Anul acesta, bugetele primăriilor pentru investiții sunt considerabil reduse, în timp ce datoriile programului Anghel Saligny și restanțele din PNRR depășesc 5,8 miliarde de lei, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila. Deficitul bugetar record, încetinirea absorbției fondurilor europene și lipsa resurselor pentru cofinanțare pun presiune pe administrațiile locale, forțându-le să caute soluții alternative. Ce alte opțiuni există pentru finanțarea proiectelor? Analizăm instrumentele financiare disponibile alături de Valentin Miron, Director General VMB Partners și vom prezenta soluții concrete pentru primari, astfel încât dezvoltarea comunităților să nu fie blocată de lipsa resurselor bugetare.
Valentin Miron are o experiență de peste 30 de ani în afaceri, administrație publică și finanțe publice locale. S-a specializat în emisiunea de obligațiuni municipale în Statele Unite, lucrând în departamentele financiare din cadrul primăriilor Rochester, New York și Baton Rouge, Louisiana.  Acolo a învățat importanța creditării pentru investițiile publice și filozofia investițiilor publice de interes local.
Întors în țară în 1999, a fondat VMB Partners SA, singura companie independentă din România specializată în consultanță pentru emiterea de obligațiuni, parteneriate public-private, planificarea investițiilor de capital și contractarea de împrumuturi. De-a lungul anilor, compania a devenit un partener strategic pentru administrațiile locale, oferind soluții de refinanțare și optimizare a gradului de îndatorare, esențiale pentru sustenabilitatea financiară a proiectelor de dezvoltare.

 

Interviu cu Valentin Miron, Președinte al Consiliului de Administrație și Director general VMB Partners

 

Ce soluții financiare au la dispoziție primăriile pentru a-și susține proiectele, în lipsa fondurilor guvernamentale sau europene?

Ne punem problema cum alte state reușesc să facă investiții fără bani de la Uniunea Europeană. Cum reușește Elveția? Cum reușește Marea Britanie, acum după Brexit? Cum pot construi autostrăzi, școli, spitale, cum pot rezolva problemele de infrastructură care apar? Ce fac primarii acolo? Răspunsul este simplu: primarii fac împrumuturi. Investițiile în infrastructură derulate de toate statele dezvoltate sunt făcute din împrumuturi, fie că vorbim de împrumuturi bancare sau obligatare, o practică standard în economiile avansate.
În România, însă, frica de împrumut, o reminiscență a perioadei comuniste, continuă să blocheze dezvoltarea. La peste 35 de ani de la Revoluție, țara încă se confruntă cu lipsa spitalelor moderne, a autostrăzilor și a unei infrastructuri funcționale tocmai din această cauză. Este esențial să schimbăm această mentalitate și să folosim instrumente financiare moderne, precum obligațiunile municipale, parteneriatele public-private și companiile de proiect, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă.
Creșterea datoriei publice interne pentru investiții este un mecanism benefic, utilizat de toate economiile mature. În schimb, dependența excesivă de fonduri nerambursabile poate crea o mentalitate de asistat pentru administrațiile locale, limitând capacitatea acestora de a găsi soluții proprii pentru dezvoltarea comunităților.

 

Ce sunt obligațiunile municipale, cum funcționează și de ce sunt mai avantajoase decât un credit bancar?

Obligațiunile municipale sunt o formă de împrumut utilizată de administrațiile locale pentru a finanța proiecte de infrastructură pe termen lung. În loc să împrumute bani de la o bancă, administrația publică accesează bani de la o masă amorfă de investitori privați, cum ar fi fonduri de investiții, fonduri de pensii, fonduri bancare sau persoane fizice. Investitorii beneficiază de o dobândă stabilă și au un grad de risc mic, aproape inexistent, iar persoanele fizice sunt scutite de impozite pe câștigurile din aceste obligațiuni, ceea ce le face și mai atractive.
Obligațiunile sunt structurate astfel încât să fie sustenabile. O primărie care emite obligațiuni își asumă obligația de a le rambursa peste 20, 30 sau chiar 50 de ani. Pe parcurs, plătește doar dobânda, iar suma principală poate fi refinanțată periodic, exact cum face Bucureștiul sau Consiliul Județean Cluj. În acest fel, povara financiară este distribuită pe toate generațiile de contribuabili care beneficiază de infrastructura respectivă. De exemplu, pentru o investiție de 10 milioane de euro, un credit bancar pe 10 ani ar impune o rambursare anuală de 1 milion de euro, în timp ce obligațiunile reduc semnificativ presiunea financiară pe termen scurt. 
Practic, obligațiunile sunt mult mai avantajoase decât un credit bancar pentru că permit o perioadă de grație extinsă (25-50 ani), perioadă în care nu se plătește nimic altceva decât dobânda.
Pentru a asigura plata finală, se creează un cont escrow, unde administrația locală depune sume anuale pe parcursul celor 50 de ani, fără a putea retrage fondurile înainte de termen. Această metodă permite o gestionare mai eficientă a bugetului și elimină riscul unui efort financiar major asupra generațiilor viitoare. Toate aceste condiții sunt clar specificate în prospectul de emisiune.
Principiul de bază al obligațiunilor municipale este echitatea socială, care presupune ca toate generațiile care beneficiază de o investiție să contribuie proporțional la costurile acesteia. Aș mai adăuga faptul că obligațiunile municipale sunt potrivite în special pentru orașe, municipii și consilii județene, care dispun de o bază economică solidă și de capacitatea de a gestiona astfel de instrumente financiare.

