Primăria Vatra Moldoviţei

33261 Vizualizări
Tip: Comuna
...

Vatra Moldoviței este o comună situată în partea de vest-centrala a județului Suceava, în pitoreasca regiune istorică Bucovina, în nord-estul României.
Comuna Vatra Moldoviței este formată din trei sate: Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței. Aceasta se află pe malurile râului Moldovița și ale afluenților săi, Ciumârna și Paltinu, fiind mărginită de două dintre Obcinele Bucovinei: Obcina Mare și Obcina Feredeului.
Un element de referință al comunei este Mănăstirea Moldovița, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, renumită pentru frescele sale exterioare viu colorate, ce prezintă scene biblice și motive specifice artei ortodoxe moldovenești. Mănăstirea a fost construită la începutul secolului al XVI-lea de către Voievodul Petru Rareș, însă prima atestare documentară a localității datează din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, în anul 1402.
În istoria sa recentă, până la mijlocul secolului al XX-lea, comuna a găzduit și o importantă comunitate de germani bucovineni.
Vatra Moldoviței este străbătută de traseul Via Transilvanica, fiind o destinație apreciată pentru peisajele sale montane, tradiții și monumente istorice deosebite.
Tradiția, natura și istoria se împletesc aici, făcând din Vatra Moldoviței un loc aparte în peisajul bucovinean.

Persoane din instituție

Primar: Saghin Virgil
Viceprimar: Cenuşă Zenoviu
Secretar General: Boca Ana
Contabil: Ciocan Marieta

Numele localităților aflate în administrație

Vatra Moldoviţei, Ciumârna, Paltinu

Așezarea geografică

Comuna Vatra Moldoviţei este situată în partea central-vestică a judeţului Suceava

  • Suprafață: 1702 ha
  • Intravilan: 175 ha
  • Extravilan: 1527 ha
  • Populație: 4721
  • Gospodării: 1758
  • Nr. locuințe: 1531
  • Nr. grădinițe: 5
  • Nr. școli: 6
  • Activitati economice si specifice zonei

    Prelucrarea lemnului
    Creşterea animalelor
    Încondeierea ouălor de Paste
    Micile meşteşuguri sunt câteva din preocupările localnicilor acestei frumoase comune

     

    Exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos

     

    Obiective turistice

    Mănăstirea Moldoviţa 
    Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări monahale, ctitorită de voievodul Petru Rareş în anul 1532 . Ea este situată în centrul comunei la aproximativ 400 m de intersecţia drumurilor DN17A cu DJ176
    Biserica cu hramul "Buna Vestire" urmează bisericii cu acelaşi hram ctitorită de voievodul Alexandru cel Bun.
    Amplasarea Mănăstirii Moldoviţa pe raza comunei este un avantaj turistic deosebit pentru locuitorii acestei zone. Astfel, dezvoltarea turismului ecumenic şi a agroturismului sunt preocupări permanente ale edililor comunei Vatra Moldoviţei.
    Ruinele mănăstirii vechi
    Originea acestei mănăstiri ramâne învăluită în negura vremii, tradiţia aminteşte de existenţa ei încă din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o.
    În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, atestată documentar în jurul anului 1410 cu întregul ansamblu de construcţii, destinată pentru observare şi strajă, având hramul "Buna Vestire", în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea călugărescă cunoscută sub numele de Mănăstirea Moldoviţa. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare.
    Prin mai multe hrisoave voievodul Ştefan cel Mare confirmă mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisaci si privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.
    Ea a dăinuit pâna la sfârşitul veacului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit.
    Ruinele ei se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala Mănăstire. Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă ca şi tatăl său, Ştefan cel Mare, vrând să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa, alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte actuala Biserică a Moldoviţei în anul 1532
    Muzeul mănăstirii Moldoviţa
    Biserica deţine în patrimoniul său câteva obiecte de o inestimabilă valoare artistică şi istorică: pomelnicul şi epitrafurile (pomelnicul lucrare de artă prin decoraţia sculpturală şi în acelaşi timp document istoric datorită însemnărilor pe care le cuprinde şi cele două epirtafuri-broderii lucrate în secolul al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numără şi jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui Petru Rareş. Remarcabil prin proporţiile sale, care-i dau o alură monumentală, jiltul este decorat cu stema Moldovei, cu împletituri de linii şi flori mărunte crucifere.
    Din anul 1993 Mănăstirea Moldoviţa face parte din patrimoniul UNESCO, fiind încrise în catalogul World Heritage - marile monumente ale lumii, alături de alte patru mănăstiri din Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor şi Suceviţa, deoarece ele sunt unice în lume prin pictura lor interioară şi exterioară cât şi prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei.
    Zona montană - Obcinele Bucovinei
    Turism montan
    Ateliere încondeiat ouă  

    Facilități oferite investitorilor

    Teren zona industrială
    Teren extravilan

    Proiecte de investiții

    Alimentare gaz metan
    Motel
    Pensiuni
    Modernizări drumuri
    Construcţie sală de sport
    Înfiinţare Centru de Informare Turistică
    Construcţie centru de zi pentru copii
    Extinderea reţelei electrice

    Afaceri Locale