Primăria Orşova

33804 Vizualizări
Tip: Municipiu
...

DATE ISTORICE
Importanţa  strategică  şi  economico-socială  precum  şi  caracterele  geografice  distincte  ale  Defileului  Dunării  la  Porţile  de  Fier  sunt  principalele  motive  care  au  generat  din  vechi  timpuri  atenţia  oamenilor  de  ştiinţă  asupra  acestei  regiuni.  În  unele  lucrări  ale  scriitorilor  din  antichitate  şi  din  evul  mediu  timpuriu  (Ptolemeu, Ulpianus, Procopius  din  Cezareea) apar  primele  informaţii  de  natură  geografică  cu  privire  la  defileul  carpatic  al  Dunării. Există  o  seamă  de  relatări  în  lucrările  geografice  şi  cartografice  aparţinând  unor  istorici  şi  geografi  arabi  şi  italieni. (Abdul  Feda  1273-1331).  Documentele  cartografice  se  înmulţesc  începând  cu  sec. al XVIII- lea,  între  acestea  figurând  harta  Ţării  Româneşti  a  stolnicului  Cantacuzino,  tipărită  la  Padova  în  1700,  harta  lui  Schwant  pentru  Oltenia  în  1723,  harta  aromânului  Rhigas  din  Velestin  apărută  la  Viena  în  1797.
Secolul  XIX  continuă  să  îmbogăţească  documentele  cartografice  în  care  figurează  zona  Defileului  Dunării.  Începutul  îl  face  geomorfologul   A. Penck, care, în  1891  emite  ipoteza  că  valea  transversală  a  Dunării  prin  Carpaţi   este  un  canal  de  scurgere  străveche  care  a  supravieţuit  ridicării  catenei  muntoase  şi  scufundării  bazinelor  depresionare  despărţite  de  înălţimile  lor. În  1896  Fr.  Toula  explica  formarea  defileului  prin  săparea  unei  văi  din  amonte  spre  aval  ca  urmare  a  înălţării  lacului  Panonic.  În  aceeaşi  perioadă,  G. Ionescu  şi  M. Drăghiceanu  explică  formarea  defileului  prin  existenţa  unei  falii.  În  1902  geograful  francez  Em.  De  Martonne  formulează  ipoteza  captării  unei  Dunări  panonice  de  către  un  râu  cu  nivel  de  bază  mult  mai  jos,  care  curgea  spre  lacul  Câmpiei  Române  aflat îin  continuă  regresiune  spre  est.  Această  ipoteză  a  fost  susţinută  de  G. Vâlsan (1916). Geograful  sârb  J.   Cvijic  (1908)  formulează  ipoteza  antecedentei  care  susţine  că  fluviul  a  format  valea  prin  munţi  pe  traseul  unei  vechi  strâmtori  marine  miocene,  a  cărei  existenţă  este  probată  de  resturile  sedimentare  din  depresiunile  alăturate.
Intre  cele  două  războaie  mondiale  lucrările  de  specialitate  se  diversifică :
Gh.  I.  Niculescu,  N.  Popp,  R.  Călinescu, V.  Mihăilescu,  I.  Simionescu.
Cunoaşterea  completă  a  zonei  se  realizează  prin  efectuarea  unor  studii  ample  geografice  folosite  pentru  elaborarea  unei  lucrări  complexe:   “Geografia  văii  Dunării  româneşti”  în  1969,  editată  sub  egida  Institutului  de  Geografie.
Cercetările  au  continuat  şi  ulterior  asupra  genezei  şi  evoluţiei  văii  Dunării (V. Mihăilescu,  M.  Iancu ,  C.  Gheorghiu,  Gr.  Posea,  N.  Popescu,  V.  Velcea, Ilie  I.  Rădulescu,  M. Grigore  si  altii).  Au  existat  şi  studii  privind  hidrografia  Dunării:  I. Pisotă,  V.  Trufaş,  I. Zăvoianu, V. Sencu, I. Ujvari.
Lucrările  ce  descriu  clima  regiunii  au  fost  întocmite  de:  E.  Dumitrescu, Gh. Neamu, E. Teodoreanu, Octavia  Bogdan (1978).  Studii  fito-geografice  au  fost  elaborate  de: N. Costache, R. Călinescu, Sofia  Iana. Contribuţii  importante  în  domeniul  geografiei  economice  au  fost  aduse  de  I. Popovici,  C . Petrescu,C. Herbst,  N. Caloianu,  I.  Letea,  Gh.  Dragu,  M. Chiţu,  L.  Panaite. 
