Primăria Municipiului Călăraşi
50610 Vizualizări
Persoane din instituție
Primar: Marius Grigore Dulce
Viceprimar:
Viceprimar:
Secretar General: Mărgărit Sârbu
Director economic: Valentina Nae
Cuvântul primarului
Oraș din inima Bărăganului, Municipiul Călăraşi dispune de o aşezare geografică care a oferit, dintotdeauna, condiţii prielnice pentru dezvoltarea comunităţilor umane.
Dorinţa de emancipare a călărăşenilor a făcut posibil ca orașul sa fie, astăzi, unul european, în care trăiesc puţin peste 65 de mii de locuitori. Întrucât cultura şi educaţia definesc orice comunitate, infrastructura educațională formată din creşe, grădinițe, scoli primare și gimnaziale unele cu regim after school, licee şi colegii, școala postliceală sanitară, Palatul Copiilor, școli și colegii, învățământ superior, dau orașului capacitatea reprezentării în plan european; totodată, instituţii de interes regional își au sediul în Călărași, creând oportunitatea valorificării resursei umane înalt specializate
În planul activității economice, emblematic pentru oraș in domeniul industriei alimentare, cu capacitate adecvată de valorizare a produselor agricole, este brandul ALDIS - combinat pentru prelucrarea cărnii înființat în anul 1990, cu o contribuţie consistenta la bugetul comunității locale. Rețeaua unităților medicale și specialiștii în domeniu ilustrează preocuparea administrației locale pentru dezvoltarea și asigurarea acestui tip de servicii.
Cu tradiţie în domeniul agriculturii, municipiul a cunoscut o dezvoltare puternica si a sectorului industrial, formând astfel, specialiști in multe domenii de activitate si creând perspective de dezvoltare multipla a municipiului.
Municipiul Călăraşi are numeroase relaţii internaţionale şi este înfrăţit cu localităţi din Polonia, Slovacia, China, Italia, Republica Moldova, Republica Belarus, Republica Bulgaria, Federația Rusa, înfrățirile având ca domeniu schimburile socio-economice, sportive şi culturale.
Principala preocupare a municipalității este aceea de a face orașul cât mai atractiv în vederea impulsionării investitilor, care, implicit, înseamnă noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru populație, generând, la nivel local și nu numai, o creștere a activității orașului. De asemenea, în scopul creșterii calității vieții locuitorilor, actuala administrație locală și-a stabilit obiective de devoltare cu adresabilitate catre multiple sectoare ale vieții economice și sociale.
În prezent, una dintre perspectivele de dezvoltare este aceea legată de amplasarea localității in zona transfrontalieră, la 10 km de malul Dunării, și poziționată “în oglinda”cu Silistra - oraș bulgar înfrățit, la jumătatea distanței dintre capitala țării și litoralul Mării Negre, cu acces la autostrada A2; locuri de cazare şi restaurante cu servicii de calitate asteapta turiștii interesați de o vacanță la Dunăre.
Dezvoltarea turismului, în toate formele sale, care din fericire, pot fi practicate în zona, (pescuit, vânat, circuite turistice pe bicicletă, ecumenic, arheologic, etc) constituie un obiectiv prioritar, proiectele cu finanţare europeană dezvoltate în municipiu reprezentând noi oportunităţi pentru populaţia din zonă. În acelasi timp, sunt în plin process de implementare proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, în valoare de aproximativ 51 milioane de Euro, țintite să dezvolte sectorul mobilității urbane (modernizare infrastructură rutieră și transport public), al îmbunătățirii performanțelor energetice ale clădirilor publice și rezidentiale, al regenerării zonelor urbane marginalizate precum și a zonelor de agrement de pe teritoriul municipiului, al îmbunătățiirii condițiilor de educare a elevilor în licee tehnologice.
