Consiliul Judetean Brasov

Cuvântul primarului

Președintele Consiliului Județean Brașov, Domnul Veştea Adrian-Ioan

Așezarea geografică

udețul Brașov oferă combinația ideală de facilități urbane, atracții naturale și pitoresc rural. Aici puteți să explorați cetăți fondate de coloniștii sași în Transilvania (Siebenbürgen, „Țara celor șapte cetăți”), dar și să faceți drumeții montane ori să practicați schiul în stațiunea Poiana Brașov, aflată la doar 15 km de vechiul burg Kronstadt. Natura este surprinzător de diversă într-un perimetru atât de restrâns. De la stâncăriile „cetății de piatră” a Masivului Piatra Craiului puteți trece într-o singură zi la peisajul vulcanic în tonuri brune pârjolite din zona Racoș și la „Delta din Carpați”, cum este supranumită zona lacurilor de lângă Dumbrăvița, unde apusurile sunt magice. Tradițiile pitorești, deliciile culinare și viața culturală plină de evenimente care mențin o efervescență continuă atrag în județ un număr record de vizitatori.

Activitati economice si specifice zonei

Țara Bârsei

În inima județului se află Țara Bârsei (Burzenland, Terra Borza), o regiune istorică atestată docu mentar din 1211, când regele Andrei al II-lea i-a trimis aici pe Cavalerii Teutoni ca să apere granița de sud-est a regatului contra năvălirilor cumanilor. Țara Bârsei ocupă o depresiune din interiorul arcului carpatic, cu altitudinea de  550-600 m, străjuită de Masivul Postăvaru, Măgura Codlei și alte culmi muntoase.

Cetatea Râșnov

Cetatea țărănească de la RâșnovCocoțată în vârful unui deal cu înălțimea de 150 m, la 17 km sud-vest de Brașov, de unde controla accesul dinspre Valea Râșnoavei, această cetate de piatră oferă panorame memorabile asupra Țării Bârsei. Incinta sa acoperă o suprafață de 3.500 m2 și include un muzeu de artă feudală. Tot în Râșnov au fost descoperite urmele unui castru roman și ale cetății Cumidava, despre care geograful Ptolemeu socotea că a avut rolul de a apăra drumul transcarpatic, cel al Branului din zilele noastre.

Cetatea Feldioara

La doar 20 km nord de Brașov, înspre Sighișoara, în vârful unei coline înconjurate pe trei laturi de râul Homorod se înalță una dintre cele mai importante fortificații construite de Cavalerii Teutoni în Țara Bârsei. Este atestată din 1225 și a fost închinată Sfintei Maria, patroana Ordinului Teuton, de unde și denumirea din germană a cetății – Marienburg. A fost restaurată între 2013 și 2017 și astăzi strălucește ca în vremurile ei de glorie.

Dumbrăvița – „Delta din Carpați”

Complexul de lacuri, heleșteie și mlaștini (414 ha) de la Dumbrăvița, din valea Hamaradia, este locul perfect pentru o tură de birdwatching, căci este tranzitat de 200 de specii de păsări. Este singurul loc din interiorul arcului carpatic unde cuibăresc egreta mare și stârcul cenușiu. Alte specii care pot fi văzute aici: cormoranul mic, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roşu, stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mare, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul cenuşiu, cristelul de câmp, huhurezul mare, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură și muscarul gulerat. Ca o recunoaștere a importanței sale, „Delta din Carpați” a fost declarată Arie naturală protejată și Sit Ramsar – Zonă Umedă de Importanță Internațională. Novacul afumat din Țara Bârsei este singurul produs din sectorul piscicol cu două certificări: Protectie Națională și IGP (Indicație Geografică Protejată).

Parcul Național Piatra Craiului

Zărnești & Parcul Național Piatra CraiuluiOrașul Zărnești este poarta de intrare în Munții Piatra Craiului, cel mai spectaculos masiv din Carpații românești, care apare sub forma unei creste calcaroase izolate, întinzându-se pe o lungime de 25 km. Format din calcare de vârstă jurasică, este renumit pentru cele aproximativ 160 de peșteri și 23 de chei de pe cuprinsul lui. Pe brânele și grohotișurile masivului înflorește la începutul lunii august o specie endemică, unică în lume – garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), declarată monument al naturii și protejată prin lege. Cu puțin noroc puteți zări cățărându-se pe stâncării sprintenele capre negre (Rupicapra rupicapra) sau surprinde delicata pasăre fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria).

Accesibil de-a lungul unui traseu marcat cu bandă galbenă, care pornește din DN1, din zona localităților Timişu de Sus şi Dâmbu Morii, Canionul Șapte Scări, săpat în calcarele jurasice din Masivul Piatra Mare, este format din șapte scări de metal cu înălțimi care variază între 2,5 m și 15 m, de-a lungul pârâului Șapte Scări, ale cărui șuvoaie se transformă în perioadele ploioase în adevărate cascade. Este situat la altitudinea de 1.050 m și se întinde pe o lungime de 160 m.Pentru un plus de adrenalină, combinați drumeția cu un traseu cu cea mai lungă tiroliană din țară (3,8 km) sau un zbor cu parapanta de pe dealul Bunloc.