RELIEFUL  ORŞOVEI
Bazinetul  depresionar  Orşova  este  o  componentă  a  depresiunii  Ogradena-Bahna,  unitatea  acestei  depresiuni  fiind  exprimată  atât  de  peisajul  geografic  cât  şi  de  structura  geologică  şi  de  prezenţa  unei  suprafeţe  de  nivelare  unitară  la  un  nivel  superior  de  300-350 metri  în  care  au  fost  sculptate  actualele  bazinete  de  eroziune.
Nivelul  de  400-450 metri încadrează  depresiunea  Orşova  în  partea  de  NE  şi  NV  prin  pătrunderea  în  bazinetul  depresionar  a  unor  culmi  joase  ale  munţilor Mehedinţi  şi  munţilor  Almăj.
Nivelul  de  300-350 metri  apare  pe  marginea  depresiunii,  contactul  cu  regiunea  limitrofă a  munţilor  fiind  format  din  culmile  interfluviale  ale  bazinetelor  din  componenţa  depresiunii  Ogradena-Bahna. Nivelul  terasei a 8-a a  Dunării  are  extindere  în  Dealul  Bărzuica,  Dealul  Meja, Dealul  Alion,  Dealul  Drănic.
Nivelul  de  250-270 metri   corespunde  unei  terase  a  Dunării  cu  altitudine  relativă  de  200-220 metri. Terasa a 7-a  apare  sub  formă  de  umeri  in  Groapa  Lupului,  Valea  Slătinicului,  Valea  lui  Ivan.
Nivelul  de  200 metri  corespunde  terasei  a 6-a a  Dunării,  întâlnindu-se  pe  văile  afluente  Slătinicului,  Valea  lui  Ivan,  Culmea  Poienilor.
Nivelul  de  150 metri  - terasa a 5-a  a  Dunării  este  bine  reprezentat  în  Dealul Viilor,  Dealul  Dracului,  Dealul  Cioaca  Mică.
Nivelul  de  110-130 metri  - terasa a  4-a  a  Dunării, a  fost  puternic  modificat  de  terasarea  şi  nivelarea  terenurilor  pentru  amplasarea   vetrei  noului  oraş  Orşova.
Suprafeţele  de  teren  sub  70 metri  altitudine,  care  includ  terasele 3-2-1,  precum  şi  lunca  Cernei,  au  fost  acoperite  de  apele  lacului  de  acumulare, formându-se  Golful  Cerna.
CLIMA    ORŞOVEI
Particularităţile  climatice  ale  zonei  depresionare  Orşova  sunt  rezultatul  interacţiunii  dintre  procesele  radiative, circulaţia  generală  a  atmosferei,  condiţiilor  variate  ale  reliefului.
Temperatura  medie  anuală  la  Orşova  este  de  10,8  grade  Celsius.   
Temperatura  medie  a  lunii  ianuarie  este  de  - 0,7 grade  Celsius;  în  luna  iulie  se  înregistrează  o  temperatura  medie  de  22,1 grade  Celsius .
Precipitaţiile  medii  sunt  de  734  mm (între  anii  1901-1990).  În  anul  1991 s-au înregistrat 873,3  mm.  După  anul  1970,  odată cu  construirea  barajului  şi  formarea  lacului  de  acumulare,  un  fenomen  deosebit  de  frecvent  este  seceta.
Grosimea  medie  a  stratului  de  zăpadă  este  de  10 cm,  fiind  specifică  lunilor  ianuarie-februarie. Direcţia  predominantă  a  vântului  este  N  şi  NV.  Viteza  medie  anuală  este  de  4,5   ms.
APELE
Reţeaua   hidrografică  a  Orşovei  este  reprezentată  de  2  artere:  Dunărea  şi  Cerna,  precum  şi  de  unele  pârâuri  permanente  sau  semipermanente:  pârâul  Ţurlui, Ijnic,  Slătinicul,  pârâul  lui  Ivan,  Graţca,  Mozna,  Dalboca. 
VEGETAŢIA,  FAUNA,  SOLURILE
a).  Specii  europene – fagul,  gorunul, carpenul, alunul. Subarboretul  este  format  din  mărul  pădureţ,  păducelul,  cornul,  sorbul,  teiul.
b).  Specii  eurasiatice—plopul  alb,  plopul  negru,  sălcii.  Din  familia  Graminee  se  întâlnesc  specii  ale  genurilor  Bromus,  Poa,  Festuca.