În calitate de Primar, preocuparea mea permanentă o constituie munca în echipă pe care am construit-o împreuna cu Consiliul Local și personalul tehnic de specialitate din Primărie, astfel încât să putem planifica acţiuni viitoare, să construim parteneriate durabile inclusiv cu cetățenii, creand astfel premisele îmbunătățirii vieții călărăşenilor, în scopul integrarii în cerinţele şi valorile Europei Unite; eforturile comune ale administrației locale cu toți ceilalti factori responsabili implicați sunt directionate în sensul creșterii potențialului economic existent, al păstrarii stabilității și siguranței investitiilor, plecând de la obiectivul comun - dezvoltare locală durabilă a municipiului Călăraşi
Așezarea geografică
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume, fiind și cel mai mare centru urban din județ. La nivelul anului 2020, populația municipiului Călărași reprezenta 24,48% din totalul populației la nivel de județ. Municipiul Călărași este încadrat conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, în rândul celor 81 de localități urbane de rang II, cu o populație de peste 70.000 locuitori. Lichireștiul (prima denumire a municipiului Călărași) este menționat pentru prima dată în anul 1700, populația sa fiind reprezentată de oameni liberi care se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, români și un număr mic de bulgari și turci. Pe harta din 1700 Lichireștiul este menționat ca un sat mare, iar pe harta austriacă din 1791, localitatea apare consemnată sub numele de „Călărași sau Lichirești”. Municipiul Călărași este amplasat în partea de Sud-Est a județului Călărași, parte a Regiunii de dezvoltare a României Sud-Muntenia. Punctele extreme ale municipiului sunt cuprinse între coordonatele 44°12’ longitudine nordică, respectiv 27°18’ latitudine estică, iar altidudinea medie este de 13m deasupra nivelului mării.
Municipiul reședință a județului Călărași se află la o distanță de 120 km de capitala României, București, la 144 km de Constanța și la 25 de km de Drajna (Autostrada Soarelui), situându-se la intersecția drumurilor naționale DN3, DN21 și DN3B.
De asemenea, municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este localizat întro zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu perspective de dezvoltare a circulației fluviale și terestre către Estul Europei Centrale și Peninsula Balcanică.
Principalele trasee rutiere pentru accesul în municipiul Călărași sunt următoarele:
- E81 (A2): Constanța – Călărași
- E81 (A2) și DN3 (DN3D): București – Călărași
- DN3 și DN3B: Silistra – Călărași.
Municipiul Călărași este punctul de intersecție a Luncăi Călărașului cu Balta Borcei și Câmpul Călărașiului. Clima județului Călărași este de tip temperat-continental cu regim omogen, existând uniformități ale reliefului de câmpie, caracterizată prin veri foarte calde, cu precipitații reduse, ce cad mai ales sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori cu viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire, provocând discontinuități. În extremitatea sudică a județului se individualizează topoclimatul specific Luncii Dunării, cu veri mai calde și ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Clima este de tip temperat-continental cu regim omogen, existând uniformități ale reliefului de câmpie, caracterizată prin veri foarte calde, cu precipitații reduse, ce cad mai ales sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori cu viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire, provocând discontinuități.
Municipiul Călărași este situat între două zone de vegetație, stepă și baltă. Vegetația prezentă este cea specifică zonei de stepă (pajiști și islazuri comunale), însă, se întâlnesc și zone cu vegetație forestieră, de mlaștină, acvatică (stuf, nufăr, vâsc de apă, specii ierboase etc.) și vegetație de bălți (specii mezofile, higrofile, care se dezvoltă în condiții de mare umiditate).
Fauna sălbatică este bogată în specii cinegetice, reprezentate de mistreț, iepure, căprior, cerb, vulpi, porumbei, turturele, guguștuci, prepelițe, grauri, sturzi, cicocârlii, gâște, gârlișe, rațe, lișițe, găinușe de baltă, sitari etc. În zona ariei protejare Iezer-Călărași se întâlnesc viezuri, lutre, cârtițe, popândăi, șobolani de apă, broaște țestoase, specii caracterice zonei umede. Fauna acvatică din lacurile și din apele curgătoare din apropierea acestuia, este reprezentată de caras, crap, novac, șalău, știucă, somn, sturion și scrumbie de Dunăre.
Balta Borcea, cunoscută și sub numele de Balta Ialomiței, are o suprafață de 831,3 km2 , cu o lungime de 94 km, între orașele Călărași și Hârșova și o lățime cuprinsă între 4 și 12,5 km. Denumirea de baltă se trage de la vechile serii de mlaștini, lacuri și bălți din care aceasta era formată. În prezent, balta este utilizată în scop agricol (doar pe margini forestiere).
