Primăria Scăeşti
36629 Vizualizări
Prezentarea comunei Scaesti
Din punct de vedere arheologic, Scăeştiul se află la confluenţa dintre trei mari şantiere argeologice, pe epoca neolitică (Argetoaia), pe epoca bronzului (cultura Coţofeni), şi pe epoca romană (Răcari), fiind o zonă bogată în inventarul ceramic.
Situată într-o regiune de câmpie, comuna aparţine zonei climatice temperate. Prin nordul comunei, cu îndreptarea NV-SE, trece Jiul, având vaduri şi izvor în comuna Salcia, până la trecerea sa în Scăeşti.
MONOGRAFIA SATULUI :
CARACTERE ISTORICO-GEOGRAFICE ALE ZONEI
1. Conform Marelui Dictionar Geografic al Romaniei (1902), Scăiesti este o comuna rurala situata la 25 km de Craiova si la 13 km de Filiasi. E situata pe dealurile Comăneasa si Voichiţa. Se margineste la est cu comuna Cotofenii din Dos, la vest cu comuna Salcia, la nord cu comuna Brădesti si la sud cu comuna Rasnicul. Comuna este accidentata de dealurile Comaneasa si Rachita sau Rovina. Dealurile sunt indreptate de la est la vest si sunt intrerupte de mici valcele locuite. Costişa de sus a dealurilor este acoperita de paduri si vii, iar la poalele lor este asezata comuna. Prin nordul comunei, cu indreptarea NV - SE, trece Jiul, avand vaduri in comuna Garla si Salcia, care izvoraste din comuna Salcia, pana la trecerea sa in Scaesti. De-alungul timpului, in Scaesti au fost descoperite lacurile Basdinul la NV, Galdaul si Rachitoasa la NE. Inainte de 1989, acestea au fost nivelate de catre T.C.I.F. Craiova pentru construirea canalelor de deversare a apei in Jiu.
Satul are o populatie de 1800 de locuitori, o scoala generala frecventata de aproximativ 150 elevi, construita in timpul Ministrului Invatamantului Spiru Haret, o biserica in sat si o capela in cimitir. Biserica din sat are hramul Sfanta Parascheva, Sfantul Mucenic Dimitrie si Sfantul Ierarh Nicolae, si a fost fondata de Dumitrache Ioan Mavrodin si sotia sa, Maria, fiica lui Nica Boltasu din Craiova, dupa cum reiese din Pisania Bisericii. Capela din cimitir a fost fondata cu ajutorul localnicilor si are hramul Sfantul Mucenic Trifan.
Suprafata teritoriului este in jur de 4200 pogoane (arabil, faneata, pasune, lac, teren sterp, padure). Mosia Scaiesti are o suprafata de 1700 pogoane.
Prima atestare a satului cu acest nume este de la 1535 cand apare intr-o mentionare ca fiind al Manastirii de calugari Glavacioc.
In istoria locului perioada cuprinsa intre secolele XIV – XVIII marcheaza o perioada fertila din punct de vedere al creatiei culturale, creatia populara exista desigur inainte de atestarile documentare. In secolul XVIII, datorita dezvoltarii social – economice in oltenia se impune o noua dezvoltare administrativa – cadru administrativ consemnat in cartea stolnicului Constantin Cantacuzino de la 1700, unde sunt trase delimitarile spatiale ale judetelor Olteniei : Valcea, Mehedinti, Gorj, Dolj, Romanati, limite ramase pana la jumatatea secolului XX.
2. Satul confera sinteza dintre mediul natural si activitatile social economice, intre vatra satului / constructiile aferente si mosie existand o interdependenta. Particularitatile naturale ale zonei au determinat formarea unor ocupatii traditionale ale locuitorilor si a unor trasaturi caracteristice a gospodariilor si a uneltelor. Prezenta asezarilor omenesti, aparute mai intai pe vaile raurilor pentru ca ofereau conditii se asezare, dezvoltare si circulatie, este cert mai veche decat mentiunile scrise despre atestarea acestui fenomen.
Satul Scaiesti este localizat in apropierea raului Jiu in partea de nord a judetului Dolj, planul satului este rasfirat si este determinat de elementul geografic, de factorii economici si demografici, precum si cei socio-istorici.
Relieful satului se prezinta cu aspect colinar, cu denivelari din ce in ce mai reduse, cu orientarea pe directia vest – est. Modul de formare a reliefului explica structura sa – inaltarea Carpatilor a determinat aparitia depresiunii getice, umpluta cu sedimente aduse de apa din muntii Carpati si Balcani, sedimente ce au determinat retragerea trptata a lacului ce acoperea aceasta regiune spre est.
Aspectul general al vegetatiei zonei existente astazi este rezultatul defrisarilor padurilor si destelenirilor pasunilor din ultimele secole, dar terenurile au fost replantate incepand de la mijlocul secolului trecut cu paduri de salcam dar si alte esente lemnoase : stejarul, gorunul, garnita, teiul, salcia. Sporirea prin destelenire a suprafetelor cultivate a dus la transformari profunde in modul de viata al locuitorilor.