c). Elementul  mediteraneean  cuprinde  specii  mezoxerofile  şi  xerofile: mojdreanul,  cărpiniţa,  cruşinul,  cerul,  gârniţa,  gorunul,  castanul,  frasinul, smochinul,  magnolia.
d).  Elementul  pontic  este  slab  reprezentat  în  zonă  prin: arţarul  tătărăsc, porumbarul. Endemismele  sunt  considerate  plantele  ale  căror  areale  sunt  cuprinse  în  întregime  zonei  sau  o  depăşesc  în  zonele învecinate.Unele  dintre  speciile  considerate  endemice  sunt  răspândite  şi  în  alte  spaţii  geografice  din  sudul  Europei  (smochinul,  magnolia,  castanul  dulce,  scumpia  şi  mojdreanul). Unele  specii  sunt  locale  ca  Stipa danubialis  la  Porţile  de  Fier,  Dianthus  pallens  (garofiţa  sălbatică),  Pinus  nigra  banatica,  Padus  mahaleb  (vişinul  turcesc),  brânduşa  galbenă  (Crocus  moesiacus). Pădurea  se  impune  în  peisaj  prin  întrepătrunderea  elementelor  continentale  cu  cele  termofile  sudice.
Pe  versantul  abrupt  de  pe  malul  stâng  al  Cernei  şi  pe versantul  estic  al  văii  Slătinicului  sunt  instalate  sibleacurile  formate  din  cărpiniţă  (Carpinus orientalis),  mojdreanul  (Fraxinus ornus)  şi  scumpie  (Cotinus coggygria)  pe  soluri  slab  evoluate  şi  puternic  scheletice.
Sibleacul  dezvoltat  pe  litosoluri  şi  soluri  brune  puternic  scheletice,  excesiv  drenate,  au  un  facies  bogat  în  elemente  termofile  pe Dealul  Moşului  şi  pe  Dealul  Alion :  Quercus  pubescens  (stejarul  pufos),  Quercus  virgiliana,  teiul  argintiu  (Tilia  tomentosa)  şi  liliacul  (Syringa vulgaris).  Pe  versanţii  sudici  ai  Dealului  Moşului  şi  Alion  apare  nucul  (Juglanus  regia)  şi  păduri  de  salcâm  în  amestec  cu  alte  foioase.
În  locul  pădurilor  defrişate  se  instalează  tufişuri  termofile  de sibleac  şi  pajişti  cu  păiuş  de  livezi,  bărboasă  şi  obsigă.
Fauna  e  caracterizată  printr-o  mare  diversitate  de  specii :  căpriorul,  mistreţul,  lupul,  vulpea,  dihorul  şi  nevăstuica.  Pe  solul  umed  al  pădurii  se  întâlnesc  brotăcelul,  guşterul,  şopârla,  şarpele  Coheber  jugularis  caspius,  vipera  cu  corn  şi  broasca  ţestoasă  de  uscat.
Principalele  specii  de  păsări  din  depresiunea  Orşovei  sunt  gaiţa  de  pădure,  coţofana,  cioara,  mierla,  piţigoiul,  vrabia,  ciocănitoarea,  uliul  găinilor,  cucuveaua  şi  buha.  În  sezonul  rece,  golful  Cerna  adăposteşte  lişiţe,  raţe  sălbatice,  câteva  exemplare  de  cormorani  şi  câteva  lebede.
Fauna  acvatică  a  suferit  modificări  după  construirea  barajului  de la  Porţile  de  Fier.  Ihtiofauna  cuprinde  următoarele  categorii :
- peşti  migratori  anadromi – morunul,  cega.
- peşti  reofili,  care  cresc  şi  se  reproduc  în  Cerna :  cleanul,  mreana.
- peşti  semimigratori – somnul,  crapul,  plătica,  babuşca,  şalăul,  ştiuca,  obletele.
- peşti  stagnofili – bibanul  soare,  carasul,  roşioara,  ţiparul,  linul.
Solurile  caracteristice  depresiunii Orşova  sunt  influenţate  de  litologie,  relief,  climă,  vegetaţie:
- solurile  aluviale  prezintă  fenomene  de  înmlăştinire,  fiind  puţin  utilizate  agricol  (litosoluri,  erodisoluri)
- cambisolurile  sunt  reprezentate  prin  soluri  brune  eubazice,  mezobazice,  fiind  asociate  cu  solurile  semigleice  argiloase
- solurile  argiloiluviale  sunt  brune  podzolite,  folosite  în  special  pentru  păşuni  şi  pomicultură
- argiluvisolurile  includ  soluri  vechi,  dezvoltate  în  condiţii  de  drenaj  natural  bun  sau  moderat

Persoane din instituție

Primar: Stoica Marius Simion
Viceprimar: Duică Florentin - Bogdan
Secretar Generalul: Boţilă Marian
Director Executiv:  Ec. Golopenţa Pepsilă Ecaterina

Așezarea geografică

Situată la o răscruce "geografică" cum nu se poate mai bine, areal de interferenţă pregnantă a unei serii de elemente primordiale cu rol diriguitor pentru poziţia "strategică" pe care o ocupă în peisajul zonal, Orşova constituie avantpostul întâlnirii şi înfrăţirii eterne a Carpaţilor cu Balcanii, din Valea Timokului. 
Ţinut de interferenţă economică, folclorică şi socială, arealul Orşovei se conturează de-a lungul unei artere de mare circulaţie fluvială - străvechiul Danubiu. Orşova (km 955) de azi a apărut ca urmare a strămutării vechiului oraş, precum şi a localităţilor Tufări, Juaplnic şi Coramnic, în urma construirii Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie "Porţile de Fier". 
Perimetrul milenarei Orşove, cât şi cea mai mare parte din aria pe care s-a dezvoltat până la strămutare, erau situate pe fâşia îngustă dintre Munţii Almăjului, Dunăre şi malul drept al Cernei.
Pentru noua urbe, valorile coordonatelor geografice (matematico-geodezice) sunt: 44° 41' 48" lat.N şi 22° 24' 46" long.E. Intervalul altitudinii absolute este de 75-150 m pentru perimetrul locuit permanent.
Noul amplasament al Orşovei, deplasat spre NE în raport cu vechea vatră, se desfăşoară pe malurile estic şi vestic ale "Golfului Cernei", la capătul sudic al Culoarului tectono-eroziv Timiş Cerna. Oraşul este aşezat pe două terase: prima cuprinsă între curbele de nivel de 69 şi 85 m, cu pante medii de 12-15° şi a doua terasă cuprinsă între curbele de nivel de 85-150 m cu pante medii între 18-20°.
Faţă (în raport) de reţeaua hidrografică reprezentată în principal prin fluviul Dunărea şi râul Cerna, Orşova are o poziţie extrem de avantajoasă mai ales în prezent, când prin construirea S.N.N Porţile de Fier I, a luat naştere marele lac de acumulare şi implicit "golful" Cerna. Prin inundarea luncii şi gurii de vărsare a Cernei a apărut acest inedit golf cu o lungime de 5 km, o lăţime de 2 km şi o adâncime de 22-23 m în dreptul vechii confluenţe a Cernei cu Dunărea. În acest context s-a produs trecerea de la un regim hidrologic fluvial la unul de tip lacustru, ce îşi modifică caracteristicile în raport (funcţie) de oscilaţiile nivelurilor cuprinse între cotele extreme de 63 şi 69,6 metri. 
Urbea are o poziţie favorabilă şi faţă de arterele de circulaţie; este accesibil tuturor mijloacelor de transport (feroviar, rutier, naval). Aşezată relativ aproape de unele localităţi importante din sud şi SV ţării (Tr.Severin - 24 km, Craiova - 138 (146) km, Bucureşti - 347 km, Băile Herculane - 20 km, Caransebeş - 92 km, Reşiţa -120 km, Lugoj - 127 km, Timişoara - 186 km, Orşova se află într-un sector de intens tranzit pentru mărfuri şi călători.
DATE ISTORICE
Importanţa strategică şi economico-socială precum şi caracterele geografice distincte ale Defileului Dunării la Porţile de Fier sunt principalele motive care au generat din vechi timpuri atenţia oamenilor de ştiinţă asupra acestei regiuni.În  unele lucrări ale scriitorilor din antichitate şi din evul mediu timpuriu (Ptolemeu, Ulpianus, Procopius din Cezareea) apar primele informaţii de natură geografică cu privire la defileul carpatic al Dunării. Există o seamă derelatări în lucrările geografice şi cartografice aparţinând unor istoric şi geografi arabi şi italieni. (Abdul Feda  1273-1331). Documentele cartografice se înmulţesc începând cu sec. al XVIII- lea, între acestea figurând harta Ţării Româneşti a stolnicului Cantacuzino, tipărită la Padova în 1700, harta lui Schwant pentru Oltenia în 1723, harta aromânului Rhigas din Velestin apărută la Viena în 1797.