Solul este în strânsă legătură cu relieful, dat fiind faptul că pe teritoriul municipiului Călărași sunt caracteristice zonele de stepă și silvostepă, predominante fiind solurile de tip cernoziomuri (soluri foarte bune pentru obținerea producțiilor agricole) și soluri aluvionare, ce prezintă o fertilitate ridicată, încurajând practicarea agriculturii pe suprafețe întinse, cu precădere a culturilor de cereale. În zona de luncă sunt întâlnite solurile sărate, nisipuri și loviști, soluri loessoide, pe care culturile agricole sunt mai slab productive.
Subsolul: depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași, situate la adâncimi de 180 – 5.530 m litologic, sunt reprezentate de calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă.
Cum se ajunge in localitate
Reședința județului cu același nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării și cea de sud a județului, pe terasa inferioară a Dunării (terasa Călărași), la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al brațului Borcea, la granița cu Bulgaria. Așezat la intersecția paralelei de 44° 12' latitudine nordică și a meridianului de 27° 21' longitudine estică, orașul se află la o depărtare de 120 km de București, 144 km de Constanța și 25 km de Drajna (unde există intrare pe A2 - Autostrada București–Constanța). Prin oraș trece șoseaua națională DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la Slobozia și Brăila, și șoseaua națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde se termină în DN2A). Municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria.
Activitati economice si specifice zonei
Ramura economică ce genereaza cea mai mare cifră de afaceri - agricultura (94,44%), urmată de silvicultură (5,18%), iar pe ultimul loc pescuitul (0,38%)
Firme reprezentative:
SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL - Fabricarea sticlei plate
DONALAM SRL - Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje
SOFIDEL ROMANIA SA - Fabricarea hârtiei și cartonului
REMAT SA -Recuperarea materialelor reciclabile sortate
ANDBER DISTRIBUTION SRL - afaceri din domeniul comerțului și serviciilor
EUROAVI SRL - Comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne
NUTRIVET SERV SRL - Comerț cu ridicata al cerealelor,semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat
FERTIAGRO SRL - Comerț cu ridicata al produselor chimice
PRIME HEALTHCARE SRL - Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice
PREFAB SA CALARASI - BCA, tuburi, prefabricate, confecţii metalice, balastieră, construcţii/montaj
TenarisSilcotub SA - Fabricant de produse din oțel
Producători locali:
ZAFA SRL CALARASI – construcții metalice și a produse din metal
CATEX SA Călărași – industrie ușoară (confecții textile)
ALDIS SRL - fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre)
GIMART IMPORT EXPORT SRL - confecții și structuri metallice
REMAT SA CĂLĂRAȘI - colectarea, prelucrarea şi livrarea deşeurilor reciclabile etc.
https://www.listafirme.ro/calarasi/calarasi/o1.htm
https://cciacl.ro/wp-content/uploads/2020/11/topul-firmelor-calarasene-2020.pdf
Produse locale:
Carne și preparate din carne
Cereale
Materiale de construcții
Confecții metalice
Produse din oțel
Hârtie și produse din hârtie
Sticla plată
Confecții textile
Evenimente
06 ianuarie SĂRBĂTOAREA BOBOTEZEI
24 Ianuarie UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
martie SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII
22 martie ZIUA MONDIALĂ A APEI
26 martie ORA PĂMÂNTULUI
27 martie UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA - 27 MARTIE 1918
29 aprilie ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI
09 mai ZIUA EUROPEI
1 iunie ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI
2 iunie ZIUA EROILOR / ÎNĂLȚAREA DOMNULUI
26 iunie ZIUA DRAPELULUI
29 iunie ZIUA DUNĂRII
29 iulie ZIUA IMNULUI NAȚIONAL
15 august ZIUA MARINEI
septembrie ZILELE MUNICIPIULUI CALARASI
25 octombrie ZIUA ARMATEI ROMANE
1 decembrie ZIUA NAȚIONALĂ A ROMANIEI
