Primăria Scărişoara
34666 Vizualizări
Comuna Scărișoara, situată în județul Alba, regiunea Transilvania, este formată din paisprezece sate: Bârlești, Botești, Fața-Lăzești, Florești, Lăzești, Lespezea, Maței, Negești, Preluca, Runc, Scărișoara, Sfoartea, Știuleți și Trâncești.
Localitatea se află în zona etnografică Țara Moților, la poalele Masivului Bihor, parte a Munților Apuseni. Majoritatea satelor componente sunt situate la altitudini de peste 1.000 m, cel mai înalt punct fiind satul Runc, la 1.340 m. Suprafața totală a comunei este de 9.441 ha, din care aproximativ 75% reprezintă terenuri împădurite, restul fiind terenuri agricole.
Din punct de vedere geografic, comuna Scărișoara se află în colțul de nord-vest al județului Alba, la granița cu județul Cluj și aproape de limita cu județul Bihor. Cel mai apropiat oraș este Câmpeni, la aproximativ 29 km spre sud-est, iar reședința de județ, Alba Iulia, este la 80 km distanță.
Prin Scărișoara trece drumul național DN17, care face legătura cu Turda, Câmpeni și Ștei, facilitând accesul către rute naționale și europene. Unul dintre cele mai cunoscute obiective naturale din apropiere este Peștera Scărișoara, celebra peșteră de gheață și una dintre minunile naturale ale României, situată la 9 km nord-vest de comună, pe teritoriul comunei vecine Gârda de Sus.
La recensământul din 2021, populația era de 1.391 de locuitori, majoritatea etnici români. Scărișoara impresionează atât prin peisajele sale montane, cât și prin bogăția tradițiilor și specificul local al Țării Moților.
Persoane din instituție
Primar: Cristian Vasile Costea
Viceprimar: Gheorghe Pașca
Secretar General:Emilia Pașca
Contabil: Serviciu Externalizat
Numele localităților aflate în administrație
ScăriÅŸoara, Sfoartea, NegeÅŸti, Preluca, TrânceÅŸti, Runc, Lespezea, ÅžtiuleÅ£i, LăzeÅŸti, FaÈ›a LăzeÈ™ti, FloreÅŸti, Matei, BârleÅŸti, BoteÅŸti
Așezarea geografică
Începând cu secolul al XVIII-lea ÅŸi prima jumătate a secolului XIX, localitatea ScăriÅŸoara se găseÅŸte amintită în mai multe documente ca făcând parte din Râul Mare ca sat aparÅ£inător.
Din anul 1850 localitatea apare ca unitate administrativă dinstinctă, lucru dovedit de faptul că în anul 1854 apare în lista localităţilor despre îmărÅ£irea politică ÅŸi judecătorească a marelui Principat al Ardealului alături de Albac de care aparÅ£inuse până atunci sub numele de ScăriÅŸoara (n. Szkerisoara)
Denumirea de ScăriÅŸoara după cum spun bătrânii vine de la locul numit Scara (Scarite). Între ScăriÅŸoara ÅŸi Albac, în Zugai există ÅŸi azi o culme de stâncă ce coboară până în râul ArieÅŸ. Pentru a putea escalada, oamenii au tăiat în piatră un fel de scări pe care treceau cu piciorul sau călare. Acest lucru a dăinuit până s-a croit drumul comunal pe Valea ArieÅŸului (începutul secolului XX)
Până în anul 1932 comuna ScăriÅŸoara cuprindea ÅŸi teritoriul de azi al comunelor Girda de Sus ÅŸi ArieÅŸeni, din anul 1932 devenind unităţi administrativ teritoriale separate.
Comuna ScăriÅŸoara este o unitate administrativ- teritorială situată în nord-vestul judeÅ£ului Alba, pe cursul superior al râului ArieÅŸul Mare, fiind străbătută de acesta aproape pe la mijloc în direcÅ£ia vest-est, în sensul lui de curgere ÅŸi la o distanţă de cca 18 km de locul de unde izvorăşte (Vârful Bihor din MunÅ£ii Bihorului).