Secolul XIX continuă să îmbogăţească documentele cartografice în care figurează zona Defileului Dunării. Începutul îl face geomorfologul A. Penck, care, în 1891 emite ipoteza că valea transversală a Dunării prin Carpaţi este un canal de scurgere străveche care  a supravieţuit ridicării catenei muntoase şi scufundării bazinelor depresionare despărţite de înălţimile lor. În 1896 Fr. Toula explica formarea defileului prin săparea unei văi din amonte spre aval ca urmare a înălţării lacului Panonic. În aceeaşi perioadă, G. Ionescu şi M. Drăghiceanu explică formarea defileului prin existenţa unei falii. În 1902 geograful francez Em. De Martonne formulează ipoteza captării unei Dunări panonice de către un râu cu nivel de bază mult mai jos, care curgea spre lacul Câmpiei Române aflat îin continuă regresiune spre est. Această ipoteză a fost susţinută de G. Vâlsan (1916). Geograful sârb J. Cvijic (1908) formulează ipoteza antecedentei care susţine că fluviul a format valea prin munţi pe traseul unei vechi strâmtori marine miocene, a cărei existenţă este probată de resturile sedimentare din depresiunile alăturate.
Intre cele două războaie mondiale lucrările de specialitate se diversifică:
Gh.  I. Niculescu, N. Popp, R. Călinescu, V. Mihăilescu, I. Simionescu.
Cunoaşterea completă a zonei se realizează prin efectuarea unor studii ample geografice folosite pentru elaborarea unei lucrări complexe: “Geografia văii Dunării româneşti”  în 1969, editată sub egida Institutului de Geografie.
Cercetările au continuat şi ulterior asupra genezei şi evoluţiei văii Dunării (V. Mihăilescu,  M. Iancu , C. Gheorghiu, Gr. Posea, N. Popescu, V. Velcea, Ilie I. Rădulescu, M. Grigore si altii). Au existat şi studii privind hidrografia Dunării: I. Pisotă, V. Trufaş, I. Zăvoianu, V. Sencu, I. Ujvari.
Lucrările ce descriu clima regiunii au fost întocmite de: E. Dumitrescu, Gh. Neamu, E. Teodoreanu, Octavia Bogdan (1978). Studii fito-geografice au fost elaborate de: N. Costache, R. Călinescu, Sofia Iana. Contribuţii importante în domeniul geografiei economice au fost aduse de I. Popovici, C . Petrescu, C. Herbst, N. Caloianu, I. Letea, Gh. Dragu, M. Chiţu, L. Panaite. 
RELIEFUL ORŞOVEI
Bazinetul depresionar Orşova este o componentă a depresiunii Ogradena-Bahna, unitatea acestei depresiuni fiind exprimată atât de peisajul geografic cât şi de structura geologică şi de prezenţa unei suprafeţe de nivelare unitară la un nivel superior de 300-350 metri în care au fost sculptate actualele bazinete de eroziune.
Nivelul de 400-450 metri încadrează depresiunea Orşova în partea de NE şi NV prin pătrunderea în bazinetul depresionar a unor culmi joase ale munţilor Mehedinţi şi munţilor Almăj.
Nivelul de 300-350 metri apare pe marginea depresiunii, contactul cu regiunea limitrofă a munţilor fiind format din culmile interfluviale ale bazinetelor din& componenţa depresiunii Ogradena-Bahna. Nivelul terasei a 8-a a Dunării are extindere în Dealul Bărzuica, Dealul Meja, Dealul Alion, Dealul Drănic.
Nivelul de 250-270 metri corespunde unei terase a Dunării cu altitudine relativă de 200-220 metri. Terasa a 7-a apare sub formă de umeri în Groapa Lupului, Valea Slătinicului, Valea lui Ivan.
Nivelul de 200 metri corespunde terasei a 6-a a Dunării, întâlnindu-se pe văile afluente Slătinicului, Valea lui Ivan, Culmea Poienilor.
Nivelul de 150 metri - terasa a 5-a a Dunării este bine reprezentat în Dealul Viilor, Dealul Dracului, Dealul Cioaca Mică.
Nivelul de 110-130 metri - terasa a 4-a a Dunării, a fost puternic modificat de terasarea şi nivelarea terenurilor pentru amplasarea vetrei noului oraş Orşova.
Suprafeţele de teren sub 70 metri altitudine, care includ terasele 3-2-1, precum şi lunca Cernei, au fost acoperite de apele lacului de acumulare, formându-se Golful Cerna.
CLIMA ORŞOVEI
Particularităţile climatice ale zonei depresionare Orşova sunt rezultatul interacţiunii dintre procesele radiative, circulaţia generală a atmosferei, condiţiilor variate ale reliefului.
Temperatura medie anuală la Orşova este de 10,8 grade Celsius.
Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 0,7 grade Celsius; în luna iulie se înregistrează o temperatura medie de 22,1 grade Celsius .
Precipitaţiile medii sunt de 734 mm (între anii 1901-1990). În anul 1991 s-au înregistrat 873,3 mm. După anul 1970, odată cu construirea barajului şi formarea lacului de acumulare, un fenomen deosebit de frecvent este seceta.
Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10 cm, fiind specifică lunilor ianuarie-februarie. Direcţia predominantă a vântului este N şi NV. Viteza medie anuală este de 4,5 ms.
APELE
Reţeaua hidrografică a Orşovei este reprezentată de 2 artere: Dunărea şi Cerna, precum şi de unele pârâuri permanente sau semipermanente: pârâul Ţurlui, Ijnic, Slătinicul, pârâul lui Ivan, Graţca, Mozna, Dalboca.
VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE
a). Specii europene – fagul, gorunul, carpenul, alunul. Subarboretul este format din mărul pădureţ, păducelul, cornul, sorbul, teiul.
b). Specii eurasiatice—plopul alb, plopul negru, sălcii. Din familia Graminee se întâlnesc specii ale genurilor Bromus, Poa, Festuca.
c). Elementul mediteraneean cuprinde specii mezoxerofile şi xerofile: mojdreanul, cărpiniţa, cruşinul, cerul, gârniţa, gorunul, castanul, frasinul, smochinul, magnolia.
d). Elementul pontic este slab reprezentat în zonă prin: arţarul tătărăsc, porumbarul. Endemismele sunt considerate plantele ale căror areale sunt cuprinse în întregime zonei sau o depăşesc în zonele învecinate. Unele dintre speciile considerate endemice sunt răspândite şi în alte spaţii geografice din sudul Europei (smochinul, magnolia, castanul dulce, scumpia şi mojdreanul). Unele specii sunt locale ca Stipa danubialis la Porţile de Fier, Dianthus pallens (garofiţa sălbatică), Pinus nigra banatica, Padus mahaleb (vişinul turcesc), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus). Pădurea se impune în peisaj prin întrepătrunderea elementelor continentale cu cele termofile sudice.
Pe versantul abrupt de pe malul stâng al Cernei şi pe versantul estic al văii Slătinicului sunt instalate sibleacurile formate din cărpiniţă (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus) şi scumpie (Cotinus coggygria) pe soluri slab evoluate şi puternic scheletice.
Sibleacul dezvoltat pe litosoluri şi soluri brune puternic scheletice, excesiv drenate, au un facies bogat în elemente termofile pe Dealul Moşului şi pe Dealul Alion: Quercus pubescens (stejarul pufos), Quercus virgiliana, teiul argintiu (Tilia tomentosa) şi liliacul (Syringa vulgaris). Pe versanţii sudici ai Dealului Moşului şi Alion apare nucul (Juglanus regia) şi păduri de salcâm în amestec cu alte foioase.
În locul pădurilor defrişate se instalează tufişuri termofile de sibleac şi pajişti cu păiuş de livezi, bărboasă şi obsigă.
Fauna e caracterizată printr-o mare diversitate de specii: căpriorul, mistreţul, lupul, vulpea, dihorul şi nevăstuica. Pe solul umed al pădurii se întâlnesc brotăcelul, guşterul, şopârla, şarpele Coheber jugularis caspius, vipera cu corn şi broasca ţestoasă de uscat. 
Principalele specii de păsări din depresiunea Orşovei sunt gaiţa de pădure, coţofana, cioara, mierla, piţigoiul, vrabia, ciocănitoarea, uliul găinilor, cucuveaua şi buha. În sezonul rece, golful Cerna adăposteşte lişiţe, raţe sălbatice, câteva exemplare de cormorani şi câteva lebede.
Fauna acvatică a suferit modificări după construirea barajului de la Porţile de Fier. Ihtiofauna cuprinde următoarele categorii:
- peşti migratori anadromi – morunul, cega.
- peşti reofili, care cresc şi se reproduc în Cerna: cleanul, mreana.
- peşti semimigratori – somnul,crapul, plătica, babuşca, şalăul, ştiuca, obletele.
- peşti stagnofili – bibanul soare, carasul, roşioara, ţiparul, linul.
Solurile caracteristice depresiunii Orşova sunt influenţate de litologie, relief, climă, vegetaţie:
- solurile aluviale prezintă fenomene de înmlăştinire, fiind puţin utilizate agricol (litosoluri, erodisoluri)
- cambisolurile sunt reprezentate prin soluri brune eubazice, mezobazice, fiind asociate cu solurile semigleice argiloase
- solurile argiloiluviale sunt brune podzolite, folosite în special pentru păşuni şi pomicultură
- argiluvisolurile includ soluri vechi, dezvoltate în condiţii de drenaj natural bun sau moderat

  • Suprafață: 5763,7 ha
  • Intravilan: 4737,7 ha
  • Extravilan: 1026 ha
  • Populație: 14136
  • Nr. locuințe: 5700
  • Nr. grădinițe: 4
  • Nr. școli: 2
  • Nr. licee: 2
  • Nr. universități: 1
  • Activitati economice si specifice zonei

    Dunărea favorizează plimbări cu ambarcaţiuni mici, mijlocii şi mari, totodată vizitând obiective turistice semnificative ale zonei: Cazanele Dunării, Tabula Traiana, Ciucaru Mic şi Ciucaru Mare, peştera Ponicova, Mănastirea Mraconiei, Bustul lui Decebal etc.
    Practicarea de mai multă vreme a unor sporturi, de către tineret şi nu numai, ca: sporturi nautice (canotaj, caiac – canoe, schi nautic), arte marţiale (taekwondo) se finalizează cu organizarea de concursuri, la care au fost obţinute premii importante atât pe plan local, naţional, cât şi pe plan internaţional.
    Tot ca urmare a prezentei fluviului Dunărea poate fi considerată desfăşurarea activităţilor legate de prinderea, prepararea şi comercializarea peştelui.
    Ca specifice zonei pot fi amintite activităţile tradiţionale, ca producerea ţuicii şi a vinului, atât pentru consum propri, cât şi pentru comercializare.

     

    Pentru a particulariza implicaţiile economico-sociale ale aşezării nu putem omite poziţia Orşovei faţă de prezenţa unor resurse naturale atât de importante în contextul dezvoltării activităţilor antropice.
    Principalele resurse ale zonei sunt:
    - resurse naturale
    - minerale nemetalifere: cuarţ la Ogradena şi Mraconia, Duba şi alte rezerve readuse; feldspat în zona Trei Cucuie (Bahna); azbest - Sînbotina, Dubova; serpentine magnerifice la Plavişeviţa şi Eibenthal; bentonită la Tufări; granit la Mala; calcar cristalin marmorean la Mraconia.
    De asemenea există resurse limitate de cărbuni superiori (antracit) la Eibenthal, crom (Baia Nouă, Lomuri) şi s-au efectuat prospecţiuni pentru identificarea resurselor de metale rare.
    O altă resursă a zonei o constituie fondul forestier localizat pe versanţii Munţilor Almăjului. 
    Resursele hidroenergetice ale zonei adiacente sunt în studiu privind folosirea lor, după anul 1986 (Râul Ieşelniţa, zona Cazanele) alături de posibilitatea creşterii resurselor piscicole prin culturi intensive de peşte în "golfurile" Dunării.
    O sursă majoră de activitate economică o constituie potenţialul turistic - corelat cu cel de transport -pe măsura popularizării sale şi a creării infrastructurii specifice adecvate.
    Fluviul Dunărea influenţează favorabil dezvoltarea economică actuală a oraşului, singura întreprindere mare din oraş fiind S.C. ŞANTIERUL NAVAL S.A., care are profit şi nu înregistrează datorii la bugetul de stat.
    Funcţiunea de bază a municipiului este industria. Ramurile prezente sunt: construcţii navale, extracţia şi prelucrarea nemetaliferelor (serpentină, feldspat), construcţia de maşini şi prelucrarea metalelor.
    Printre activitatile economice de bază din Orşova se numară şi comerţul, cât şi activităţi turistice legate de administrarea unor pensiuni, construite in ultimii ani,. Care pe perioada verii, mai ales, găzduiesc un număr mare de turişti.

     

    Evenimente

    Se organizeaza in fiecare an: Festivalul Mihai Eminescu – 15 ianuarie; Zilele Orşovei – 14-15 august, Festivalul toamnei – octombrie, precum şi concursuri pentru tineri: Festivalul Perla Dunării, Trofeul Porţile de Fier, Robotor.

