Primăria Greceşti
32194 Vizualizări
Persoane din instituție
Primar:Constantin Valeriu Goghezu
Viceprimar : Emilian Cocoş
Secretar General: Aitan Bogdana
Contabil: Jianu Lili
Cuvântul primarului
Greceşti, comuna în care viața curge liniştit Situată la limita judeţului Dolj cu Mehedinţi, comuna Grecești este locul în care își duc traiul aproape 2.000 de suflete. Așezare îngrijită, localitatea lasă trecătorului impresia unui loc în care viața își urmează cursul firesc. Înconjurată de coline fertile, Grecești este una dintre comunele în care și momentele de bucurie sunt destule, având în vedere că aproape fiecare dintre cele cinci sate ale ei are sărbătoarea lui.
Deși zona este mai puțin favorabilă din punct de vedere economic, oamenii din Grecești își duc viața cu demnitate și mulți dintre ei muncesc pământurile moștenite de la înaintaşi. Agricultura este punctul lor forte deoarece pământul este fertil, iar solul este rezistent la secetă. Așa se face că și recoltele sunt pe măsură, iar terenuri calamitate de secetă nu există aici. Investitori în Grecești nu sunt prea mulți, iar cei care sunt activează în domeniul agricol.
„Oamenii nu plantează o gamă largă de culturi, optează pentru porumb, floarea-soarelui, rapiță. Sunt nişte investitori a căror activitate de bază este agricultura și oferă cam 15 locuri de muncă. La Busu există o societate care are în jur de 3.500 de hectare în arendă, mai sunt și alții mai mici, cu 200-300 de hectare, și astfel am reuşit să lucrăm întreaga suprafață agricolă a comunei", a spus primarul comunei, Marcel Corîci.
Problemele fermierilor de aici au fost generate de alunecările de teren. Având platformele agricole situate și la altitudini de 700 de metri, de multe ori, când erau precipitații abundente, pământurile o luau la vale și, odată cu ele, și munca oamenilor. Din dorinţa de a stabiliza terenurile, dar și pentru a înverzi comuna, autoritățile au înființat aici o plantație de salcâmi. Aceasta se află în satul Busu și se întinde pe o suprafață de două hectare de teren.
„Am avut sprijinul unei fundații, care a sponsorizat materialul săditor, iar forța de muncă a fost asigurată de noi. În noiembrie 2015 au fost plantați 10.000 de puieți, care vor ajunge la maturitate în 15-20 de ani, dar ceea ce contează pentru noi este faptul că stopăm alunecările de teren și înverzim comuna", a mai spus primarul.
„Tot ce s-a făcut în comună a fost pe fonduri europene"
Pe lângă alunecările de teren, altă problemă a locuitorilor din Grecești era accesul la suprafețele agricole. În prezent, ei pot ajunge la terenurile pe care le lucrează pe un drum asfaltat. Acesta a fost realizat pe fonduri europene ca, de altfel, mai toate investițiile care ajutorul de la Uniunea Europeană își pun speranțele autoritățile și pentru proiectele viitoare.
,,Prioritare sunt drumurile pentru că infrastructura face ca și cetățeanul să aibă altă atitudine față de comunitate. 50 la sută din drumuri sunt deja realizate. Am depus un proiect pe dezvoltare rurală pentru încă opt kilometri și cu această distanţă s-ar cam realiza toate drumurile. Speranța noastră este numai în fondurile europene. Tot ce s-a făcut în comună este numai pe fonduri europene, avem alimentare cu apă în proporţie de 95%, iar la canalizare mai avem de lucru pentru că trebuie să punem în funcţiune staţia de epurare", a mai spus primarul
Centrul pentru bătrâni, un rău necesar
Ca în mai toate comunele din Oltenia, și Greceștiul suferă din cauza plecării tinerilor, iar bătrânii rămân singuri și fără nici un sprijin. Un bărbat de 92 de ani a fost descoperit iarna trecută aproape inconștient. ,,Știam situația lui și pusesem niște oameni să meargă să îi mai facă focul. Intr-una dintre vizite l-am găsit în cameră căzut pe jos, într-un fum de nedescris şi cred că, dacă am mai fi întârziat, l-am fi pierdut. L-am adus aici într-o încăpere improvizată, l-am ținut vreo două luni și după aceea l-am transferat la centrul de sănătate de la Melineşti, unde acum este bine. Sunt destui oameni în astfel de situații, nu au rude, nu au pe nimeni și este foarte necesară construcția unui centru de sănătate, evident, tot pe fonduri europene", a mai spus Marcel Corîci.
Zeci de case sunt nelocuite, iar în altele se întorc copiii celor care au decedat, aflați și ei, la rândul lor, la vârsta a doua. Odată cu plecarea tinerilor, dispar și o parte din obiceiuri. Dacă în trecut Taraful de la Greceşti era cartea de vizită a comunei, astăzi, pre Cântecele Tarafului de la Grecești erau inspirate din folclorul autentic, specific acestor meleaguri, aflate la interferența județelor Dolj și Mehedinți. Generațiile au trecut, iar acum puțini mai pun mâna pe instrumente rare, cum ar fi cobza sau contrabasul. Cei care au rămas, totusi, se pregătesc la Căminul Cultural și se întâlnesc la sărbătorile săteşti. Greceştiul îmbracă haine de sărbătoare de Sfinții Constantin și Elena, în Busulețu, la Gropanele și Bărboi e mare bucurie de Rusalii, iar la Busu, de Sfânta Maria și de Sfinții Petru și Pavel.
100 de ani fără biserică
Pentru locuitorii din mediul rural, un loc aparte îl ocupă religia. Din păcate, după ce biserica din satul Busu a luat foc, au trecut 100 de ani pentru ca localnicii de aici să aibă un nou lăcaş de cult. Piatra de temelie a fost pusă în 2004, iar construcția a durat până în 2010, când biserica a fost sfințită. „În momentul în care un grup de cetăţeni și noi, autoritățile, am stabilit să realizăm această biserică veneam după 100 de ani în care în cel mai mare sat al comunei, cu 600 de suflete, nu era un lăcaş de cult. Fosta biserică a ars, apoi au venit comuniștii și construirea ei nu a mai fost o prioritate. Lucrările au durat mult pentru că tot ce am făcut am făcut cu fonduri proprii, dar și cu ajutorul unor cetăţeni din Busu. Ca forţă de muncă i-am folosit pe oamenii care beneficiază de ajutor social. Întreaga investiție a fost de 400.000 de lei", a mai spus primarul.
Aflăm istoria locului și pornim pe drumul care șerpuiește spre casă cu imaginea câmpurilor verzi – gălbui și a salcâmilor dansând în adierea vântului. Lăsăm în urmă Grecești, o comună așezată, cu oameni liniştiţi.
Numele localităților aflate în administrație
Busu, Busuleţu, Bărboi, Grădişte, Gropanele, Greceşti
Așezarea geografică
Comuna Greceşti din punct de vedere geografic este situată în nord-vestul judeţului Dolj la graniţa cu judeţul Mehedinţi, în zona deluroasă a Piemontului Bălăciţei, fiind străbătută de valea pârâului Raznic afluent al Jiului. Drumul judeţean DJ 606B asigura legătura cu Municipiul Craiova situat la o distanţă de 50 km şi Municipiul Drobeta Turnu-Severin situat la o distanţă de 70 km de comuna Greceşti.
Activitati economice si specifice zonei
Agricultura este principala preocupare a locuitorilor
Creșterea animalelor
Evenimente
Tîrg săptămânal Busu
Ziua satului Bărboi - Rusaliile
Ziua satului Grecești- Sfânții Constantin și Elena
Ziua satului Busu- Sfânta Maria(15.08), Sfântul Petru și Pavel(29.06.)
Ziua satului Gropanele- Rusaliile
Specific zonal
Principalele activităţi desfăşurate de către locuitorii comunei sunt cele cu specific agricol şi anume cultura plantelor şi creşterea animalelor
Obiective turistice
Biserica Grecescu - monument istoric
Cula lui Tudor de la Cernăteşti
Monumentul eroilor - satul Greceşti
Facilități oferite investitorilor
Scutiri de impozite şi taxe pentru investitori
Pentru ferme cu profil zootehnic punem la dispoziţie cca. 300 de ha de păşuni
Concesionarea unor servicii
Proiecte de investiții
Modernizare drumuri de interes local
Modernizare Parcul Eroilor
Modernizare iluminat public
Actualizare PUG
Achiziționare stație clorinare
Modernizare târg saptămânal Busu,Piața agro-alimentară
Centru social-cămin de bătrâni
Modernizare drumuri comunale si vicinale
Dotarea unității cu o autospecială P.S.I.
