Primăria Târnăveni

37439 Vizualizări
Tip: Municipiu
...

Persoane din instituție

Primar: Megheşan Sorin Nicolae
Viceprimar: Cimpoca Alin Claudiu
Secretar General: Blănaru Ștefan
Director economic: Muth Rodica
Director tehnic: Beleanu Celestin

imagine primar

Cuvântul primarului

Primarul Municipiului Târnăveni, Domnul Megheşan Sorin Nicolae

Numele localităților aflate în administrație

Bobohalma
Localităţi componente: Botorca, Cuştelnic

Așezarea geografică

Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu acelaşi nume, în Podişul Transilvaniei, puţin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46°19' latitudine nordică şi meridianul 24°18' longitudine estică, în zona de podiş a Târnavelor.
Datorită amplasamentului său, Municipiul Târnăveni se găseste in zona de influenţă a unor importante drumuri judetene, naţionale şi europene ce străbat Transilvania. Cel mai important drum îl reprezintă drumul naţional DN 14A Iernut-Târnăveni-Mediaş care străbate Municipiul Târnăveni şi face legătura cu DN 15 (E 60) Turda-Târgu-Mureş, cu DN 14 (E 68) Sibiu-Mediaş-Sighişoara, cu DJ 107 Târnăveni-Blaj-Alba Iulia ("DRUMUL VINULUI") şi cu DJ 142 Târnăveni-Bălăuşeri (spre Sovata şi Sighişoara). În perspectivă, DN 14 A va fi racordat la Autostrada Transilvania.
Municipiul este traversat de calea ferată Blaj- Praid, fiind astfel parte a reţelei feroviare a ţării.

  • Suprafață: 6087 ha
  • Intravilan: 1283 ha
  • Extravilan: 4785 ha
  • Populație: 20685
  • Gospodării: 8075
  • Nr. locuințe: 9701
  • Nr. grădinițe: 7
  • Nr. școli: 6
  • Nr. licee: 3
  • Activitati economice si specifice zonei

    Industrie, turism, comerţ, zootehnie şi vegetale, cultură, sport
    Industria materialelor de construcţii, industria sticlăriei, industria de prelucrare a lemnului, activităţile de prestări servicii în domenii ca: instalaţii electrice, termice, construcţii industriale şi civile, proiectare informatică, prestări servicii pentru populaţie, organizate în societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată
    Există de asemenea organizări în forme mai simple ca asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, care acoperă o serie de activităţi de prestări servicii şi activităţi comerciale.

     

    Dezvoltarea industrială a zonei s-a datorat existenţei unor resurse materiale bogate: gaz metan, sare, materiale de construcţii, etc., forţa de muncă locală, apa din râul Târnava Mică. Această dezvoltare a început în anul 1916 ca o necesitate pentru asigurarea materialelor de război pentru prima conflagraţie mondială. Dezvoltarea platformei pe specificul produselor chimice a condus la realizarea unor produse în premieră mondială (instalaţia de electroliză a aluminiului) sau naţională (electroliza clorului, policlorura de vinil, germaniu, sodiu metalic) la Târnăveni. S-au mai produs: carbura de calciu (carbid), acid clorhidric, bicromat de sodiu, faianţă, gresie, acid oxalic şi formic, săruri de bariu, fungicide pentru agricultură pe baza de sulf, sulfat de aluminiu.
    Bogatele resurse din zonă au condus la dezvoltarea altor ramuri industriale din domeniul materialelor de construcţii, industria sticlăriei, industria de prelucrare a lemnului, etc.
    Gecsat SA se numără în rândul producătorilor de sticlă din lume de peste 90 de ani.
    Începutul a fost în 1918 când prin politica de stimulare a investiţiilor în industrie, se înfiinţează "Fabrica de Sticlă Ardeleana", societate anonimă Română de Diciosânmărtin, actualul Târnăveni, condusă de un grup restrâns de acţionari cu capital de 1 milion lei.
    În anul 1929 se porneşte producţia de geamuri trase prin procedeul Fourcault.
    De-a lungul anilor aici s-au fabricat foarte multe produse din sticlă, cum ar fi: butelii, sticle  pentru diverse tipuri de băuturi, geamuri armate, geamuri ornamentale, vase din sticlă termorezistentă, oglinzi, ecrane de protecţie pentru televizoare, parbrize pentru maşini, profile "U" din sticlă colorată pentru luminatoare, dale industriale din bazalt topit şi recristalizat, borcane, ceramică vitrificată, vată minerală de sticlă etc.
    Acum produce vată minerală de sticlă, polistiren expandat şi mortare uscate
    S-au dezvoltat, de asemenea, activităţile de prestări servicii în domenii ca: instalaţii electrice, termice, construcţii industriale şi civile, proiectare informatică, prestări servicii pentru populaţie.
    În prezent, în perimetrul Municipiului Târnăveni, activează cca 244 societăţi comerciale şi  peste 140 de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale sau întreprinderi individuale pentru diferite activităţi comerciale şi prestări servicii pentru populaţie. Iată câteva exemple:
    Industria sticlei: SC Omega Prodcom SRL
    Industria materialelor de construcţie: SC GECSAT SA, SC CARS SA
    Industria textilă: SC Cotton Textil SA, SC Moda Style SRL, SC Lhorindes SRL, SC Itarom Fashion SRL
    Industria auto: SC SEWS SRL
    Activităţi prestări servicii: SC Meteora SRL
    Industria lemnului: SC Mobilux SA
    Transporturi auto: SC TAR SA, SC Adeea Trans SRL, SC NEY Steel SRL
    Industria alimentara: SC Hermanns SRL, SC Romfleisch SA
    Zootehnie: SC Sanlacta SA
    Distribuţie combustibili: MOL Romania SRL, Lukoil SA, Bavaria SRL
    Comerţ: Lidl, Penny, Profi
    Construcţii: SC Electroserv SRL, SC Maranata SRL
    Hoteluri: IRIS, Trei Brazi
    Restaurante: Târnava, Crama, Stejarul, Hobby
    De asemenea există 60 de organizaţii, asociaţii şi fundaţii.
    În scopul bunei desfăşurări a activităţii economice, s-a susţinut dezvoltarea sistemului bancar, în Municipiul Târnăveni existând mai multe bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, BT, CEC Volksbank ) acestea asigurând operaţiunile bancare normale pentru o activitate comercială.
    Infrastructura rutieră asigură legături operative, municipiul fiind racordat la principalele magistrale rutiere naţionale şi europene.