La nord prin locul numit Vârful Clujului se învecinează cu comuna BeliÅŸ din judeÅ£ul Cluj, la sud prin pârâul LăzeÅŸti se învecinează cu comuna Poiana Vadului ( Neagra), la vest cu comuna Girda de Sus ÅŸi la est cu comunele Albac, Horea (Arada) ÅŸi Vadul MoÅ£ilor (Secătura).
Teritoriul administrativ are o formă dreptunghiulară pe direcÅ£ia nord-sud cu o lungime de cca 15 km ÅŸi o lăţime de cca 7 km cuprinzând comuna ScăriÅŸoara cu satele componente.
Căile de comunicaÅ£ie rutieră care străbat teritoriul administrativ al comunei sunt DN 75 care asigură legătura cu oraÅŸul Câmpeni ÅŸi oraÅŸul Stei (Bihor), drumurile comunale ÅŸi cele vicinale asigură legătura cu satele componente.
Altitudine
Satul centru de comună - ScăriÅŸoara se află la o altitudine de aproximativ 700 m. Cota cea mai înaltă a localităţii este dată de culmile întâlnite în partea de nord-nord-vest a comunei, respectiv 1400 m, unde vârfurile tocite, acoperite cu păduri de conifere ÅŸi păşuni dau peisajului aspectul câmpului de clăi de fân.
În cea mai mare parte mai ales spre centru unde fundamentul este aÅŸezat pe ÅŸisturi cristaline puternice, predomină forme morfologice domoale prezentând spinări largi în pante uneori liniÅŸtite. Zona principală muntoasă a MunÅ£ilor Apuseni este formată din roci cristaline asociate cu intruziuni de roci eruptive vechi. Peste ele sunt aÅŸezate depozite sedimentare aparÅ£inând Permianului ÅŸi Mezozoicului străbătute la rândul lor de erupÅ£iile de vârstă mezozoică.
În părÅ£ile de sud, vest ÅŸi nord zona muntoasă este adânc tăiată de bazine mai mari, depresiuni alcătuite din depozite de vârstă neogenă, bazinele pătrunzând adânc în zona muntoasă separând o mulÅ£ime de culmi, bazine printre care se numără ÅŸi cel al ArieÅŸului Mare în care se află ÅŸi localitatea ScăriÅŸoara, bazin rezultat din lupta permanentă dintre fenomenele de eroziune ÅŸi deformările tectonice de pe parcursul timpurilor.
Suprafaţa comunei
ScăriÅŸora se întinde pe o suprafaţă de 120 kmp, cea mai mare suprafaţă de pe teritoriul comunei este ocupată de păduri - 7086 ha. Păşunile ocupă 1135 ha, fâneÅ£ele ocupă 669 ha, iar suprafaÅ£a de teren arabil a comunei este doar de 165 ha,
Distanţe
Comuna ScăriÈ™oara se află la o distanţă de 115 km de Municipiul Alba Iulia, reÅŸedinÅ£a judeÅ£ului Alba ÅŸi la 460 km de Municipiul BucureÅŸti, capitala României.
Alte distanţe:
Scărişoara-Stei 51 km
Scărişoara-Oradea 130 km
Scărişoara-Turda 112 km
Scărişoara-Cluj-Napoca 142 km
Scărişoara-Sibiu 190 km
Scărişoara-Deva 125 km
Scărişoara-Brad 85 km
Căi de comunicaţie
Acesul spre comuna ScăriÅŸoara este facilitată de o ÅŸosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naÅ£ionale DN 75 care face legătura între judeÅ£ele Alba ÅŸi Bihor. Este singura modalitate de a ajunge în localitate, deoarece în zonă nu există cale ferată. Cele mai apropiate staÅ£ii de cale ferată se află la Zlatina (75 km), Brad (85 km), Stei (51 km), Alba (115 km).