    Obiective turistice

    Oportunităţi:
    Cea mai importantă oportunitate se referă la potenţial turistic imens, incluzând turismul speologic şi pe cel religios. Fluviul Dunărea reprezintă un potenţial fantastic pentru dezvoltarea atât a industriei cât şi a turismului.
    Zona Transfrontalieră – România – Serbia favorizează legăturile între populaţia Orşovei şi a Serbiei, fiind totodată şi un potenţial pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri europene transfrontaliere, investiţii turistice.
    Orşova face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier- sit protejat Natura 2000, fiind al doilea oraş ca mărime al acestui Parc.
    Obiective turistice:
    Zona oferă resurse naturale de importanţă turistică, de o valoare deosebită şi legate, în special, de cursul Dunării şi anume: Cazanele Mici, Cazanele Mari - sectorul cel mai impunător şi mai interesant al defileului; Peştera Veterani, inundată, aflată la intrarea în Cazanele Mari, Peştera Ponicovei (sau Peştera Liliecilor), situată în valea cu acelaşi nume, cu intrare inundată; relieful carstic dezvoltat pe platourile şi versanţii munţilor Ciucaru Mic şi Mare; golfurile lacului Porţile de Fier I: Gura Văii, Bahna, Cerna, Mraconia, Dubova; peisajele pitoreşti dintre Sviniţa si Greben, date de abrupturile calcaroase viu colorate; traseul pitoresc, cu sectoare de chei ale Văii Mraconiei; aspectele peisagistice create de Dunare pe tot traseul său (DN57); aspectele peisagistice de pe cursul inferior al Văii Cerna (5 km de pe teritoriul judeţului – E70), fondul piscicol al lacului si afluenţilor săi; fondul cinegetic al munţilor din imprejurimi (urs, mistreţ căprior).
    Se remarcă existenţa în zonă a resurselor turistice naturale care au ca element de bază prezenţa calcarelor, prin formele de relief carstic pe care le generează. Menţionăm ca obiective turistice importante: Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din ţară, monument al naturii de importanţă naţională; Peştera Epuran, monument al naturii de importanţă naţională; Cheile Costeştilor ( afluent al Topolniţei), complexul carstic Ponoarele, rezervaţie naturală de importanţă naţională, care reuneşte spectaculoase fenomene carstice – unele unicate pe plan naţional – în care se disting: Peştera Ponoarele, Lacurile Zatonul Mare si Mic, Podul Natural, Peştera Bulba, Peştera Podului; formaţiunile carstice din imprejurimile comunei Balta (polii, sorburi carstice permanente – Lacul Balta, Cornetul Mare al Bălţii, grote – Peştera Balta); izvoarele si Cheile Cosuştei – zonă protejată, de interes naţional; Polia de la Nadanova, cea mai mare din Podişul Mehedinţi; cornetele calcaroase de la Obârşia Cloşani, zone protejate de interes naţional; Padurea de liliac de la Ponoare, rezervaţie naturală; relieful carstic de pe Valea Motrişorului; cursul mijlociu al Văii Cerna aferent judeţului, intre văile Craiova si Tasna; aspectele peisagistice ale traseului rutier DN 67 D (Baia de Arama – Valea Cernei).
    În Orşova, pe lângă resursele naturale de importanţă turistică, mai pot fi vizitate Mânăstirea Sfânta Ana, al cărei ctitor a fost Pamfil Şeicaru şi Biserica Catolică – monument de arhitectură – situată în zona centrală a oraşului.

    Facilități oferite investitorilor

    Acces la utilităţi
    Acces la calea ferată
    Acces la drum naţional
    Acces la diverse pensiuni agroturistice

    Proiecte de investiții

    - s-a finalizat investiția "Reabilitarea și extinderea sistemului de alimentare cu apă și extinderea rețelei de canalizare în cartierul Poiana Stelei";  
    - s-a realizat extinderea rețelei electrice de joasă tensiune în zona Dealul Poștei
    - s-a construit sarpanta la atelierul școală al Clegiului tehnic Dierna; - s-a reparat împrejmuirea Școlii Generale cu clasele I-VIII Pamfil Seicaru și s-a realizat iluminatul nocturn;
    - au fost instalate semafoare la intersecția străzilor Eroilor și Porțile de Fier;
    - au fost executate lucrări de reparații la străzi prin plombări;
    Sunt în derulare :  
    1. Lucrări de Amenajare Centru Civic
    2. Extindere canalizare și refacere covor asfaltic, inclusiv rețea de apă pe strada Gratca;
    3. Lucrări de mansardare grup administrativ Spitalul Municipal Orșova; 4. Reabilitare clădire CT 4 (zona Decebal) pentru transformarea în creșă pentru copii;  
    5. Accesare fonduri "Casa verde" pentru asigurarea apei calde și a căldurii la Spitalul Municipal Orșova și la sediul Primariei Municipiului Orșova;  
    6. Accesare fonduri pentru construire locuințe sociale în zona strada Ghioceilor;
    7. Construire locuințe de serviciu;
    8. Racordarea cartierului Coramnic la rețeau de canalizare a orașului cu deversare la Stația de epurare;
    9. Reabilitarea termică a clădirilor de utilitate publică: spital, licee, grădinița nr. 1, etc - prin POR 2014-2020;
    10. Reabilitarea sălilor de sport de la Liceul Traian Lalescu și Colegiun tehnic Dierna;
    11. Reabilitarea unor străzi inclusiv a rețelelor de apă;
    12. Reabilitarea malurilor pârâului Turlui;
    13. Reabilitarea și modernizarea parcului General Ion Dragalina;
    ​14. Construire bazin de înot la Ștrand Orșova și amenajarea acestuia.

    Afaceri Locale

    ...

    BELAMI IMPEX SRL