Primăria Poiana Vadului

Încuibăriţi într-un ungher din inima munţilor Apuseni, locuitorii acestor meleaguri îşi au obârşia în trecutul nu prea străvechi ale aşezămintelor omeneşti.

Acestă subliniere a monografului, rezultă din faptul că nicăieri nu am putut găsi documentaţia privind un trecut milenat al localnicilor cu denumirea de negreni.

             Presupunându-se că aceste ţinuturi ale comunei Neagra au fost secole de-a rândul prea puţin populate din cauza poziţiei acestei comune, mai mult de adăpostire sigură a celor pribegiţi şi alungaţi de valurile luptelor politice şi sociale ale vremurilor şi prea puţin  îmbietoare pentru aşezămintele omeneşti, din pricina unor mari şi nestrăbătute păduri.

În jurul anilor 1470, ţinuturile comunei Neagra au început a fi populate de locuitori, de numele cărora se leagă chiar istoria de întemeiere a comunei Neagra (denumire care până la acestă dată nu figurase în ţinuturile munţilor Apuseni).

Printre cei care se înscriu cu titlul de întemeietori ai acestor comune se numărară familia vestită de vechi boieri din nordul Moldovei, pe nume boieri Candrea, venită în pribegie în jurul anilor 1470-1480, în timpul lui Ştefan cel Mare, aici, în ţinuturile munţilor Apuseni. Aici, în Neagra, denumire dată de boierii Candrea după comuna de unde a plecat în pribegie, în mijlocul comunei şi-a format gospodăria pe care şi-a întărit-o cu brigadier, notari, primari, preoţi, formaţi din familia sa.

Cel care cu ani în urmă a dat numele acestor ţinuturi de comuna Neagra, nu peste mult timp avea să înceteze din viaţă, iar familia sa să se destrame rând pe rând până când odată va înceta să mai existe.

Prima  atestare documentara a comunei  Neagra este la începutul  secolului al XVIII-lea la 1740 pe o carte  donata  Bisericii din Valea Negrii, donatie  făcuta de popa Ioan Moldoveanu si are inscripţia „ Fraţi  români să mă pomeniţi si pe mine”. A doua  menţiune scrisa a localităţii este cea făcută  pe baza urbanismului din Zlatna  de la 1746. Din anul 1850 avem primele  registre de stare  civila a  comunei Neagra în care sunt scrise  cătunele  Neagra  de Sus si Neagra  de Jos, iar până la  1 ianuarie  1925 comuna  se întindea  pe o  suprafaţă de 85 km² când unele  sate  trec la  comuna  Arieseni si  comuna  Săcătura.

Comuna  Poiana Vadului are  actuala denumire din  anul  1968 in  urma  împărţirii  administrativ-teritoriale.

Locuitorii acestei comune îşi deapănă şi azi amintirile seculare şi de fiecare dată se opresc la acelea care au devenit nemuritoare. Aşa bunăoară, în răscola  condusă de Horia, Cloşca şi Crişan în 1784 unul din apropiaţii de nădejde şi de înaltă preţuire din partea lui Horia, era  „Horia cel Tânăr”,  nume de personaj istoric, dat unui luptător din comuna Neagra.

       Amintirile locuitorilor se leagă şi de numele lui Avram Iancu care a recrutat din rândul negrenilor pe cei mai destoinici luptători şi centurioni. Documentele istorice ale vremii subliniază de asemenea că localnicii din comuna Neagra, iobagii de aici au fost cei mai activi în susţinerea şi mersul rrevoluţiei de la 1848 – fapt pentru care  Avram Iancu şi-a recrutat în fruntea oştilor pe cei mai mulţi centurioni din această comună.

Au rămas vii în amintirea locuitorilor din comuna Neagra evenimentele de mare valoare istorică de la 1 Decembrie 1918 –unirea Transilvaniei cu România, având delegaţii ca Beleiu Avram (Todoleacă), Beleiu Gheorghe (Gara).