Pentru 2023, Autoritatea pentru Digitalizarea României a prioritizat proiectele care vizează: operaționalizarea cloudului guvernamental, Platforma Națională de Interoperabilitate, identitatea digitală a fiecărui cetățean.

Autoritatea pentru Digitalizarea României este o instituție dinamică, cu o misiune foarte importantă pentru viitorul României: transformarea digitală a sectorului public. Ghidul Primăriilor a vrut să afle de la Dragoș-Cristian VLAD, Președintele ADR, detalii despre legislația concepută pentru a sprijini transformarea digitală și despre evoluția proiectului lor de succes - Ghiseul.ro.


Interviu cu Dragoș-Cristian VLAD, Președintele Autorității pentru Digitalizarea României

 

My image

 

Care sunt obiectivele actuale ale Autorității pentru Digitalizarea României?
Dacă anul trecut a fost un an în care ADR a contribuit la conceperea și implementarea legislației care vizează transformarea digitală, 2023 este un an dedicat transpunerii în concret a proiectelor care vor digitaliza administrația publică românească. Aici vorbim despre operaționalizarea cloudului guvernamental, despre construirea Platformei Naționale de Interoperabilitate, despre identitatea digitală a fiecărui cetățean român. Gestionăm și avem în implementare proiecte numeroase, dar cele pe care le-am enumerat reprezintă fundamentul ecosistemului digital al României viitorului. 
Pentru că discutăm despre viitor, e important să precizez aici Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021-2027, care a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2022) 9445 din 9 decembrie 2022.
În domeniul e-guvernării și al transformării digitale a sectorului public în beneficiul cetățenilor, sunt alocate fonduri în valoare de aproape 600 de milioane de euro. De asemenea, în domeniul transformării digitale a administrației publice prin adoptarea tehnologiilor avansate, sunt prevăzute fonduri în valoare de peste 120 de milioane de euro, prin care vor fi finanțate acțiuni foarte importante pentru digitalizarea administrației care vor fi lansate începând cu luna iunie a acestui an. Aceste acțiuni vizează interoperabilitatea și reutilizarea datelor deschise ale administrației, conform principiului european Share&Reuse.

 

Ghiseul.ro s-a dovedit a fi un proiect de succes în România, un model de bună practică pentru parteneriatul public-privat, care a fost rafinat și perfecționat în ultimii 11 ani. Considerați că acest model de organizare și colaborare poate fi replicabil și în alte domenii ale administrației publice? 

Ghișeul.ro a fost operaționalizat încă din 2010 și este un exemplu de bune practici în ceea ce privește un parteneriat public-privat. Rezultatele din ultimii ani și dezvoltarea exponențială a platformei, care răspunde nevoilor românilor, pot fi un argument pentru replicarea acestui model de funcționare. Însă succesul unui asemenea proiect depinde de mulți și variați factori. În ceea ce privește parteneriatul ADR cu Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), alături de care administrăm platforma și cu Mastercard, alături de care am dezvoltat aplicația mobilă, scopul nostru, al tuturor, este să facem din Ghișeul.ro marketplace-ul serviciilor publice digitale ale statului român.

 

La sfârșitul lunii ianuarie 2023 a fost lansată aplicația mobilă Ghiseul.ro, disponibilă în magazinele de aplicații App Store și Google Play. Câți români folosesc Ghiseul.ro (platforma și aplicația) pentru plata taxelor și impozitelor?

Avem, până la jumătatea lunii martie, 164.000 de descărcări ale aplicației, 58.000 pentru sistemul de operare iOS și 106.000 pentru Android. În paralel, am înregistrat peste 170.000 de noi utilizatori în acest an – am depășit borna de 1,7 milioane de utilizatori, iar de la 1 ianuarie Ghișeul.ro a procesat peste 1,5 milioane de tranzacții, în valoare de peste 600.000.000 lei.
Avem o creștere de peste 10% în aceste cifre absolute, comparativ cu anul trecut și e importantă recurența în utilizare, accentuată și de sloganul Ghișeul.ro – Te scapă de griji!
Cu o aplicație prin care poți plăti o taxă sau un serviciu public de oriunde, în doar 30 de secunde, tot mai mulți utilizatori folosesc din nou aplicația pentru cele 400 de servicii disponibile: amenzile, taxele judiciare, înregistrările de mărci, plățile pentru pașaport, permis, buletin etc. 