Solul specific zonei este cel brun de padure format prin actiunea padurilor de stejar si garnita, dar si cernoziomuri de diferite tipuri si soluri nisipoase de-alungul luncilor raurilor.
Reteaua hidrografica este determinata de raul Jiu ce traverseaza zona de la nord la sud spre Dunare, dar in determinarea caracteristicilor zonei prezinta importanta si numeroase balti – unele dintre ele fiind deja desecate.
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-o ariditate accentuata, cu ierni aspre si veri secetoase.
Documentele cartografice mai vechi (harta lui Specht din 1791) ca si informatiile documentare permit o delimitare spatiala a zonei, implicit a modului de utilizare a terenului la sfarsitul secolului XX
Cu ce ne mândrim
Pe raza comunei se află două conace datate din punct de vedere istoric ca aparţinând celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea: Conacul Catargi în satul Scăeşti şi conacul Poenaru în Valea lui Pătru. Tot pe raza satului Valea lui Pătru se află un stejar de Patrimoniu Naţional, monument al naturii, aparţinând sfârşitului de secol XVIII.
Listă sate aparţinătoare
Valea lui Pătru | 1200 locuitori |
| 1288 locuitori
|
Cultură: Scăeşti
Comuna noastră a fost dintotdeauna bogată în „fii ai satului” care au profesat sau au avut talent în literatură, pictură, cercetare.
Astfel amintim câteva nume cum ar fi pictorul Henry Catrgii, generalul Constantin Poenarul, pictorul Eustatiu Gregorian, scriitorul Eugen Braloştiteanu, scriitorul Tudorică Mihalache şi pictorul naiv Mihai Matei.
BIBLIOTECA
Una din instituţiile culturale ale comunei este Biblioteca comunală înfiinţată la jumătatea anilor 1960, biblioteca noastră renaşte cu fiecare an care trece, în sensul că noi volume au fost aduse, colecţii rare, cărţi pentru copii, dar şi materiale didactice necesare unei bune educaţii a cititorilor de toate vârstele. Biblioteca are la momentul actual înscrişi peste 700 sute de cititori şi peste 14.000 de volume. Încă din decembrie 2007, biblioteca a fost dotată cu calculator pentru a ţine evidenţa computerizată a volumelor, datorită proiectului „Economia Bazată pe Cunoaştere”.
CAMINUL CULTURAL SCAESTI
O altă instituţie culturală din comuna noastră este Căminul Culturăl Scăeşti şi Căminul Culturăl Valea lui Pătru. Căminele culturale funcţionează pentru a ajuta artiştii locali, pentru a veni în sprijinul sătenilor şi a păstra tradiţiile. În Căminul Culturăl Scăeşti funcţionează un club al copiilor având în dotare un număr de 10 calculatore, imprimantă, combină muzicală, masă de tenis. Prin organizatia WORD VISION care au donat catre Clubul Copiilor materiale pentru pictura.
Instituţii de cultură: | |
BISERICA CU HRAMUL ,,SFANTUL MUCENIC DIMITRIE, SFANTUL IERARH NICOLAE SI SFANTA PARASCHIVA | |
|
BISERICA CU HRAMUL « SFANTUL MUCENIC |
Persoane din instituție
Primar: Mihaela Mateescu
Viceprimar: Dragoş Claudiu Rotocol
Secretar General: Irena Daniela Calotă
Contabil:
Așezarea geografică
Localizare Scăeşti:
Regiune: Câmpie judeţ: Dolj cel mai apropiat oraş: Filiaşi
Comuna este situată pe dealurile Comăneasa şi Voichiţa. Se mărgineşte la est cu comuna Coţofenii din Dos, la vest cu comuna Salcia, la nord cu comuna Brădeşti şi la sud cu comuna Rasnic.
Modalităţi de acces:
Modalitatea de acces în comuna Scăeşti este dinspre Craiova - DJ606A, iar dinspre Filiaşi - DJ606E.
Evenimente
Memorialul Gheorghe Calotă 29 iunie
Obiective turistice
Comuna noastră a fost dintotdeauna bogată în "fii ai satului” care au profesat sau au avut talent în literatură, pictură, cercetare.
Astfel amintim câteva nume cum ar fi pictorul Henry Catrgii, generalul Constantin Poenarul, pictorul Eustatiu Gregorian, scriitorul Eugen Braloştiteanu, scriitorul Tudorică Mihalache şi pictorul naiv Mihai Matei.
BIBLIOTECĂ
Una din instituţiile culturale ale comunei este Biblioteca comunală înfiinţată la jumătatea anilor 1960, biblioteca noastră renaşte cu fiecare an care trece, în sensul că noi volume au fost aduse, colecţii rare, cărţi pentru copii, dar şi materiale didactice necesare unei bune educaţii a cititorilor de toate vârstele. Biblioteca are la momentul actual înscrişi peste 700 sute de cititori şi peste 14.000 de volume. Încă din decembrie 2007, biblioteca a fost dotată cu calculator pentru a ţine evidenţa computerizată a volumelor, datorită proiectului "Economia Bazată pe Cunoaştere”.