DN 75 este o realizare a secolului trecut, fiind finalizat în 1936 ÅŸi asfaltat între anii 1970-1974. Până la deschiderea acestui drum, pe marginea ArieÅŸului Mare la ScăriÅŸoara se ajungea pe rute ocolitoare din cauza stâncilor abrupte ce coborau până în albia râului în zona Zugai. Pentru a putea trece cu pasul peste acea culme stâncoasă cu câteva secole în urmă localnicii au dăltuit în piatră trepte sau scăriÅ£e, fapt ce ar fi dat ÅŸi numele acestei aÅŸezări.
Aeroporturi
Cel mai apropiat aeroport este cel din Municipiul Ordea (130 km). Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt cele din Cluj-Napoca, Sibiu, TimiÅŸoara, Târgu MureÅŸ sau chiar din BucureÅŸti. De menÅ£ionat deplasarea din amintitele locaÅ£ii se poate face cu autoturisme sau mijloace de transport în comun.
Reţeaua de drumuri comunale:
DC 135 Scărişoara-Runc-Negeşti
DC 136 Scărişoara-Lespezea
DC 134 Dealu Ordincusei-Sfoartea
DC 133 Scărişoara-Lăzeşti
DC Scărişoara-Ştiuleţi
Drumurile comunale de pe raza localităţii însumează 42 km, iar cele forestiere 15 km. Accesul spre unele localităţi componente este asigurată ÅŸi de alte drumuri aflate pe teritoriul unor comune învecinate. Între satele sau crângurile localităţii s-au format de-a lungul timpului ÅŸi aÅŸa zisele scurtături care pot fi străbătute cu piciorul sau călare.
Localităţi componente
Teritoriul administrativ al comunei ScăriÅŸoara este compus din satul centru de comună ÅŸi alte 13 sate aflate la distanÅ£e cuprinse între 4 ÅŸi 12 km:
Scărişoara
Sfoartea - sat situat la cea mai mare distanţă faţă de centrul de comunei - 12 km
NegeÅŸti - 8 km
Preluca - 6 km
TrânceÅŸti - 4 km
Runc - 9 km
Lespezea - 10 km
Ştiuleţi - 8 km
Lăzeşti - 10 km
FloreÅŸti - 8 km
Matei - 12 km
BârleÅŸti - 12 km
BoteÅŸti -12 km
AÅŸezările comunei se încadrează în nota caracteristică a regiunii Apusenilor, fiind răsfirate pe feÅ£ele însorite ale versanÅ£ilor în grupuri mai mici de câte 3-4 gospodării, formând cătune sau crânguri. Mai multe crânguri formează un sat.
ScăriÅŸoara este satul centru de comună ÅŸi este alcătuit din 19 crânguri: VeveÅŸti, LupaieÅŸti, RuseÅŸti, RădăceÅŸti, LemneÅŸti, PleseÅŸti, Bordoji, VeseÅŸti, PurceleÅŸti, Borzaci, CircăneÅŸti, Cirlora, Luncoi, Cotoci, JabreÅŸti, HermeneÅŸti, HaiceÅŸti, PuseleÅŸti, OlăreÅŸti. Satul centru de comună este cel mai mare dintre satele componente ca suprafaţă.
ÅžtiuleÅ£i situat în estul comunei ÅŸi se apreciază că aicea se afla una dintre cele mai vechi aÅŸezări ale comunei. Satul este alcătuit din crângurile: RânjeÅŸti, CioteÅŸti, CiompleÅŸti, FoiseÅŸti, BildeÅŸti ÅŸi IvăneÅŸti.
Lespezea sat situat în nord-nord-est care ÅŸi-a primit numele de la lespezile de piatră peste care se suprapune un munte numit de către localnici "Soba". Satul se compune din crângurile MorÅ£eÅŸti, TiforeÅŸti, BonÅ£eÅŸti, NiÅ£eÅŸti, CiumeÅŸti ÅŸi DănceÅŸti.
Runc situat în nordul comunei ÅŸi include cătunele IvăneÅŸti, HârjeÅŸti, PucalateÅŸti, CuldeÅŸti ÅŸi PurdeÅŸti.
TrânceÅŸti situat în vest-nord-vest. Este unul dintre cele mai mici sate ale comunei.
