolte activitatea.”
Un alt program, „Anii Drumeției”, inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu și care cuprinde întreg județul, a îmbunătățit infrastructura de drumeție și promovează activități specifice ecoturismului – drumeția, cicloturismul, tururi culturale. A început în 2021, când au fost amenajate traseele, iar în perioada 2022-2023 au fost organizate cca 520 de ieșiri de care s-au bucurat peste 11.000 de drumeți de toate vârstele. „Foarte mulți iubitori ai mișcării în aer liber beneficiază de acest program. Am început pe toate cele trei masive montane pe care le avem în județ, Făgăraș, Cindrel, Lotru și am ajuns, după 2 ani de zile, să marcăm aproximativ 800 de kilometri de poteci montane. În plus am creat și o aplicație, un fel de GPS al drumețului, în care, cei care merg singuri pe munte, regăsesc traseele și se pot ghida după ele dacă au nevoie. Dar partea faină este că oameni care se temeau să meargă pe munte, unii ca să nu se piardă, alții pentru că le era teamă de animalele sălbatice, au fost atrași de faptul că merg în grupuri, cu ghizi montani atestați care îi îndrumă pe aceste trasee. Astfel, se simt în siguranță și se pot bucura de priveliștile minunate pe care le oferă munții care străjuiesc Sibiul.” Programul are și un slogan inspirat: Liber în aer liber. Dacă la început a fost finanțat integral din banii Consiliului Județean, acum chiar oamenii locului au propus instituirea unei taxe așa încât poate să se autofinanțeze. „Adulții plătesc o taxă pentru ghizii care îi duc în drumeție. Am păstrat gratuită componenta educativă pentru clasele de copii. Pe fiecare drumeție pe care o facem avem fotograf, postăm apoi fotografiile pe pagina de Facebook, pe site. Și astfel s-au creat comunități de drumeți în jurul ghizilor. Spre exemplu, în jurul ghidului Radu Zaharie este o comunitate de peste 100 de drumeți care se numesc Licuricii Munților. Sunt și eu în grupul respectiv și propun trasee noi, experiențe noi.”
Drumețenie
Drumețiile sunt adaptate pentru familii cu copii, pentru cei care sunt antrenați și pot mai mult. Pe site se găsesc indicații despre gradul de dificultate, tipul de îmbrăcăminte sau echipament necesar, durata deplasării, astfel încât cei care doresc să fie siguri că nu vor avea parte de surprize neplăcute și că se pot bucura din plin de program. Mișcarea e combinată cu hrana sănătoasă. „Cristian Cismaru se ocupă de componenta gastronomică. Am creat în cadrul Consiliului un departament de dezvoltare durabilă care se ocupă de producătorii care intră în acest program. Am preluat exemplul punctelor gastronomice locale pe care Ivan Patzaichin l-a promovat în Delta Dunării. Cei care merg în drumeție se pot opri într-un astfel de punct gastronomic local unde mănâncă alături de familia celui care deține punctul gastronomic, ceea ce consumă familia respectivă în acea zi, dar folosind produse din curtea lui, din grădina lui. E foarte fain.” Sunt deja 17 producători locali care au astfel de puncte gastronomice.
Există și o componentă pentru protecția mediului cu un titlu șugubăț: Drumețenie, de la drumeție și curățenie. „Am implicat autoritățile locale. Dacă trece prin Rășinari, este implicată și primăria, și școala din Rășinari, instituții de ordine publică. Agnita a decăzut, fiind lipsita de industria care la un moment dat era acolo. Însă, după ce am deschis orașul Agnita înspre Mediaș și am realizat investiții semnificative în drumurile județene Mediaș -Bârghiș și Agnita – Sighișoara, cel din urmă in parteneriat cu CJ Mureș, am reușit să creăm o accesibilitate excelentă către Agnita. Acest lucru a permis autorităților să dezvolte un parc industrial în zonă, revitalizând-o după ani de stagnare. Acum, agenți economici vin acolo, se dezvoltă activități culturale și orașul înflorește vizibil de la un an la altul.”
Pas cu Pas
Am întrebat-o pe Daniela Cîmpean cât de greu e să administrezi un județ ca Sibiu și cât a contat faptul că a fost primul oraș cultural european din România, titlul deținut în 2007. „A contat și a marcat în mod pozitiv evoluția ulterioară a orașului, pentru că a și fost foarte bine exploatat momentul. Atunci s-a investit foarte mult în reabilitarea centrului istoric, a clădirilor istorice și automat aspectul a fost împrospătat. Faptul că s-au desfășurat foarte multe evenimente culturale de amploare și de calitate, a pus Sibiul pe harta lumii și i-a oferit o foarte bună vizibilitate. Ulterior, autoritățile care au venit de la acel moment și până în prezent, au știut să mențină această componentă culturală și să investească constant. Noi investim mult în cultură. La Consiliul am cinci instituții mari de cultură în subordine, primăria de asemenea.” Subliniază că bugetul alocat culturii este cel mai mare la nivelul consiliilor județene din țară. „Aceste evenimente mari, culturale, atrag turiști, atrag investitori. Cei care vin și se stabilesc aici, companii mari, sunt foarte interesate de ce pot să facă în timpul liber, care e calitatea vieții.” În Sibiu, nu te poți plictisi. De la festivalul FITS, la cel al „Cântecelor munților”, al filarmonicii, până la vizitarea Muzeului Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Concluzia e clară: doar bine a făcut Sibiului titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Deși sunt momente când își reevaluează optimismul, cum e în cazul proiectului privind noul spital județean, unde ritmul e mai lent decât și-ar fi imaginat atunci când a început, nu se lasă dezarmată. Pas cu pas, parafrazându-l pe fostul primar al orașului, e convinsă că tot ce și-a asumat în fața sibienilor va realiza.
Încheiem dialogul acceptând invitația să ne alăturăm drumeților și să ne bucurăm de traseele și bucătăria locului. Ceea ce vă sugerăm și dumneavoastră, cititorii Ghidului Primăriilor.
Articolul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-12/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista
