Primăria Vedea

Comuna Vedea este una dintre comunele mari din judeţul Argeş ca întindere (cea mai mare ca număr de sate), respectiv 19 sate. 
Numele ei este nou datând de la ultima împărţire administrativ a ţării (1967-1968) când au fost desfiinţate raioanele şi regiunile, revenindu-se la vechea împărţire în judeţe. Cu acest prilej, vechile comune Vaţa, Fata şi Gura Boului au fost incluse într-o singură comună VEDEA. 
Acest nume a rămas de la fostul raion Vedea care cuprindea localităţile (comunele din zona bazinului Râului Vedea ce trece prin comuna Spineni. Astfel, fostul centru administrativ al raionului Vedea a rămas centru administrativ al comunei Vedea în care au fost incluse comunele Vata şi Fata. 
Istoria comunei Vedea se regăseşte în documente care atestă satele componente, cele mai mari fiind Vata, Fata, Izvoru şi Gura Boului. De-a lungul timpului au existat diferite împărţiri administrative, în ultimele 200 de ani. Cea mai mare parte a satelor din actual comuna au făcut parte din judeţul Olt.
În ce priveşte atestarea documentară satele comunei Vedea sunt pomenite în documente încă de la 1498 când domnitorul Alexandru Vodă Voievod eliberează un document prin care înzestrează mănăstirea Govora (Vâlcea) cu un teritoriu delimitat prin hotare ce poartă numele de astăzi al formelor geografice (ape, dealuri, locuri), iar ca localitate este amintit satul Plopul care astăzi nu se mai regăseşte decât în formula “la Plopu”. Dania voievodului este o urmare a domniilor anterioare care pornesc de la începuturile Basarabilor. Deci de la constituire Mănăstiriea Govora a primit din partea voievozilor şi teritoriul actualelor sate din comuna Vedea. Î n secolul urmator, adica secolul XVI-lea, există documente (unele chiar “picante” şi amănunţite cu privire la relaţiile sociale şi existenţa satelor Vaţa, Fata, Izvoru, Fratici, Floresti, Bondoci, Ciuresti) 
Din documente şi din lucrări istorice cu privire la evul mediu rezultă că locuitorii comunei Vedea au fost mosneni (mosteni) cel putin până în secolul XVII-XVIII, când apar şi unele proprietăţi boiereşti. 
Începuturile epocii moderne sunt marcate de evenimente care s-au manifestat şi cu participarea locuitorilor din satele comunei Vedea (razboaiele ruso-turce, răscoala lui Tudor Vladimirescu ale cărui detaşamente au trecut şi pe aici, pe drumul Piteştiului) manifestările revoluţionare de la 1848 şi mai ales războaiele de la 1877,1916-1918,1941-1944). 
Contribuţia locuitorilor comunei Vedea se regăseşte în “Cartea Eroilor” judeţul Argeş şi cele două monumente ce se regăsesc în satul Vaţa şi la Biserica de la Prodani. În aceste războaie au fost peste 300 de eroi căzuţi la datorie. 
Atât în evul mediu, cât şi în perioadele următoare, viaţa locuitorilor s-a împletit cu viaţa religioasă reflectată în numeroasele biserici care există şi care au existat încă din secolul al XV-lea, cea mai veche atestare fiind a acelei din satul Gura Boului sau Vata de Sus, cum i se mai spunea.  
În secolul XIX, existau 13 biserici care asigurau practicile religioase, dar se implicau şi în viaăa sociala şi cultural a sătenilor. 
Din punct de vedere economic, în satele comunei Vedea principalele ocupaţii au fost legate de agricultură (creşterea animalelor, a pomilor şi mai putin a cerealelor). În ultimele secole emblematica a fost cultura prunului care le-a atras locuitorilor porecla de “posircari” din partewa celor “de la vale”. 
Dupa al doilea război mondial în perioada comunismului a început exploatarea petrolul, facând din Vata una din principalele zone de exploatare din judeţul Argeş. Activitaţile economice s-au diversificat mult în această perioadă (Industria locală) beneficiând şi de rolul de centru administrativ raţional-Raionul Vedea. 
Şcoala ca instituţie de pregătire a copiilor a început să funcţioneze din secolul XIX, mai ales dupa reforma lui Cuza. Un document de la 1898 al “Ministerului Scoalelor” dovedeşte existenţa de şcoli primare şi gimnaziale în satele Vaţa, Fata, Izvoru, Gura Boului în care erau înscrişi peste 70% din copii sătenilor, dar frecvenţa era redusă ca urmare al neputinţei sătenilor de a-i trimite pe copii la şcoală. La Vaţa funcţiona cu bune rezultate în anii 1960-1970 o Şcoală de meserii, iar în Centrul Raional Vedea s-a constituit începând cu 1965 Liceul Teoretic Vedea care a funcţionat permanent, cu foarte bune rezultate şi funcţionează şi astăzi ca unul dintre cele mai bune licee din mediul rural. 
Din punct de vedere instituţional, dincolo de existenţa instituţiilor specifice (administrative), s-a înfiinţat o instituţie de sănătate cu specific neuro-psihiatrie, al cărui rol a devenit specific şi pentru comuna Vedea marcând o existenţă de peste patru decenii şi făcâ nd cunoscut numele comunei Vedea în toată ţara.