Preluca sat situat în nord-vest. Se compune din crângurile TicleÅŸti, HenteÅŸti, DodeÅŸti ÅŸi HoiceÅŸti.
NegreÅŸti situat în nord-nord-vest. În componenÅ£a satului între crângurile OneleÅŸti, Putai, Bistaci, Detari ÅŸi PurdeÅŸti.
Sfoartea sat situat în partea de nord a comunei. Este cel mai îndepărtat faţă de centru. Se compune din crângurile PorceÅŸti, HutuieÅŸti ÅŸi PiscoreÅŸti. Se poate ajunge pe Valea OrdăncuÅŸei - un punct de atracÅ£ie pentru turiÅŸti.
LăzeÅŸti sat situat în sudul comunei. Este cea mai veche aÅŸezare dintre localităţiile comunei, fapt dovedit ÅŸi de biserica din lemn construită în 1736. Satului îi aparÅ£in crângurile Bugai, VăjeÅŸti ÅŸi Dentei.
FaÅ£a LăzeÅŸtilor sat situat în sud-sud-vestul comunei. Se compune din crângurile PanteÅŸti, HarmoneÅŸti, PârveÅŸti, TrifeÅŸti, Cotoci ÅŸi Fauri.
FloreÅŸti sat situat în sud-estul comunei. Include crângurile FloreÅŸti, Ciocovei, DodoieÅŸti ÅŸi ToliceÅŸti.
Satele BoteÅŸti, TrânceÅŸti ÅŸi Matei formează latura sudică a comunei, iar ultimele două au cel mai mic număr de locuitori.
Geologie
Structura geologică a comunei ScăriÅŸoara situată în partea estică a Muntelui Bihor se încadrează în cea a Văii ArieÅŸului Mare caracterizată prin contacte structurale între cristalinuri ÅŸi fliÅŸuri. Cristalinul ArieÅŸului Mare se întâlneÅŸte în Masivul Bihariei Å£i în partea sudică ÅŸi estică a Masivului Gilău sub formele:
- Intruziuni de codru care taie Valea ArieÅŸului Mare între ScăriÅŸoara ÅŸi Albac (Zugai) ÅŸi sunt formate din ÅŸisturi cristaline străbătute de cicluri de roci bazice ÅŸi roci acide reprezentate prin granite.
- Intruziuni de Biharia construite dintr-un complex tufogen format din ÅŸisturi cristaline cu epidot ÅŸi albit alături de care mai apar gnaise albitice ÅŸi micaÅŸisturi moscovitice. Peste fundamentul cristalin se suprapune un pachet gros de depozite sedimentare rezultate din transporturile materialelor dezagregate. În bazinul ArieÅŸului Mare evoluează două domenii de sedimente: cel de Codru ÅŸi cel de Bihor. Periamul cuprinde depozite alcătuite dintr-o gamă largă de roci dentrice, roÅŸii-voilacee. În regiunea ScăriÅŸoara-Vadu MoÅ£ilor, deasupra conglomeratelor de bază se găseÅŸte un câmp de porfire peste care se întâlneÅŸte un strat gros de tufuri alb-verzui ÅŸi gresii alb-tufacee ci intercalaÅ£ii de argile. Peste complexul roÅŸu al Permiamului urmează o succesiune de calcare care reprezintă Triasicul Superior ÅŸi Mediu.
Relief
În centrul cetăţii naturale a Apusenilor se situează Depresiunea Ţării MoÅ£ilor înconjurată de MunÅ£ii Bihorului la vest, de MunÅ£ii Gilăului la nord, de Muntele Mare la nord-est ÅŸi MunÅ£ii Trascăului la sud-est. În această depresiune este aÅŸezată ÅŸi comuna ScăriÅŸoara. Unităţile geomorfologice caracteristice localităţii sunt în general asemănătoare cu ale celorlalte aÅŸezări din MunÅ£ii Apuseni, apărând sub forma culmilor domoale a teraselor, versanÅ£ilor ÅŸi interfluvilor.