Cascada Tamina

Sculptată în masivul Piatra Mare de pârâul Pietrei Mici, este o înșiruire de cinci cataracte, dintre care cea mai mare are înălțimea de 10 m.

Peștera Valea Cetății

Un minunat traseu de 3 km asigură legătura între Râșnov și Peștera Valea Cetății, care găzduiește vara concerte de muzică clasică.

Țara Bârsei – paradisul turismului montan

Stațiunea Predeal

Situat la altitudinea de 1.020-1.160 m și străjuit de culmile Pietrei Mari, Postăvarului și Clăbucetului, Predealul s-a dezvoltat ca stațiune climaterică după anul 1918. Stratul de zăpadă persistă aici aproximativ 100 de zile pe an, deci este locul ideal pentru amatorii de sporturi de iarnă. Este dotat cu cinci pârtii de schi, cu o lungime totală de peste 7 km, trei telescaune și două teleschiuri.

Schi & drumeție în Poiana Brașov

Doar 15 km despart orașul Brașov de unul dintre cele mai mari domenii schiabile din țara noastră. Situată la altitudinea de 1.030 m, la baza Masivului Postăvaru (1.799 m), Poiana Brașov este o populară stațiune de iarnă, cu șapte pârtii de schi omologate, cu grade diferite de dificultate, dotate cu toate facilitățile moderne (teleschi, telescaun, telecabine, telegondolă). Iarna, este luată cu asalt de amatorii de schi, iar vara este locul ideal pentru un weekend în mijlocul naturii sau pentru a face o drumeție de neuitat pe cărări de munte, în mijlocul unor peisaje de vis. Din vârful muntelui se deschid panorame superbe asupra Brașovului, Văii Prahovei, Munţilor Bucegi şi Ciucaş.

Țara Făgărașului

Întinzându-se între culmile Munților Făgăraș și cursul mijlociu al râului Olt, Țara Făgărașului este una dintre cele mai frumoase zone etnografice românești, atestată din 1222 ca Terra Blachorum. Încă din timpuri străvechi, agricultura și creșterea animalelor au fost principalele ocupații ale localnicilor.

Cetatea Făgărașului

Cu o istorie de peste șase secole, Cetatea Făgărașului, situată la 67 km nord-vest de Brașov, oferă imaginea unui remarcabil ansamblu medieval. Din secolul al XVII-lea s-a impus ca reședință a principilor Transilvaniei și centru politico-administrativ al marelui domeniu al Făgărașului. Cele peste 60 de săli dispuse pe 5 niveluri adăpostesc vasta colecție a Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat“ și Biblioteca Municipală. Fostul șanț de apărare care înconjura cetatea a fost umplut cu apă, iar de-a lungul lui se plimbă azi familii de lebede. După restaurare a fost instituită tradiția schimbării gărzilor, pentru recrearea atmosferei medievale de odinioară; nu ratați spectacolul, care are loc în fiecare sâmbătă și duminică, la ora 11.

Satul Drăguș

Satul Drăguș, de la poalele Munților Făgăraș, este cunoscut în germană ca Drackendorf – „satul zmeilor”, nume care face trimitere la vechile legende ale Țării Făgărașului. În 2018 a primit statutul de „Sat Cultural” al României. Printre atracțiile sale se numără biserica din secolul al XVIII-lea, veche moară cu pietre, un muzeu etnografic dedicat lui Dimitrie Gusti, care a făcut cercetări sociologice în sat în urmă cu 90 de ani și a înregistrat cântece și obiceiuri din zonă. Tradițiile locului sunt păstrate și azi de cojocarul Dumitru Sofonea, declarat în 2011 de UNESCO „Tezaur Uman Viu”. În a doua jumătate a lunii august, după seceriș, se organizează Sărbătoarea Buzduganului, o petrecere câmpenească care marchează încetarea muncilor de câmp: fete și băieți, grupați în cete de câte 12, ca simboluri ale lunilor anului, pornesc în alai prin sat, pe drum alăturându-li-se sătenii, îmbrăcați în costume populare; din cele mai frumoase spice se face un buzdugan în formă de cruce dublă.

Complexul „La Vâltori” din Lisa

De peste cinci generații, familia Greavu din Lisa se ocupă cu meșteșugul lânii și țesăturilor de lână. În jurul primei vâltori din Lisa, înființate pe la 1840, s-a dezvoltat cu timpul un adevărat ansamblu de instalații tradiționale, specializat în producerea cergilor mițoase. Astăzi aveți ocazia să-l vizitați ca să aflați cum funcționează o vâltoare, cum se prelucrează un „strai” (cum le spun localnicii cergilor) și, eventual, ca să vă încercați măiestria la războiul de țesut.

Herghelia de la Sâmbăta de Jos

Înființată în 1874 pe domeniul Brukenthal și administrată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, herghelia de la Sâmbăta de Jos cuprinde peste 150 de cai de rasă lipițană, provenind din șapte linii de sânge. Vizitați grajdurile pentru armăsari, iepe și mânji, galeria-muzeu, în care veți afla mai multe despre această rasă, baza pentru antrenament și baza de agrement.