     

    Evenimente

    Festivalul "Zilele municipiului" - al treilea week-end din august
    Festivalul "Fii satului Bobohalma" - luna august
    Oktoberfest – Asociaţia Armonia şi Primăria Municipiului Târnăveni
    Spectacole periodice oferite de formaţiile de dansuri populare Junii Târnavei şi Kokenyes, de Fanfara Armonia, de Corala "Amicii" şi de Ansamblul de majorete Sunshine
    Târgul de miercurea - Piaţa Obor şi Piaţa Avram Iancu
    Expoziţii de pictură şi sculptură la Casa de Cultură 

    Obiective turistice

    Muzeul municipal, unde se află cele mai vechi dovezi din epoca neolitică: greutăţi pentru războaie de ţesut, fusaiole, căni de lut în spiritul culturii Coţofeni, fragmente ceramice aparţinând culturii Petreşti, topoare de piatră, cuţite de silex, microlite. De asemenea, aici se găsesc dovezi ale epocii bronzului: vase ceramice (cultura Noua), fragmente de vase, urne de înmormântare, cârlige de pescuit, inele, securi şi dălţi de bronz;
    - ale epocii de fier: căni, vase, fragmente ceramice din cultura Hallstatt, vârf de lance din fier;
    - din perioada lui Burebista şi Decebal se păstrează descoperiri geologice precum vase de lut pentru provizii, ceşti, opaiţe, unelte de fier;
    - din perioada ocupatiei romane s-au găsit vase ceramice romane de diverse mărimi, fragmente de vase, ac de păr de bronz, monede romane (135 de denari găsiţi la Dâmbău în 1921) etc. 
    Monumente istorice:
    Monumentul Eroilor, statuia lui Vasile Moldovan, copia "Statuii Lupoaicei" (Lupa Capitolina), pălcuţa comemorativă cu basorelief Mihai Eminescu
    Biserici:
    Biserica "Sfânta Treime", biserica "Sfântu Gheorghe", biserica unitariană, biserica romano – catolică cu hramul Sfântu Martin, patronul oraşului, biserica reformată, biserica greco-catolică "Sfântu Mihail şi Gavril" – biserică protopopială, biserica ortodoxă din lemn din Cuştelnic, biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Botorca, placată cu mozaic, lucrare executată de dl. Zaharia Frăţilă, biserica ortodoxă din lemn din Bobohalma, Sinagoga
    Casa Municipală de Cultură "Mihai Eminescu" în foaierul căreia sunt expuse lucrările sculptorului Sever Suciu
    Personalităţi istorice, culturale, şi nu numai:
    Corifeul "Şcolii Ardelene", Petru Maior îşi are originile în localitate. Istoria consemnează că Gheorghe Maior, tatăl corifeului, locuia în 1750 în Târnăveni, fiind preot în parohia de la Seuca
    În timpul Revoluţiei de la 1848-1849 Târnăveniul era cuprins în "Legiunea a III-a Cetatea de Baltă" din armata lui Avram Iancu. Prefect era marele luptător pentru emancipare naţională, Vasile Moldovan care, după înfrângerea revoluţiei se stabileşte în Boziaş. Aici se află mormântul său.
    Conform lui George Călinescu, prin Târnăveni ar fi trecut şi tânărul poet Eminescu în drumul său spre Blaj (1866), poposind în spaţiul actualei Crame din centrul oraşului.
    Alte personalităţi care şi-au legat numele de Târnăveni:
    Romul Boilă  - jurist, constituţionalist şi om politic, autorul studiului asupra reorganizării statului român întregit, membru în Marele Sfat Naţional Român - Alba Iulia, 1 Decembrie 1918.