Pantele au o mare varietate,reliefând etapele succesive de modelare a scoarÅ£ei terestre. Pantele cu înclinări mici sunt reprezentate de podurile netede ale interfluviilor Preluca, Runc, ÅžtiuleÅ£i. Pantele cu înclinări mari de peste 30°-40°, sunt în preajma văilor principale: Dosul LăzeÅŸtilor, ScorţăriÅ£a ÅŸi Zugai.
Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei îl formează lunca ArieÅŸului Mare. Este o zonă aluvionară cu nisipuri grosiere, pietriÅŸ ÅŸi este alcătuită din grandodiorite, ÅŸisturi cloritoase, calcare, gresii care provin din amonte. Este semnificativ ÅŸi astăzi procesul de aluvionare, îmbogăţit de torenÅ£ii proveniÅ£i de pe versanÅ£ii ce străjuiesc ArieÅŸul Mare.
Clima
Trăsăturile climaterice ale localităţii sunt date de poziÅ£ia sa geografică. AÅŸezarea comunei în regiunea muntoasă nu prea înaltă îi dă climatului temperat un caracter moderat fără variaÅ£ii exagerate.
Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada ianuarie-februarie ( minus 5°-minus 6° grade Celsius)
Cele mai ridicate medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada iulie-august ( 17° Celsius).
Perioada de răcire treptată începe în luna septembrie, iar în lunile următoare scade vertiginos.
Perioada de încălzire începe din martie ÅŸi este de mai lungă durată decât cea de răcire.
Primele zile de îngheÅ£ apar la sfârÅŸitul lunii septembrie ÅŸi începutul lunii octombrie.
Ultimele zile de îngheÅ£ mai pot fi semnalate în prima ÅŸi a doua decadă a lunii mai.
Fenomenele de îngheÅ£ sunt legate de locul, poziÅ£ia ÅŸi înălÅ£imea versanÅ£ilor, de existenÅ£a pădurilor care pot să prelungească sau să scurteze perioada de îngheÅ£.
Precipitaţiile
PrecipitaÅ£iile medii anuale sunt cuprinse între 750-850 mm. Cele mai multe precipitaÅ£ii (aproximativ 70 la sută) cad sub formă de ploaie în perioada aprile-octombrie. Lunile iunie ÅŸi iulie sunt propice ploilor torenÅ£iale, unele dintre ele fiind însoÅ£ite ÅŸi de căderi de grindină.
30 la sută din cantitatea de precipitaÅ£ii cad sub formă de zăpadă, în perioada noiembrie-martie. Stratul de zăpadă din sezoanele cu ninsori abudente poate ajunge la grosimi de 1-1,5 m. Frecvent se încadrează însă în grosimi de 30-70 cm.
Hidrografia
Cursul cel mai important de apă ce străbate pe o distanţă de 8 km comuna este ArieÅŸul Mare. La intrarea acestuia pe teritoriul comunei el prezintă toate caracteristicile unui curs regulat, viguros având un debit de aproximativ 6 mc/s.
În timpul iernii peste acest râu se formează de multe ori poduri de gheaţă a căror grosime ascilează între 15-30 cm. Fenomenul de îngheÅ£ apare cel mai devreme în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar podurile de gheaţă în ultima decadă a lunii decembrie. Podurile de gheaţă pot rezista ÅŸi circa 40-50 de zile.
Despre regimul de scurgere al acestui râu se poate afirma că este relativ constant având însă unele perioade de maxim (primăvara ÅŸi vara) ÅŸi de minim (iarna ÅŸi toamna).
Pe teritoriul comunei, ArieÅŸul Mare are un curs repezit consecinţă a diferenÅ£ei de nivel de aproape 500 m faţă de izvoare. Panta medie este de 24 m/km. Pe teritoriul ScăriÅŸoarei ArieÅŸul Mare ÅŸi-a format ÅŸi câteva impresionante chei: Cheile MândruÅ£ului ÅŸi Zugai (la graniÅ£e cu comuna Albac).