22 decembrie VICTORIA REVOLUȚIEI ROMÂNE ȘI A LIBERTĂȚII DIN DECEMBRIE 1989
decembrie SĂRBĂTORI DE IARNĂ
Evenimentele cu caracter militar sunt organizate de Centrul Militar Județean Călărași, Inspectoratul de Jandarmi Județean Călărași, în parteneriat cu Primaria Municipiului Călărași
În afara evenimentelor enumerate și care au caracter repetitiv, anual, Primaria organizează și alte evenimente din proprie initiativă justificate de o anumită conjunctură sau la solicitarea altor entități
Specific zonal
Puncte forte și avantaje competititive ale localității:
Poziția geografica, în special apropierea de fluviul Dunărea – oportunitate pentru amenajarea și promovarea de servicii de agrement pe Dunăre, conectarea la noi trasee turistice din Bulgaria și din țară
Proximitatea față de București, cea mai mare piață națională
Potențialul de practicare a agriculturii ecologice
Practicarea agriculturii, cu precădere a culturilor de cereale și realizarea investițiilor în agricultură
Tipul de climă și cel al rețelei hidrografice în vederea dezvoltării sectorului piscicol
Tipuri de turism cu potențial de creștere, în special a ecoturismului
Amplasarea pe malul vestic al Dunării și la granița cu Bulgaria (mobilitate eficiente și intermodala)
Facilităţi de transport transfrontalier terestru şi fluvial
Potențial solar ridicat
Potențial eolian ridicat
Existența ariilor protejate și a rezervațiilor naturale
Existența plantelor lemnoase energetice („Salix”)
Obiective turistice
La Călărași se pot practica următoarele tipuri de turism, cu potențial de creștere:
- Turismul de agrement: facilitate de prezență numeroaselor spații verzi amenajate la nivelul municipiului Călărași
Turismul cultural: datorat prezenței monumentelor, muzeelor și clădirilor de administrație și cultură renumite, parțial restaurate și valorificate
Turismul religios
Turismul de afaceri oferit de poziția geografică
Turismul de vânătoare: fiind un județ de legătură între Constanța și București, indiferent de sezon, călărășenii sunt recunoscuți pentru zonele special amenajate de pescuit și vânătoare
Turismul științific: desfășurat în zonele naturale și ariilor protejate
Turismul sportiv: trasee de ciclism și cele cicloturistice recunoscute de sportivii de performanță ai acestor sporturi
Ecoturismul are un potenţial de dezvoltare mare, având în vedere interesul turistic crescut pentru biodiversitate, dar și impactul minim asupra naturii, contribuind la conservarea acesteia şi la bunăstarea comunităţii locale și aducând un aport important la educaţia ecologică; sunt recunoscute Ostroavele Haralambie, Șoimul și Ciocănești, cu o suprafață de 272 ha, care sunt constituite în arii de protecție specială avifaunistică protejând specii ca gâsca cu gâtul roșu, pelicani, cormorani, lebede, berze, stârci, egrete, rața cu capul alb
Există la nivelul municipiului Călărași o serie de trasee turistice care fac legătura cu anumite puncte de interes din județ, importanța acestora fiind recunoscută în cele 5 trasee de cicloturism. Aceste trasee conțin anumite rezervații protejate precum Ostrovul Șoimul și sunt categorizate după cum urmează:
- Traseul acvatic – P1 Călărași – Cetatea Vicina (18 km)
- Cicloturism – C2 Călărași – Mânăstirea (47 km)
- Cicloturism – C4 Călărași – Chici – Dorobanțu (46 km)
Obiective turistice relevante din Zona Municipiului Călărași
Repertoriul Arheologic Natural a înregistrat în municipiul Călărași 4 din cele 514 situri arheologice existente în județul Călărași
Ostroave pe Dunăre: amplasarea municipiului Călărași pe fluviul Dunărea și pe Brațul Borcea îi oferă un potențial turistic foarte mare. De altfel, aici există câteva plaje amenajate, precum Plaja Mare, amplasată vizavi de Parcul Central al orașului, Tineretului sau Plaja Automobiliștilor, pe care se poate ajunge doar cu mașina. Totodată, există și un traseu cu vaporul pe Dunăre, până în stațiunea Silistra de pe malul bulgăresc
Brațul Borcea: pe acest braț se află municipiul Călărași și orașul Fetești, având o lungime de aproximativ 100 de km