    Teodor Racoviţan - preot protopop greco-catolic, Înalt Prelat Papal, profesor de filosofie militant pentru recunoaşterea bisericii greco-catolice.
    George Guţiu- arhiepiscop greco- catolic "ad personam" emerit de Cluj- Gherla
    Sipos Domokos - poet şi prozator de etnie maghiară.
    Elena Sântion, cunoscută sub pseudonimul Elena din Ardeal - poetă.
    Gyorgy Ligeti - compozitor evreu de limbă maghiară.
    Sever Suciu - sculptor.
    Hunyadi Lászlo - sculptor.
    Anton Raţiu - sculptor.
    Dumitru Titus Popa - jurnalist, decan al Facultăţii de Jurnalism Hyperion, director general al TVR (1994 - 1996), redactor şef al săptămânalului "Românul" şi "Românul Magazin".
    Ion Riţiu - actor.
    Liviu Crăciun - actor.
    Ladislau Bölöni - sportiv, selectioner al echipei naţionale de fobal, a jucat la Chimica Târnăveni.
    Obiective în zonă:
    Crama Jidvei, Complexul balnear Bazna, Staţiunea balneoclimaterică Sovata, Cetatea de Baltă-Castelul Bethlen Haller, Cetatea medievală a Sighişoarei.

    Facilități oferite investitorilor

    Reduceri sau scutiri taxe, conform legislaţiei în vigoare
    Asigurare utilităţi la limita proprietătii, în intravilan
    Acordarea sprijinului autorităţilor locale în vederea obţinerii avizelor şi autorizaţiilor necesare
    Forţă de muncă disponibilă
    Acordare de terenuri prin concesionări
    Existenţa unor resurse ale subsolului pentru materiale de construcţii
    Căi de acces facile terestru (autostrada în construcţie, cale ferată), aerian (aeroport la 35 km)
    Oportunităţi de parteneriat public-privat

    Proiecte de investiții

    - Alimentare cu apă satul Bobohalma
    - Centrală electrică solară cu panouri fotovoltaice de 36 MW
    - Reabilitarea şcolii Generale Nr.3 şi accesul la şcoală prin strada 1 Iunie
    - Reabilitare, modernizare şi extindere Gimnaziul de Stat Traian
    - Reabilitare şi modernizare Colegiul Tehnic
    - Construire pod rutier peste râul Târnava Mică
    - Modernizare centru social Târnăveni
    - Creşă cu 2 grupe
    - Reabilitare şi modernizare serelor primăriei
    - Reabilitarea reţelelor de apă în cartierele Tineretului, Industriei
    - Reabilitare reţele de canalizare menajeră şi pluvială strada Fabricii, Griviţei, Aleea A şi B
    - Reabilitare/ Modernizare strada Viilor, Libertăţii, Gorunului, Salviei, Porumbeilor, Crângului, Câmpului, O. Goga, Movilei, Crinului, Eternităţii, 9 Mai, Marinei, Cooperaţiei
    - Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii strada Progresului 
    - Modernizare DC 83 Bobohalma
    - Modernizarea sistemului de iluminat public
    - Staţie de pompare ape pluviale strada Frumoasă, reţea de canal menajer strada Păltiniş, 1 Decembrie 1918 ( între Ruck Ventilatoare şi strada CFR ), reţea de canal menajer şi pluvial strada Industriei, reţea de canal   menajer str. Râului şi 1 Decembrie 1918, extindere reţea de canal menajer strada Prefect Vasile Moldovan şi strada Băilor

    PRIMĂRIA TÂRNĂVENI în Ediția tipărită Ghidul Primăriilor

    Descriere poză