Pe teritoriul comunei Scărişoara Arieşul Mare are ca afluenţi:
Valea Scorţăriţa
Valea Carlora
Pârâul Bisericii
Pârâul Bobului
Râul Sterp (la hotarul cu comuna Albac).
Pe acastă vale, sub pajiÅŸtea verde a unei poieni se aude un vuiet continuu produs de căderea apei peste o cataractă subterană. Locul este numit Moara Dracului. Zgomotul permanent alungă animalele de acel loc, în special vitele.
ArieÅŸul Mare adună apele altor râurilor cu izvoare ÅŸi/sau cursurile pe teritoriul comunei ScăriÅŸoara, care au însă guri de vărsare pe teritoriul unor comune învecinate:
Valea Ordăncuşii (comuna Garda)
Valea Dobreasca
Valea Negrii (comuna Vadu Moţilor)
Solurile
În relaÅ£ia directă cu altitudinea comunei (700-1400 m), expoziÅ£ia plantelor, etajarea vegetaÅ£iei, substratul petrografic se întâlnesc mai multe categorii de soluri:
- solul brun-gălbui de pădure - apare pe roci cristaline sub pădurile de fag, până la înălÅ£imea de 1100 m. Stratul de humus este în general subÅ£ire: 10-15 cm. Sunt soluri sărace în substanÅ£e nutritive, cu o ferilitate naturală mijlocie ÅŸi condiÅ£ii medii de vegetaÅ£ie.
- solul brun-acid de pădure - se găseÅŸte la altitudinea de 800-900 m, peste gnaise, graniÅ£e, micaÅŸisturi ÅŸi conglomerate. Este o categorie de sol predominantă pe teritoriul comunei. Aceste soluri pot fi cultivate cu secară, orz, orzoaică, grâu de primăvară, cartofi, in ÅŸi cânepă.
Vegetaţia
VegetaÅ£ia de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal ÅŸi munte. Predomină pădurile care se întind pe o suprafaţă de peste 7 000 de ha. Pădurile dominante sunt cele de amestec de răşinoase cu fag, localizate la altitudini cuprinse între 850 ÅŸi 1250 m (Valea OrdăncuÅŸii, Dosul Marsoii).
În etajul cuprins între 750-950 m pe lângă fag mai apare carpenul, un arbore de esenţă tare, frasinul, paltinul, sorbul, socul ÅŸi alunul. Pe locul unor tăieturi de păduri de fag s-au format pajiÅŸti ÅŸi fâneÅ£e cu o compoziÅ£ie erbacee foarte diversificată.
VersanÅ£ii umbriÅ£i au favorizat coborârea molidului ÅŸi chiar a bradului până în marginea ArieÅŸului Mare. Din cauza unor inversiuni de temperatură se întâlnesc zone de răşinoase sub zona fagului.
În porÅ£iunile de lunci de pe malul ArieÅŸului vegetaÅ£ia este caracteristică zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, izmă, ferigă, coada calului, piciorul cocoÅŸului, muÅŸchi ÅŸi altele.
Arbuşti fructiferi şi fructe de pădure
În zonele împădurite, în poieni sau pajiÅŸti cresc o mulÅ£ime de arbori sau arbuÅŸti care constituie una din resursele locale cu un potenÅ£ial inepuizabil. Fructele de pădure pot fi valorificate în condiÅ£ii sporite de eficenţă dacă în zonă ar exista unităţi de depozitare ÅŸi procesare a acestora. Din categoria fructelor de pădure ce pot fi culese în cantităţi mari se numără afinele.
Afinul - este răspândit pe raza comunei în locurile mai înalte ca Burzutic, Belej, fie în pădurile mai rare de molid, în locurile pietroase sau în pajiÅŸtile semialpine.
AlÅ£i arbuÅŸti fructiferi răspândiÅ£i în zonă sunt:
Alun
AgriÅŸ
Coacăz
Frag
Ienupăr
Măceş
MeriÅŸor
Mur
Păducel
ScoruÅŸ
Soc
Zmeur
În peroadele optime de recoltare din pădurile de răşinoase se pot culrge mugurii de brad care au utilitate în industria farmaceutică a uleiurilor aromatice sau a răcoritoarelor.