 

În Ghiseul.ro sunt înrolate 1300 instituții publice, iar rata de înrolare pentru zona rurală este de 30%. Cum vă propuneți să atrageți noi instituții publice și primării din zona rurală în perioada următoare? 
În vederea facilitării înrolării în sistemul Ghișeul.ro a autorităților beneficiare, UAT-uri în mod special, Autoritatea pentru Digitalizarea României a efectuat mai multe demersuri:
• Simplificarea procedurii de înrolare astfel încât ea să poată fi realizată electronic – acum peste 90% din cererile de înrolare sunt făcute în format electronic;
• Contactare directă a primăriilor prin email și telefonic, pentru a le prezenta beneficiile înrolării;
• Campanii de informare – Caravana Digitalizării, care este coordonată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și la care participă și experții ADR.

Este important să menționez obligativitatea înrolării instituțiilor publice în platforma Ghișeul.ro, care este specificată în art. 3 al H.G. 1235/2010, varianta consolidată cu toate modificările ulterioare.

 

Care credeți că este motivul pentru care, în acest moment, nu avem o rată mai mare de înrolare pe Ghiseul.ro în rândul primăriilor din România? Revista Ghidul Primăriilor este un canal potrivit pentru a le adresa încă o dată invitația de a se înrola în Ghiseul.ro și a le prezenta pe scurt beneficiile.
Există încă o rezistență la schimbare, este o atitudine care ține de natura umană. Împreună cu MCID, participăm la proiectul Caravana Digitalizării și discutăm cu primarii care nu sunt încă înrolați în platformă. Unii sunt deschiși în ce privește implementarea de instrumente online, alții însă au în grijă comunități micșorate și îmbătrânite, unde digitalizarea nu reprezintă o prioritate. Cei care vor să furnizeze comunităților lor servicii electronice sunt conștienți de faptul că prin acest sistem de plată care nu impune deplasarea în localitate, gradul de colectare crește, iar cheltuielile operaționale scad.

 

Unul dintre cele mai importante proiecte ale ADR se referă la Cloud-ul guvernamental. Platforma de Cloud Guvernamental este livrabilul fundamental al investițiilor în transformarea digitală a României din PNRR. Care sunt provocările cu care vă confruntați în derularea acestui proiect? Când va fi funcțional Cloud-ul guvernamental?

Cloudul guvernamental este livrabilul fundamental al investițiilor în transformarea digitală a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Componenta 7 – Transformare Digitală și va asigura interconectarea sistemelor digitale ale sectorului public, cu beneficii concrete pentru cetățeni:

1. One-stop shop – acces direct la toate serviciile publice, prin integrarea celor 36 de evenimente de viață și a serviciilor de e-guvernare într-o singură platformă;
2. Statul român, accesibil la un click distanță – cetățeanul va putea solicita și primi documente de oriunde, oricând;
3. Economie de timp – fără cozi, fără nicio deplasare fizică la instituţiile publice;
4. Trasabilitate – cetățeanul va putea avea un istoric al interacțiunilor sale cu administrația;
5. Jurnalizare – procesarea datelor se va face transparent, la nivelul sistemelor IT ale instituțiilor publice beneficiare, astfel încât cetățenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea datelor;
6. Siguranță – cloudul guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile.
În acest moment, proiectul își urmează cursul stabilit și agreat de partea română cu instituțiile europene finanțatoare.

 

La nivelul primăriilor există preocupare și fonduri disponibile pentru digitalizare. Problema este că fiecare primărie achiziționează softuri sau soluții digitale pentru rezolvarea unor probleme punctuale. Cum vom putea conecta aceste soluții digitale între ele?  Cum vor putea partaja datele administrațiile locale pentru a putea vorbi despre un Cloud-ul guvernamental funcțional?
Partajarea datelor între instituțiile de la nivel local și de la nivel central se va realiza prin Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI). Interoperabilitatea este baza infrastructurii digitale a României și temelia administrației publice de nivel european. Legea 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice prevede crearea PNI.
Actul normativ se aplică deopotrivă instituțiilor publice din administrația centrală și locală, astfel că, împreună, arhitectura integrată a serviciilor digitale și cadrul legislativ atât de necesar reglementării schimbului de date între sistemele informatice garantează centrarea serviciilor publice în jurul cetățeanului ca utilizator final.
Sporirea gradului de interconectare a sistemelor informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, facilitarea schimbului de date între instituţiile publice şi simplificarea proceselor administrative va conduce la creşterea eficacităţii actului administrativ, prin implementarea principiului „doar o singură dată”.

Interviul a fost publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția Specială, Aprilie 2023, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://bit.ly/3A80mfq
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://bit.ly/3ArVIdQ