Primăria Vatra Moldoviţei

Numele localităților aflate în administrație

Vatra Moldoviţei, Ciumârna, Paltinu

Așezarea geografică

Comuna Vatra Moldoviţei este situată în partea central-vestică a judeţului Suceava

Activitati economice si specifice zonei

Prelucrarea lemnului
Creşterea animalelor
Încondeierea ouălor de Paste
Micile meşteşuguri sunt câteva din preocupările localnicilor acestei frumoase comune

Exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos

Obiective turistice

Mănăstirea Moldoviţa 
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări monahale, ctitorită de voievodul Petru Rareş în anul 1532 . Ea este situată în centrul comunei la aproximativ 400 m de intersecţia drumurilor DN17A cu DJ176
Biserica cu hramul "Buna Vestire" urmează bisericii cu acelaşi hram ctitorită de voievodul Alexandru cel Bun.
Amplasarea Mănăstirii Moldoviţa pe raza comunei este un avantaj turistic deosebit pentru locuitorii acestei zone. Astfel, dezvoltarea turismului ecumenic şi a agroturismului sunt preocupări permanente ale edililor comunei Vatra Moldoviţei.
Ruinele mănăstirii vechi
Originea acestei mănăstiri ramâne învăluită în negura vremii, tradiţia aminteşte de existenţa ei încă din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o.
În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, atestată documentar în jurul anului 1410 cu întregul ansamblu de construcţii, destinată pentru observare şi strajă, având hramul "Buna Vestire", în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea călugărescă cunoscută sub numele de Mănăstirea Moldoviţa. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare.
Prin mai multe hrisoave voievodul Ştefan cel Mare confirmă mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisaci si privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.
Ea a dăinuit pâna la sfârşitul veacului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit.
Ruinele ei se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala Mănăstire. Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă ca şi tatăl său, Ştefan cel Mare, vrând să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa, alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte actuala Biserică a Moldoviţei în anul 1532
Muzeul mănăstirii Moldoviţa
Biserica deţine în patrimoniul său câteva obiecte de o inestimabilă valoare artistică şi istorică: pomelnicul şi epitrafurile (pomelnicul lucrare de artă prin decoraţia sculpturală şi în acelaşi timp document istoric datorită însemnărilor pe care le cuprinde şi cele două epirtafuri-broderii lucrate în secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numără şi jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rareş. Remarcabil prin proporţiile sale, care-i dau o alură monumentală, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu împletituri de linii şi flori mărunte crucifere.
Din anul 1993 Mănăstirea Moldoviţa face parte din patrimoniul UNESCO, fiind încrise în catalogul World Heritage - marile monumente ale lumii, alături de alte patru mănăstiri din Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor şi Suceviţa, deoarece ele sunt unice în lume prin pictura lor interioară şi exterioară cât şi prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei.
Zona montană - Obcinele Bucovinei
Turism montan
Ateliere încondeiat ouă  

Facilități oferite investitorilor

Teren zona industrială
Teren extravilan

Proiecte de investiții

Alimentare gaz metan
Motel
Pensiuni
Modernizări drumuri
Construcţie sală de sport
Înfiinţare Centru de Informare Turistică
Construcţie centru de zi pentru copii
Extinderea reţelei electrice