Plante medicinale
Regiunea în care se află situată comuna ScăriÅŸoara este o zonă ferită de orice sursă de poluare ÅŸi ca atare arealele în care se dezvoltă această categorie de plante sunt neviciate. Între plantele medicinale regăsim: brusturele, chimenul, cimbriÅŸorul, coada ÅŸoricelului, coada calului, izma, izma creaţă, leurda, muÅŸeÅ£elul, păpădia, urzica. Pentru uz medical ÅŸi curativ se pot adăuga frunzele ÅŸi florile unor arbuÅŸti fructiferi enumeraÅ£i anteror.
Fauna
Åži această categorie este bine reprezentată în zona ScăriÅŸoara aât prin animalele sălbatice cât ÅŸi prin păsări, reptile, fauna acvatică ÅŸi insecte. Diversitatea este dată de suprafeÅ£ele mari de păduri de răşinoase ÅŸi fag, de suprafeÅ£ele de pajiÅŸti naturale ÅŸi fâneÅ£e precum ÅŸi de existenÅ£a unor zone umede din vecinătatea cursurilor de ape, de cursurile propriu-zise ÅŸi nu în ultimul rând de condiÅ£iile ecologice favorabile dezvoltării faunei.
Mamiferele întâlnite sunt:
Ariciul,
Căprioara,
CârtiÅ£a,
Dihorul,
Iepurele,
Lupul,
Mistreţul,
Nevăstuica,
Åžoarecele,
Ursul,
Veveriţa,
Vidra,
Vulpea.
Păsările:
Brumăriţa,
Bufniţa,
Cioara,
Ciocârlia,
Ciocănitoarea,
Codobatura,
Coţofana,
Cucul,
Gaia,
Gaiţa,
Graurul,
Lupul vrăbiilor,
Mierla,
Piţigoiul,
Porumbelul,
Pupăza,
Rândunica,
Sturzul,
Uliu,
Vrabia.
PeÅŸti:
Clean,
Lipan,
Mreana,
Păstrăv,
Scobar.
În zonele umede trăiesc racii, unele reptile ÅŸi batracienii.
Reptile:
Gusterul,
Åžopârla,
Şarpele de Pădure,
Vipera (în unele zone în care predomină stâncăriile sau pietriÅŸurile)
Insecte:
Greiere,
Libelulă,
Taunul,
Viespea.
Populaţia:
- numărul de locuitori = 1670
- structura populaţiei pe :
- sexe: bărbaţi = 920
femei = 750
Vârsta 0-19 ani = 300
19-65 ani = 900
peste 65 ani = 470
Religia: - ortodoxă
Rata natalităţii = 10,81 la mie/an
Rata mortalităţii = 9,72 la mie/an
Activitati economice si specifice zonei
Profilul economic al localităţii este limitat fiind dezvoltat un număr mic de activităţi economice cum sunt: prestări servicii şi agrcultura cu un randament foarte scăzut la producţia de cereale şi zootehnie
CreÅŸterea animalelor este ocupaÅ£ia de bază în micile gospodării individuale existente.
Structura şeptelului de animale este următoarea:
- bovine = 975 cap.
- ovine = 100 cap.
- porcine = 672 cap.
- cabaline = 290 cap.
- păsări = 5000 cap.
Culturile agricole sunt slab reprezentate, marea majoritate a terenurilor agricole fiind ocupate de păşuni ÅŸi fâneÅ£e (categoria V de ferilitate)
Un sector mai bine definit este cel comercial, care concetrează însă o mică forţă de muncă.
