Primăria Oboga

30714 Vizualizări
Tip: Comuna
...

Persoane din instituție

Primar: Tudor Matei
Viceprimar:Florin Munteanu
Secretar General: Laurenţiu Mete
Contabil: Florentina Parșucă

Numele localităților aflate în administrație

Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, Vîrnava, Oboga de Sus

Așezarea geografică

Comuna Oboga este situată în partea de vest a judeţului Olt, pe partea dreaptă a Râului Olteţ, la o distanţa de 32 km de oraşul Slatina, reşedinţa de judeţ, şi la 7 km de Balş, oraşul cel mai apropiat
Se învecinează la nord cu comuna Călui, la est cu râul Olteţ, la sud cu oraşul Balş şi la vest cu comuna Baldovineşti. Teritoriul comunei Oboga este situat la o distanţă de 25 Km de oraşul Craiova. Clima zonei aparţine tipului temperat continental exprimată de valori anuale ale temperaturii aerului de 10-11 grade celsius şi prin precipitaţii medii anuale cu valori sub 550 mm.
Vechimea comunei conform menţiunilor documentare datează din epoca medievală. Străveche aşezare de olari, Oboga datează de pe la anul 1590, iar cătunele de prin veacul al XII-lea.
Moşie a Buzestilor în secolele XVI - XVIII, Oboga o vom întâlni în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în aşezământul lui Matei Morunglavul şi al sotiei sale Maria, când alături de moşiile închinate schitului Şerbăneşti-Vâlcea, se număra şi partea a treia din moşia Oboga, judeţul Romanaţi.
În ceea ce priveşte numele comunei, în Catagrafia Regulamentară, din 1831 judeţul Romanaţi, plasa Olteţu de Sus - apare denumirea de Oboga (Obogua) care se pare că are origine slavă.
Teritoriul comunei are un relief deluros şi este străbătut de râul Olteţ. Comuna este formată din satele : Oboga de Jos, Oboga de Mijloc, si Oboga de Sus. Drumul de interes local DJ 643 Balş - Bălceşti şi drumul de interes naţional Craiova - Piteşti  leagă comuna de reşedinţa judeţului Olt.
Cea mai apropiată staţie de cale ferată este gara Balş situată la 8 km de centrul comunei.

  • Suprafață: 1413 ha
  • Intravilan: 270 ha
  • Extravilan: 1143 ha
  • Populație: 1721
  • Gospodării: 638
  • Nr. locuințe: 693
  • Nr. grădinițe: 2
  • Nr. școli: 2
  • Activitati economice si specifice zonei

    Marea majoritate a locuitorilor comunei îşi desfăşoară activitatea în agricultură, culturile de bază fiind porumbul şi grâul. 
    Meşteşuguri 
    Populaţia comunei cuprinde 632 familii şi 1774 locuitori. 
    La Oboga este practicat străvechiul meşteşug artistic al olăritului. Ceramica de Oboga de o mare valoare artistică se remarcă printr-o cromatică bogată şi o decoraţie geometrică de tradiţie străveche. 
    ​Se foloseşte frecvent decorul figurativ, fiind cunoscute ulcioarele de nuntă care au căpătat adeseori forme de păsări cu pui sau antropomorfe. Cel mai vestit olar din comună, Grigore Ciungulescu, alături de alţi meşteri execută comenzi din ţară şi străinătate, lucrările acestora stând la loc de cinste în rândul valorilor ceramicii româneşti.
    Agricultură
    Olăritul
    Creşterea animalelor
    Pe teritoriul comunei Oboga îşi desfăşoară activitatea 4 societăţi cu profil agricol: Ghimpex, Mecanizatorul, Agrogal şi Agroconcept. De asemenea ca instituţii avem Primăria, Postul de Poliţie, Căminul Cultural, Biblioteca, 2 scoli, 2 grădiniţe şi Dispensarul Uman.

     

    Obiective turistice

    Mănăstirea Călui
    În Oboga se face atât ceramică smălţuită, cât şi nesmălţuită. Se lucrează taiere (farfurii întinse), străchini, căni de apă, de vin, putine, tămâielniţe, castroane, sacsii, borcane pentru păstrarea alimentelor, ploşti, servicii de ţuică şi cafea,,jucării, figurine, ulcioare de nuntă cu reprezentări zoomorfe şi avimorfe, şi chiar vase antropomorfe, asemănătoare cu cele preistorice.
    În munca lor, meşterii olari din Oboga folosesc exclusiv uneltele de tradiţie veche: cornul de vită, cu ajutorul căruia se decorează vasele, plotogul (o bucăţică din piele, cu care este netezită marginea vaselor), fichiaşul din lemn (folosit la finisarea vaselor în partea exterioară), titirezul (o unealtă din lemn, cu ajutorul căreia este încreţită marginea taierelor), pană de gâscă şi paiul (utilizate pentru a realiza un decor foarte fin), ţâţarul (unealta cu care se face ţâţa la ulcioare).
    Pentru arderea ceramicii, în Oboga se utilizează un tip de cuptor cu vatra organizată ca o masă, având două guri de foc şi marginile dinspre guri ale vetrei tăiate oblic

    Facilități oferite investitorilor

    Forţă de muncă ieftină

    Proiecte de investiții

    Modernizare DC 2 Oboga-Pietriş
    Alimentare cu apă în sistem centralizat
    Canalizare apă uzată şi staţie de epurare în sistem centralizat
    Modernizare uliţe săteşti
    Construire grădiniţă cu trei săli de clasă
    Protejarea unor elemente ale cadrului natural: fântâni în comuna Oboga, judeţul Olt
    Construire bază sportivă model tip II
    Asfaltare DC 2A Oboga-Morunglav
    Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în satele Oboga de Mijloc, Vîrnava şi Oboga de Sus
    Alimentare cu apă în satele Oboga de Mijloc, Vîrnava şi Oboga de Sus

    Afaceri Locale