CĂMINUL CULTURAL SCĂEŞTI
O altă instituţie culturală din comuna noastră este Căminul Culturăl Scăeşti şi Căminul Culturăl Valea lui Pătru. Căminele culturale funcţionează pentru a ajuta artiştii locali, pentru a veni în sprijinul sătenilor şi a păstra tradiţiile. În Căminul Culturăl Scăeşti funcţionează un club al copiilor având în dotare un număr de 10 calculatore, imprimantă, combină muzicală, masă de tenis. Prin organizatia WORD VISION care au donat catre Clubul Copiilor materiale pentru pictura.
Instituţii de cultură
Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva
Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva", comuna Scăeşti, sat Scăeşti, judeţul Dolj
Pisania Bisericii cu Hramul "SFÂNTUL MUCENIC DIMITRIE, SFÂNTUL IERARH NICOLAE ŞI SFÂNTA PARASCHIVA", din comuna Scăeşti, sat Scăeşti, judeţul Dolj, a cărei provenienţă nu se cunoaşte, este scrisă pe hârtie cu culoare neagră, fiind plasatădeasupra intrării dintre pridvor şi pronaos, având următorul text cu litere slavone :
"Acesta Sfântă biserică ce prăznuieşte hramul Sfântului Ierarh Nicolae şi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi Cuvioasa Paraschiva la sfarşitul vieţii dumnealui raposatul jupan Dumitrache Ioan Mavrodin născut la Sabie şi viind la Craiova s-a căsătorit şi a luat pe fiica dumnealui rupan Nica Boltasu anume Maria care la sfârşit a lăsat a sa zadeasca asta Sfanta biserică la moşia Ibet a cucoanei domniei sale săracind raposatu dumnealui slujeru "Balut Ion ca sa zidească cu banii celor doi tirind de unde s-au zaditsi zugravind împodobind-o cu cele trebuincioase din bine ce lăsase robu jupan Dumitrache pa care l-au şi zugrăvit dimpreuna cu capesana davrasita zugravindu-se şi pe slujer cu numele său cel adevărat Pandelimon ca pe unu ce s-au sârguit de au săvârşit zadirea acstei biserici cu toate podoabele dupe cum iată au lăsat robu jupan Dumitrachi pentru care rămâne veşnică pomenire s-a şi zugrăvit jupan Pavel ereu (preot la leat 1824 august – Dumitru ( ? ) sau Patru ( ?) zugrav Craiova.
"Studiind documentele de epocă, aflăm că familia Mavrodin este una de negustori greci ce facea comerţ în zona Sibiu, Braşov, ale carei ramificaţii se întind şi după 1830 ca atestare, prin provenienţa unor acte şi formalităţi de schimburi negustoreşti.
Ca în multe biserici ctitorite de targoveti şi chiar ţărani, pictura are un caracter popular, narativ, redând prin convenţionalism aspectul tradiţional al portului, realismul şi prospeţimea gesturilor şi atitudinilor din traiul cotidian al mediului rustic.
În ceea ce priveşte arhitectura bisericii, planul acesteia este cel consacrat pentru bisericile mici din Ţara Românească încă de la sfarşitul secolului al XVIII - lea. Biserica aparţine tipului de plan dreptunghiular, acesta fiind simplu. Parcurgand compartimentele interioare ale bisericii (altarul - catapeteasma, naosul, pronaosul, pridvorul) se observă raporturi armonioase ale acestor compartimente şi în ele însele şi între ele.
Având în vedere că biserica - monument istoric - are o vechime considerabilă, iar pictura murală este într-un stadiu de degradare foarte mare, noi, preotul paroh Radut Antonie şi consilierii Parohiei am decis să înaintăm un memoriu la Ministerul culturii şi cultelor prin care soliciăm Conservarea şi restaurarea picturilor murale de la biserica noastră.Menţionăm că, au fost efectuate intervenţii şi reparaţii în anii 1903,1928,1937 - conform documentelor de epocă ce atestă acest fapt, ce au constat în înlocuirea tablei de cupru a acoperişului cu una de tablă zincată, precum şi înlocuirea vechii tencuieli cu una nouă pe bază de var, nisip şi marmură, pictura, însă, nefiind restaurată niciodată.
În urma memoriului Înaintat, ni s-a aprobat proiectul de Conservare şi restaurare a picturii Bisericii din comuna Scăeşti, satul Scăeşti, cu nr. 7588/2008, în valoare de aproximativ 400 000 RON.
Proiecte de investiții
Modernizare infrastructură apă potabilă și înființarea rețea canalizare și stație de epurare
Modernizare piață agraolimentară
Proiecte de viitor
Modernizare infrastructură rutieră
Construcție Cămin Cultural Scăești
Construcție Dispensar medical
Construcție grădiniță
Înființare rețea gaze