Firme reprezentative
1. Magazin universal Scărişoara-centru - Proprietar/manager Cooperativa Girda - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
2. SC Dany Pet SRL - Proprietar/manager - Burz Ana - telefon 0258-778668 - Domeniul de activitate - Comerţ - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
3. AF Maris - Proprietar/manager - Maris Viorica - telefon 778572 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
4. AF Costea Proprietar/manager - Costea Ilie telefon 0258-778676 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
5. SRL Matei - Proprietar/manager - Matei Vasile - telefon 0258-778677 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
6. AF Popa - Proprietar/manager - Popa Crăciun - telefon 0258-778780 - Domeniul de activitate - Magazin alimentar.
Sanatate
1. Dinspesar - Stare dispensar - bună -Numărul cadrelor medicale existente - 1 medic şi 1 asistent
Învăţământ
1. Şcoala Scărişoara-centru - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 8 - Numărul de elevi/copii - 82 - Numărul cadrelor didactice - 9
2. Şcoala Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 4 - Numărul de elevi/copii - 32 - Numărul de cadre didactice - 6
3. Şcoala Ştiuleţi - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 6 - Numărul de cadre didactice - 1
4. Şcoala Runc - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 7 - Numărul de cadre didactice - 1
5. Şcoala Sfoartea - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 12 - Numărul de cadre didactice - 1
6. Şcoala Negeşti Starea - bună - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 9 - Numărul de cadre didactice - 1
7. Şcoala Floreşti - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 4 - Numărul de cadre didactice - 1
8. Şcoala Faţa Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 8 - Numărul de cadre didactice - 1
9. Grădiniţa Scărişoara - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 20 - Numărul de cadre didactice - 1.
Evenimente
În fiecare an, în a treia zi de la Rusalii - Sărbătoare Câmpenească în Muntele MârÅŸoaia (scoaterea animalelor la păşunat în Muntele MârÅŸoaia)
Organizarea târgului de turism ScăriÅŸoara-Gîrda-ArieÅŸeni, în fiecare an în zilele de 29-30 septembrie
Se păstrează tradiţiile de Crăciun, Colind, Piţărat, crai de Paşte, Toaca şi Hora ţărănească
Specific zonal
Comerţ
Agricultură
CreÅŸterea animalelor
​Prelucrarea lemnului
Obiective turistice
Turismul rural reprezintă un aspect important în dezvoltarea economică a localităţii, fiind multe locuri frumoase de vizitat (peÅŸteri, piscuri înalte, grote etc).
Până în prezent există 4 pensiuni agroturistice având o capacitate de cca 30 locuri
RezervaÅ£ii peisagistice: Cheile MândruÅ£ului, Cheile ÅŸi cascada Zugai
Localitatea oferind condiÅ£ii pentru practicarea vânătorii în consens cu prevederile legale.
Facilități oferite investitorilor
Infrastructură
Drumuri
Comuna noastră dispunde de drumuri comunale pe o distanţă de 46 km şi drumuri forestiere pe o distanţă de 15 km
Se pot face investiÅ£ii de către întreprinzători particulari pentru efectuarea turismului local
Colectarea deÅŸeurilor se face de către o firmă specializată din cadrul Primăriei oraÅŸului Câmpeni "Salubritate Apuseni"
Mass-media local
Televiziune reţea cablu
Cămin cultural
Proiecte de investiții
Canalizarea apelor uzate menajere şi staţie de epurare din localitatea Scărişoara
Realizare dispensar medical Scărișoara, comuna Scărișoara, județul Alba
Reabilitare drum comunal DC 133: LăzeÈ™ti – faÈ›a LăzeÈ™ti în comuna ScăriÈ™oara, judeÈ›ul Alba
Reabilitare È™i dotare dispensar uman în comuna ScăriÈ™oara , judeÈ›ul Alba
Realizare pod centru în comuna ScăriÈ™oara, judeÈ›ul Alba
StaÈ›ie de tratare a apei È™i aducÈ›iune de apă pe 3.5 km în sat ScăriÈ™oara, comuna ScăriÈ™oara, judetul Alba
Modernizare infrastructură rutieră în comuna ScăriÈ™oara, judeÈ›ul Alba
Pentru achiziÈ›ia pachetelor alimentare din cadrul “continuarea programului – pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preÈ™colarii È™i elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat-elevii comunei ScăriÈ™oara
​Dotarea cu mobilier, materiale didactice ÅŸi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar ÅŸi a unităţilor conexe