Muzeul Dunării de Jos: a fost înființat în 1951, într-o casă naționalizată cu 6 încăperi, situată lângă primărie. Ca urmare a creșterii rapide a patrimoniului, a început să funcționeze propriu-zis în anul 1954, având profil de arheologie. Colecția existentă include peste 500 de artefacte din zonă, constând în picturi, sculpturi, obiecte de grafică și artă decorativă. Ulterior, muzeul a luat și partea de exponate etnografice, care funcționează și în prezent în cadrul acestuia
Muzeul Municipial Călărași: este parte componentă a Serviciului Municipal pentru Promovarea Patrimoniului Local din cadrul Primariei Municipiului Călărași, a fost deschis pentru public în data de 19 septembrie 2019, într-un eveniment al Zilelor Municipiului Călărași; se bucură, încă de la înființare, de donații din partea călărașenilor, constând în obiecte valoroase care sunt exemplificative pentru istoria orașului și a oamenilor locului
Grădina Zoologică Călărași: este a treia grădină zoologică din țară ca mărime, dar este prima grădină din România în care s-au născut pui de Tigru Siberian. Totodată, este singurul parc zoo care deține specii precum ursul Grizzly de Alaska sau struțul Emu. Se pot vedea specii de animale precum leul, hipopotamul, tigrul, ursul, diferite specii de maimuțe, păsări, reptile și pești. Accesul se face pe bază de bilet de intrare
Biserica Sfântul Ioan – „Alexe”, municipiul Călărași: piatra de temelie a fost pusă în 1884, construcţia fiind gata în 1886, când a fost şi sfinţită. Costurile de construcție au fost suportate de ctitorul acesteia, Alexe Popescu şi soţia sa Maria (de aici şi denumirea sub care este cunoscută în rândul enoriaşilor – Biserica Alexe)
Biserica parohială Sfânta Mare Muceniță Anastasia, municipiul Călărași: piatra de temelie a fost pusă în anul 1990, lucrările de construcție fiind finalizate în anul 2006, când a avut loc și slujba de sfințire a acesteia
Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae, municipiul Călărași: În cartea istoricului austriac Bauer, despre războiul ruso-turc, se menţionează că în 1773 există o biserică la Călăraşi (Lichireşti). În anul 1812, biserica a fost reabilitată de populația rusă, iar în 1829, din cauza unui cutremur, au crăpat zidurile; în 1835 a fost reparată în urma măsurilor luate de domnitorul Alexandru Ghica Voievod
Stratigrafia Grădiștea Coslogeni: este situată în partea de sud-vest a Bălții Borcei, în dreptul satelor Coslogeni și Roseți, unde se întinde pe o suprafață de aproximativ 50.000 mp. În cadrul săpăturilor efectuate în interiorul sitului au fost identificate materiale arheologice din diferite epoci (neolitic, perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului, bronz târziu, prima și a două epocă a fierului, perioada prefeudală și medievală).
Facilități oferite investitorilor
În limita prevederilor legale în vigoare
Oportunități
Practicarea agriculturii, cu precădere a culturilor de cereale
Poziția geografica, în special apropierea de fluviul Dunărea - amenajarea și promovarea de servicii de agrement pe Dunăre; conectarea la noi trasee turistice din Bulgaria
Proximitatea față de București, cea mai mare piață națională
Potențialul de practicare a agriculturii ecologice
Investiții în agricultură
Tipului de climă și a rețelei hidrografice în vederea dezvoltării sectorului piscicol
Tipuri de turism cu potențial de creștere, în special ecoturismul
Amplasarea pe malul vestic al Dunării și la granița cu Bulgaria (mobilitate eficiente și intermodala)
Facilităţi de transport transfrontalier terestru şi fluvial
Potențial solar ridicat
Potențial eolian ridicat
Existența plantelor lemnoase energetice („Salix”)
Existența ariilor protejate și a rezervațiilor naturale
Localități înfrățite
În plan extern, Municipiul Călăraşi a stabilit relaţii de cooperare internaţionala şi este înfrăţit cu localităţi din Polonia, Slovacia, China, Italia, Republica Moldova, Republica Belarus, Republica Bulgaria, Federația Rusa, înfrățirile având ca domeniu schimburile socio-economice, sportive şi culturale.
Localitățile cu care este înfrățit municipiul Călărași: orașul Călărași din Republica Moldova; orașul Bielsk Podlaski din Polonia; orașul Raslavice din Regiunea Presov – Slovacia; orașele Silistra, Razgrad și Dve Mogili din Republica Bulgaria; orașul Heng Yang din Republica Chineza; Raionul Svetlogorsk din Republica Belarus; orasul Kinghisepp situat in Regiunea Sankt Petersburg - Federația Rusa.
Proiecte de investiții
În prezent:
Lucrări executate din BUGETUL LOCAL
PT+ Execuție rețea canalizare menajeră și pluvială cartier Măgureni în municipiul Călărași
Execuție rețea canalizare pluvială - Str. Locomotivei
Rețea alimentare cu apă și canalizare pluvială Str. Pescăruș, tronson cuprins între Str. Panduri-Str. G-ral C-tin Pantazzi
Documentație și execuție „Amenajare peisagistică și modernizare B-dul N. Titulescu între Str. Cornișei și Str. Locomotivei”
Modernizare Bazar – Big
Lucrări amenajare Piața Unirii (Piața Centrală)
Reabilitare clădire hală piața agro-alimentară (hala legume - fructe)
Execuție hala Piața Orizont (Hala Legume – fructe BIG)
Proiectare și execuție, reabilitare și modernizare Strada Grivița
Lucrări executate din FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE unele dintre acestea cu termen de finalizare 31 decembrie 2023 restul, etapizat, până în 2026, valorificând oportunitatea oferită de diversele Programe de finanțare europeană aferente perioadei de programare 2014-2020 precum și de PNRR:
Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Călărași prin modernizarea infrastructurii căilor de rulare a transportului public local
Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Călărași prin crearea unui spațiu urban pietonal multifuncțional în zona centrală a municipiului
Sporirea gradului de mobilitate al populației prin introducerea unui sistem integrat de mobilitate urbană alternativă cu stații inteligente automatizate de biciclete în municipiul Călărași
Reducerea emisiilor de CO2 în zona urbană prin construirea unui terminal intermodal de transport în zona de vest (SIDERCA) a Municipiului Călărași
Îmbunătățirea transportului public de călători în municipiul Călărași și creșterea performanțelor acestuia prin crearea unui sistem inteligent de management al traficului și monitorizare video, bazat pe instrumente inovative și eficiente
Creșterea atractivității, siguranței și eficienței transportului public în municipiul Călărași prin modernizarea acestui mod de transport
Promovarea utilizării mijloacelor alternative de mobilitate și a intermodalității în municipiul Călărași prin amenajarea unei rețele de piste de biciclete
Dezvoltarea infrastructurii educaționale antepreșcolară și preșcolară din municipiul Călărași - Creșa săptămânală
Reabilitare termică a Liceului Teoretic Mihai Eminescu din Călărași
Reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale Tudor Vladimirescu Călărași
Reabilitarea termică a Grădiniței cu program prelungit "Țara Copilăriei" Călărași
Modernizarea, reabilitarea și echiparea Colegiului Agricol "Sandu Aldea" Călărași
Modernizare și extindere corp B Liceul Mihai Eminescu din municipiul Călărași, județul Călărași
Modernizarea, reabilitarea și echiparea Liceului Danubius
Reabilitare infrastructură educațională pentru învățământ antepreșcolar și preșcolar – Grădinița cu program prelungit nr. 4 STEP BY STEP Călărași
Regenerarea fizică a zonei defavorizate Cărămidari prin dezvoltarea bazei materiale destinate activităților educative, culturale și recreative
Înființare centru pentru activități educative și culturale în cartierul Livada
Regenerarea spațiului urban din Municipiul Călărași prin amenajarea spațiilor verzi din zona de vest și a spațiului verde din zona de locuit Navrom
Reabilitarea termică a Căminului pentru persoane vârstnice Sfântul Antim Ivireanul din Călărași
Promovarea incluziunii sociale prin înființarea unui Club al pescarilor dunăreni din municipiul Călărași - Finalizat
Modernizare Centru comunitar existent și amenajare zone adiacente (Oborul Nou)
Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19, în unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza Municipiului Călărași (achiziție echipamente de protecție și dispozitive medicale)
a. Mobilitate urbană prin promovarea utilizării mijloacelor alternative de transport
b. Regenerarea spațiului urban în cartierele rezidențiale din municipiul Călărași; (realizare documentații tehnice pentru viitoare aplicații finanțabile din fonduri europene 2021-2027)
Îmbunătățirea navigabilității pe fluviul Dunărea în regiunea transfrontaliera Călărași-Silistra
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A ȘCOLII GIMNAZIALE MIHAI VITEAZUL CORP B
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A ȘCOLII GIMNAZIALE NICOLAE TITULESCU, corp C1,C2,C3
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A ȘCOLII GIMNAZIALE ”MIHAI VITEAZUL”DIN MUNICIPIUL CĂLĂRȘI” - CORP A
CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE ȘI GESTIONAREA INTELIGENTĂ A ENERGIEI ÎN CLĂDIRILE PUBLICE - ȘCOALA NR. 2 COLEGIUL ECONOMIC
RENOVARE INTEGRATĂ A CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE MULTIFAMILIALE - BLOCUL A13 CĂLĂRAȘI ȘI
RENOVARE ENERGETICĂ MODERATĂ A CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE MULTIFAMILIALE-BLOCURILE: A6(SCARA2), A18(SCARA1,SCARA2)
RENOVARE ENERGETICĂ MODERATĂ A CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE MULTIFAMILIALE-BLOCURILE: A15(SCARA1), A17(SCARA1,SCARA2,SCARA 3, N43 (SCARA1)
RENOVARE ENERGETICA MODERATA A CLADIRILOR REZIDENTIALE MULTIFAMILIALE-BLOCURILE: A1(SCARA1), A2(SCARA1), A3(SCARA1), A4(SCARA1), A5(SCARA1)
ÎNNOIREA PARCULUI DE VEHICULE DESTINATE TRANSPORTULUI PUBLIC
CONSTRUIREA DE LOCUINȚE NZEB PLUS PENTRU TINERI - CARTIER TINERI
Proiecte aflate in evaluare si altele in pregatire in vederea accesarii fondurilor nerambursabile disponibile:
Proiectele propuse pentru prioada 2022-2027 se subscriu celor 4 direcții de dezvoltare strategică a municipiului și care se adreseaza
- „creșterii competivității economice a Municipiului Călărași”
- „creșterii conectivității în Municipiul Călărași”
- „modernizarii și extinderii infrastructurii urbane și suburbane a serviciilor publice în Municipiul Călărași”
- „creșterii calității locuirii în Municipiul Călărași”, toate acestea în strânsă legatură cu intervențiile identificate și propuse, cu finanțare și multiple surse de finanțare: bugetul local, programe europene și naționale:
- îmbunătățirii mobilității urbane în municipiu (modernizare strazi din Cartierul Mircea Voda, str. M. Kogalniceanu si B-dul 1 Mai, str Rahova, străzi adiacente străzii București, amenajare de sensuri giratorii, modernizări ale trotuarelor și aleilor pietonale, etc.)
- extinderii rețelei de piste de biciclete
- extinderii traseelor destinate transportului public precum și modernizarea acestora, utilizarea mijloacelor de transport ecologice
- extinderii sistemului stațiilor de reîncărcare a automobilelor electrice
-modernizării și eficientizarii iluminatului public
- eficientizării energetice a clădirilor publice și rezidențiale
- eficientizării sistemului de management al deșeurilor
- amenajării locurilor de parcare și atribuirii lor către proprietari
- modernizării parcurilor și a locurilor de joacă pentru copii
- dezvoltării infrastructurii de turism în vederea îmbunătățirii valorificarii potentialului turistic al zonei.
Știri
Comunicate și anunțuri de presă | Consiliu Local, convocat marţi, 28 iunie, în şedinţă ordinară
24 iunie Consiliul Local al municipiului Călăraşi se convoacă în şedinţa ordinară, marți, 28.06.2022, ora 16.30, în sala de şedinţe a Consiliului Local Călăraşi, cu următoarea ordine de z...
2022-07-18
Citește mai mult
Comunicate și anunțuri de presă | DIRECȚIA Creșe
DIRECȚIA Creșe, cu sediul în Călărași, str. Mu-șetelului, nr.9, Județul Călărași, organizează concurs pentru ocuparea a doua funcții contractuale vacante de execuție conform H.G.nr.286/23.03.201...
2022-07-18
Citește mai mult
Afaceri Locale
CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE IANACHE MIHAELA
Vezi detalii