 

Cum vă explicați totuși că România nu valorifică potențialul obligațiunilor municipale pentru a susține dezvoltarea?

Filozofia obligațiunilor este profund înrădăcinată în spațiul anglo-saxon și în țările Commonwealth, unde peste 90% din investițiile în infrastructura mare au fost realizate cu obligațiuni. Cu ajutorul obligațiunilor s-au construit toate autostrăzile, podurile suspendate, zgârie-norii în Statele Unite ale Americii, în Australia, Noua Zeelandă și în toate țările dezvoltate. 
În primul rând, România nu valorifică suficient obligațiunile municipale din lipsa educației financiare. De asemenea, reticența pentru împrumuturi și obligațiuni limitează dezvoltarea. Un alt factor care a limitat utilizarea obligațiunilor municipale este influența puternică a băncilor în sistemul financiar și monetar românesc. Administrațiile locale au fost tradițional dependente de credite bancare, însă aceste împrumuturi vin adesea cu clauze restrictive care pot bloca dezvoltarea viitoare a orașelor. În multe cazuri, primarul și directorul economic semnează, fără să parcurgă cu atenție, toate clauzele restrictive impuse de bancă. Și sunt foarte multe clauze care împiedică dezvoltarea viitoare a orașului - îl împiedică să mai acceseze alt credit, să facă anumite plăți, să facă rambursări anticipate. Spre deosebire de creditele bancare, obligațiunile oferă o alternativă mai flexibilă și mai avantajoasă pentru administrații, evitând clauzele restrictive din contractele bancare care pot bloca efectiv dezvoltarea viitoare a orașelor. 

 

Cum ar trebui să procedeze o primărie care dorește să emită obligațiuni?

Procesul începe cu o analiză financiară detaliată a bugetului local. Se stabilește ce proiecte pot genera dezvoltare economică și ce resurse financiare sunt disponibile. Se obține un rating pe localitate de la agențiile internaționale, se creează un prospect de emisiune, iar apoi se listează obligațiunile la bursă. Noi oferim consultanță pentru întreg procesul, asigurându-ne că primăriile respectă toate reglementările și obțin cele mai bune condiții de finanțare.

 

Ne puteți oferi câteva exemple de colaborări de succes pe care le-ați derulat cu UAT-uri și Consilii Județene? 

Un exemplu de colaborare de succes este Alba Iulia, unde am asistat administrația locală în derularea a șapte emisiuni de obligațiuni, esențiale pentru transformarea orașului, înainte de accesarea fondurilor europene. Un alt proiect important a fost derulat cu Consiliul Județean Cluj, care, aflându-se temporar în imposibilitatea de a contracta un credit, avea nevoie urgentă de fonduri pentru cofinanțarea proiectelor europene. Am oferit consultanță pentru emiterea unei obligațiuni de 76 milioane de euro. De asemenea, am sprijinit Municipiul Reșița în lansarea primei obligațiuni municipale verzi, listată la Bursa de Valori București în martie 2024. 
Până în prezent, am derulat 49 emisiuni de obligațiuni municipale și am oferit asistență pentru 100 de autorități publice locale în accesarea împrumuturilor bancare.

 

Care este diferența dintre obligațiuni și un parteneriat public-privat?

Parteneriatul public-privat (PPP) este o altă soluție de finanțare pe termen lung, în care un investitor privat construiește un proiect de infrastructură și primește o taxă de disponibilitate din partea autorității locale pentru a-și recupera investiția. De exemplu, pentru o șosea de centură, primăria poate institui o taxă de utilizare pentru vehiculele care tranzitează orașul. Diferența față de obligațiuni este că în PPP, investitorul privat preia mai mult din risc, dar trebuie să obțină un profit rezonabil pentru a justifica investiția.

 

Care este mesajul dumneavoastră pentru primarii din România?

Investițiile publice trebuie să fie sustenabile și să folosească instrumente moderne de finanțare. Dacă vrem să dezvoltăm România, trebuie să avem curajul de a explora soluții financiare eficiente, așa cum o fac și alte țări dezvoltate. Obligațiunile municipale, parteneriatele public-private reprezintă soluții reale pentru finanțarea dezvoltării locale, iar primăriile trebuie să profite de aceste oportunități.

 

Interviu publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XIV, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://www.ghidulprimariilor.ro/_revista-14/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista