Primăria Gherla
35997 Vizualizări
Persoane din instituție
Primar: Drăgan Ovidiu
Viceprimar: Măhălean Lică Paul
Secretar General: Rotar Mihai
Contabil: Farcaş Nicuşor
Cuvântul primarului
Gherla, orașul tradiției, culturii și al armoniei,
De la “ înălţimea “ celor 730 de ani de la prima atestare documentară (1291-Gherlahida), la peste 300 de ani de la fondarea oraşului modern de către armenii stabiliţi în această aşezare şi fiind ridicată la rangul de municipiu în 16 octombrie 2000, Gherla se prezintă astăzi ca un oraş important cu un farmec aparte, marcat fiind nu numai de curgerea milenară a Someşului Mic, de vestigiile glorioase ale Castrului Roman “ Congri ”, de Cetatea Martinuzzi(azi Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla) sau de numeroasele clădiri monumentale în stil baroc târziu dar şi de valoroasa sa tradiţie spirituală. Gherla, oras infloritor, binecuvantat de Dumnezeu, admirat si mentionat de calatori celebri, ridicat la rangul de "Oras liber regesc" in 1786 de catre Curtea vieneză si mult admirat de cei ce il viziteaza, ne fascineaza si acum, având impregnat in el un parfum de epoca cu iz de burg și cu acel "joie de vivre" invidiat de alte orase
Aici vorbim despre singurul oraș din România care a fost construit în secolul al XVIII-lea după un plan prestabilit și a cărui construcție s-a păstrat până în prezent. Faptul că stilul baroc domină se datorează pătrunderii stilului baroc în Transilvania o dată cu fondarea Gherlei de către coloniștii armeni, veniți din Moldova la inițiativa și cu permisiunea Curții Imperiale de la Viena. După cum vedeți, la noi istoria se impleteste cu contemporaneitatea, traditionalul se intretaie cu modernul, fiind un oras linistit cu o aleasa spiritualitate, dar care în acelasi timp pulsează de dorinta de a te primi cu drag si cu speranta ca te vei intoarce ai cu plăcere. Toate aceste argumente istorice corelate cu dezvoltarea ulterioară a acestei urbe din epoca modernă, devenit azi un loc al tradiției, culturii și armoniei, au adus azi, celor aprox. 21 000 de locuitori, români, maghiari, armeni etc, dorința de participa la dezvoltarea sa continuă, o provocare atât pentru tinerii săi locuitori ce studiază în patru licee și o școală generală, pentru locuitorii săi maturi, dar mai ales pentru mine, pentru întreaga administrație locală, obligația de a fi foarte competitivi pe măsura tuturor acestor tradiții și valori descrise în succinta prezentare de mai sus. Aceasta vine nu numai din lunga mea experiența profesională de conducere din domeniul tehnic cu studii superioare, dar și din experiența mea politică al celor două mele mandate liberale anterioare.Vom duce împreună acest oraș la locul pe care în merită, legând în continuare tradiția noastră veche de cultura și civilizația europeană din care Gherla nu a lipsit niciodată
Numele localităților aflate în administrație
Baita, Hasdate, Silivaş
Așezarea geografică
Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul drept al Someşului Mic, în zona de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan, la aprox. 47 gr. lat. nordică şi 24 gr. long. estică, la o altitudine de 253 m f.n.m. Municipiul Gherla se aflã în judeţul Cluj, la o distanţă de 45 km faţă de Cluj-Napoca şi de 15 km faţă de Dej, pe drumul naţional DN 1C. 40 O variantă a originii toponimicului derivă din cuvântul latin “gerula” ce înseamnă “perceptorat de dări”. Este acceptat că toponimicul "Gherla" poate deriva și de la apelativul hidronimic "grle"=vad, în limba slavă veche
Vecinătăţi – cea mai mare parte a oraşului actual, se întinde pe a două terasã a Someşului Mic, pânã sub Dealul Cãrãbãi (7 Cruci), iar spre vest, zona locuitã, coboarã pe prima terasã şi chiar spre lunca Someşului Mic. Valea râului, destul de largã în acest loc, este încadratã la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificaţie a zonei de dealuri clujene; spre sud şi nord, valea Someşului Mic se deschide larg, uneori, în zile senine putându-se vedea pe linia orizontului de la miazãnoapte, culmile Munţilor Ţibles. La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petrești și Bunești, la sud cu Hășdate, Silivaș, Livada, iar la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Teritoriul Gherlei, aflat în zona îmbinãrii Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, într-un mediu geografic favorabil existenţei şi dezvoltãrii unor comunitãti umane, a fost locuit din cele mai îndepãrtate timpuri fãrã întrerupere, aşezarea fiind o dovadã a unei continuitãti permanente, incontestabile. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic care izvoreşte din munţii Bihorului, de unde îşi adună Someşul Cald şi Someşul Rece care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Localităţile aflate în administraţie- Băiţa, Haşdate, Silivaş Reţeaua hidrografică Axa principalã o constituie râul Someşul Mic, care izvorăşte din munţii Bihorului, de de unde îşi adună apele Someşul Cald şi Someşul Rece, care confluează în amonte de Cluj-Napoca. Panã la Gherla îsi îmbogăţeşte apele cu văile Borsei, Gãdãlinului, Lujerdiului, Alunişului, Bãiţei. În aval, primeşte apele vãii Fizeşului. De asemenea, Gherla este străbătută de canalul Morii, care derivă din Someş, şi care în aval se varsă din nou în acesta. Băile Băița conțin o serie de resurse hidrominerale, reprezentate prin acvifere preponderent clorosodice dar şi cu un conţinut sulfuros.
Clima
Se încadreazã în tipul climatului temperat de dealuri, fãrã o influentã mare a maselor de aer oceanice, dar influentata de orientarea vailor. Exista fenomenul inversiunii temperaturilor care provoaca uneori îngheturi tarzii primavara si brume timpurii toamna
Solurile
Se caracterizează printr-o mare fertilitate. Cel mai rãspandit tip de sol este cel aluvionar, din grupa solurilor azonale, care este bogat în humus şi care a favorizat dezvoltarea grãdinãritului
Vegetaţia
Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, fiind dominată de graminee. Astfel, prin păşuni întâlnim bulbucii, în zona arabilã creşte pirul, iar în locurile umede izma, papura şi lintita. Primăvara pitorescul locului este completat cu: ghiocei, lãcrimioare, toporaşi etc. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în partea vestică se află un în parc unde cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta
Activitati economice si specifice zonei
Fabricarea de mobile
Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
Panificație
Producţia
Prelucrarea şi conservarea cărnii
Hotelier
Firme reprezentative:
SORTILEMN SA
CH INDUSTRIAL PROD S.R.L
BECKER ROMÂNIA S.R.L
AGROPAN PRODCOM S.R.L
MARIFLOR
Producători locali:
SORTILEMN SA (Producția de mobilă)
AGROPAN PRODCOM S.R.L (Panificație)
MARIFLOR (Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii, Hotelier)
Companii reprezentative:
SORTILEMN SA - Fabricarea de mobile. Municipiul Gherla, Strada CLUJULUI, Număr 7, Județ Cluj, Cod poștal 3475. Telelefon 00 40 264 241717, secretariat [at] sortilemn.ro
CH INDUSTRIAL PROD S.R.L - Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale Municipiul Gherla, Strada HĂŞDAŢII, Număr 65, Județ Cluj, Cod poștal 405300- telelefon: 0724271652
BECKER ROMÂNIA S.R.L - Fabricarea de mobile. Municipiul Gherla strada Clujului număr 7C.Telefon +40 264 242 258. www.becker-romania.ro
AGROPAN PRODCOM S.R.L . - Panificație.Municipiul Gherla Strada Romana număr 22, cod poștal 405300, Gherla, judeţ Cluj
MARIFLOR - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii. Hotelier, strada Ştefan cel Mare, număr 9, judeţ Cluj, telefon 0264 241 36,8 www.mariflor.ro
Evenimente
Zilele Municipiului Gherla - luna iunie
Produs de Cluj - luna octombrie
Evenimente cu potenţial turistic:
DRUMUL CRUCII” - PELERINAJ LAMĂNĂSTIREA NICULA, situată la 6 km de Municipiul Gherla, monument arhitectural, locul unde se află o celebră icoană făcătoare de minuni şi o renumită şcoală de iconari. Aceasta este legată indisolubil prin credinţă de spiritualitatea gherleană, prin harul Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, pictată la 1681 de preotul Luca din Iclod, dar şi prin tehnica picturii icoanelor pe sticlă perpetuată şi la Gherla şi în împrejurimi, de către renumiţii artişti populari. Pelerinajul la Mănăstirea Nicula se bucură de o recunoaştere la nivel naţional şi internaţional în comunităţile ortodoxe, la procesiune participând zeci de mii de oameni (în 2013 au participat aproximativ 70.000 persoane)
VIZITAREA MĂNĂSTIRII SFÂNTUL ANTON DE ALCANTARA, ca parte a traseului pelerinajului la ce trece prin Gherla, către Şumuleu Ciuc, Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, cu ocazia Rusaliilor Catolice. Evenimentul se bucură de participarea unui număr mare de turiştidin Ungaria, inclusiv personalităţi politice care contribuie la capitalul de imagine al circuitului ecumenic şi indirect la promovarea obiectivelor religioase aflate pe acest circuit, inclusiv Mănăstirea Sfântului Anton de Alcantara din Gherla. Pentru exemplificare, în 2013 la evenimentul de la Miercurea Ciuc au participat aproximativ 50.000 persoane
Localități înfrățite:
Forchheim - Gerlmania, Yzeure - Franța, Aba, Ungaria, Idjevan - Armenia, Polski Trambesh - Bulgaria, Kiryat Motzkin - Israel, Ronneby - Suedia
Obiective turistice
Oraşul Gherla păstrează şi azi vestigii ale perioadei romane, ale perioadei Cetății Gherlei(Martinuzzi), ale vechiului Armenopolis, precum şi multe clădiri cu elemente de arhitectură bizantină, baroc şi chiar influenţe ale stilului baroc Rococo. Într-un document din anul 1291 așezarea Gherla poartă numele de "Gherlahida". Mai târziu pare sub numele de "Gerlah" (1410), "Gerla possesio" (1578), "Gerla oppidum" (1643) şi "Gerla" (1721) , iar în documentele oficiale ulterioare oraşul Gherla întemeiat aici va purta numele de "Szamosujvar", toponimic obţinut prin traducerea în limba maghiară a denumirii latineşti pe care o purta cetatea Gherlii încă din 1504 "Arx nova ad Sanusium" = "Szamosujvar" = Cetate nouă pe Şomes. Numele popular al acestui oraş a fost însă întotdeauna "Gherla" sau "Gerla" – în expresia palatalizată a localnicilor. În secolele XVIII si XIX, după aşezarea armenilor aici şi întemeierea noului oraş, Gherla figurează în unele documente şi cu numele de Armenopolis, Armonierstadt şi Ormenyvaros. De-a lungul istoriei alături de majoritatea românească trăiesc în armonie maghiari, armeni, germani, ţigani, evrei, etc. Dacă în 1956 erau 8.499 de locuitori, în anul 1992 populaţia stabilă era de 26.277 locuitori. Conform recensământului din anul 2002 populaţia stabilă era de 22.167 persoane din care 17.788 români reprezentand 80,24%, 3930 de maghiari reprezentând 17,73%, 361 romi reprezentând 1,62%. Populaţia stabilă la recensământul din 2011 era de 20.203 persoane. Naşterea şi dezvoltarea oraşului Gherla , cu mai bine de trei secole în urmă , este legată de venirea in număr mare a armenilor în Gherla, prin Moldova după o lungă perioadă de prigonire şi măceluri săvârşite de neamuri păgâne.Buni meşteşugari şi comercianţi ei au constituit “ Compania Armeană “ şi au construit între cetate şi castru un oraş modern şi înfloritor , după planurile arhitectului armean Alexis din Roma., fiind cunoscut şi sub numele de Armenopolis. Inflorirea economică şi apoi cea culturală s-a datorat in bună parte şi bunăstării familiilor de armeni care se ocupau îndeosebi cu tăbăcăritul (aceştia au infiinţat în 1700 o asociere similară cu (bresla), cojocăritul , ţesutul covoarelor orientale dar şi cu comerţul cu animale şi cereale. Oraşul progresează cu repeziciune datorită harnicilor săi locuitori armeni, români, maghiari, evrei, etc. In oraş s-au ridicat un mare numar de clădiri , în primul rând frumoase locuinţe,instituţii monumentale în stil baroc, biserici impunătoare ,şcoli , azile pentru săraci şi orfani , s -au amenajat Canalul Morii , parcul din centrul oraşului în stil englezesc (1864)etc. Dacă meşteşugurile şi comerţul au rămas mult timp principalele îndeletniciri ale oraşenilor ,oraşul cunoaşte o nouă perioadă de dezvoltare în a II a jumătate a secolului al XIX si începutul secolului XX, în condiţiile economiei capitaliste. Apar primele intreprinderi: fabrică de caramidă, fabrică de spirt prezente şi astăzi în economie. Gherla ia noi dimensiuni mai ales după ce a devenit centrul Raionului Gherla. Oraşul beneficiază de racordarea la reţeaua de gaz metan, reţeaua de apă potabilă(Gilău -Tarniţa).Se construiesc si intră în producţie intreprinderi mari ca cea de prelucrare a lemnului, fabrică de sticlă ,fabrică de chibrituri, fabrică de confecţii metalice, care au si astăzi o activitate intensă pe langă multe alte intreprideri mai mici. Datorită dezvoltării industriale, populaţia a crescut la peste 20000 construindu-se cartiere noi , şcoli noi, policlinică, complexe comerciale,cinematograf, postă , telefonie modernă, s- a amenajat spitalul , au fost astfaltate zeci de străzi,etc.
EDIFICII IMPORTANTE
CASTRU ROMAN ridicat în timpul împăratului roman Traian, între 109-110, pe o suprafaţă de cca. 2,7ha, după unii istorici denumit "Congri", este relevat de vestigiile aduse la suprafaţă la aproximativ 1km sud-vest de oraş pe terenul ocupat de C.P.L., azi SC Sortilemn S.A.,în stânga şoselei ce duce spre Cluj-Napoca. Pe lângã el şerpuia un drum roman ce lega Napoca de Porolissum. A fost construit de o unitate de cavalerie având ştampila AIIP, Alla Secunda Panoniorum, care făcea parte din sistemul de apărare a drumului strategic Apulum (Alba Iulia)--Potaisa(Turda)-Napoca(Cluj-Napoca)-Samum(Comuna Caseiu-judeţ Cluj)-Porolisum (satul Moigrad-Porolisum-com.Mirisd-Jud.Salaj), ce apăra graniţa nordică a Daciei. Construit iniţial din pământ, după 143 d.Hr. castrul a fost reconstruit din piatră în vremea împăratului Antonius Pius şi avea o forma neregulată. Materialele de construcţie au fost utilizate la ridicarea Cetăţii şi mai târziu a oraşului Baroc de către armenii stabiliţi aici. Un bogat material arheologic (statuete, monede, inscripţii,etc) se păstrează la Muzeul din Gherla şi din Cluj-Napoca. În anul 1961 s-a descoperit pe teritoriul fostului castru o diplomã militarã eliberatã la 2 iulie 133, sub domnia împãratului Hadrian, aparţinând soldatului Sepenestus Cornon fiul lui Rivus, care aminteşte de Dacia Porolossensis ca unitate administrativã. In anul 1971 s-a descoperit o altã diplomã datatã 10 aug.123, aparţinând soldatului Glavus al lui Navatus din Sirmius care face referiri la existenţa Daciei Porolissensis fiind amintit şi numele împãratului Hadrian
CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maximã siguranţã) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscută şi sub numele de "Cetatea Martinuzzi") şi s-a clădit pe ruinele alteia mai vechi, după planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna. S-a finalizat în vremea lui Ioan Sigismund (1556-1571). În 1785 împăratul Iosif al II-lea o transformă în Închisoare Centrală (Carcer Magni Principatus Transilvanae) în urma evadării în masa de la închisoarea "Trei scaune". Congresul penitenciarelor din 1910 o transformă în Institut Preventiv pentru Minori iar administraţia hortistă o transformă în închisoare în 1940. Din 1948 sub regimul comunist devine închisoare grea pentru opozanţii regimului: membri ai partidelor politice, muncitori, ţărani, elevi, studenţi, vestiţi clerici şi intelectuali de diverse confesiuni mulţi dintre ei găsindu-şi sfârşitul aici fiind aruncaţi în gropi comune
ORAȘUL BAROC GHERLA
Începând de la 1700, pe parcursul unei jumătăţi de veac armenii au construit primul oraş modern din Transilvania şi imperiul Habzburgic, în stil baroc târziu, după planurile arhitectului Alexis (Alexenian) din Roma. Noul oraş ridicat "în maniera gherleană" după istoricul Nicolae Sabău, avea patru străzi drepte şi paralele ce se intersectau perpendicular, toate cu deschidere spre râul Someş, o piaţă centrală mare cu numeroase edificii monumentale şi un parc englezesc în zona vestică numit "Parcul Elisabeta".
Catedrala armeano-catolică-Sfânta Treime,
Constituie de departe unul din obiectivele turistice emblematice ale Muncipiului Gherla, fiind e notorietate pictura lui Rubens pe care o găzduieşte, motiv pentru care poate fi introdusă în toate circuitele turistice care vizează zona Gherla
Fiind edificatã în stil baroc, cu elemente clasiciste între anii 1748-1798 este consideratã de unii autori ca una din cele mai mari biserici armeneşti din Europa. Sfinţitã la 17 iulie 1804, ea a fost înzestratã cu o frumoasã şi valoroasã orgă, executată de meşteri din Braşov având numeroase obiecte de mare valoare materială şi spirituală printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul, pictura în ulei " Coborârea de pe Cruce " , crucea din aur masiv ornată cu pietre preţioase ce a apartinut episcopului Verzerescu
Sediul Primăriei din Centrul istoric
Sediul vechi a fost construit în secolul al XVIII-lea, avea subsol şi etaj şi se află în mijlocul pieţei centrale. În anul 1893, clădirea a fost demolată şi s-a construit în stil eclectic noul edificiu al primăriei situat pe strada Bobîlna număr 2
Muzeul de Istorie
Acesta îşi desfăşoară activitatea din anul 1986, în vestita casă Karacsony, construită între anii 1721-1725 şi are la bază, Colecţia ASTRA-1881, cea a Muzeului Armenesc-1904, Colecţia Liceului „Petru Maior”, Colecţia etnografică din comuna Sic şi cea a Muzeul Eparhial de Istorie şi Artă Bisericească „Dr. Iuliu Hossu”. Muzeul de Istorie din Gherla dispune de un bogat patrimoniu, remarcându-se vestigiile descoperite în perimetrul castru roman (monede, arme, sculpturi, o diplomă militară datată din 2 iulie 133 d. Hr.) şi o serie de documente care atestă stabilirea armenilor în acest oraş
Parcul Orașului
Din anul 1846, în partea centrală a oraşului, pe insula dintre Canalul Morii şi Someşul Mic, este amenajat un parc de odihnă şi distracţie, denumit şi „Micul Schönbrun”. Conceput în stil englezesc se întinde pe cca 40 de ha, iar aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale ca o adevăratã "roză a vânturilor ". Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar şi exotici, printre ele se află un exemplar de Tisa şi doi arbori Ginkobiloba
Manăstirea Sântul Anton de Alcantara
Biserica a fost sfiinţită pe 5 noiembrie 1858. Capela Maria de Loretto a fost construită în anul 1760 de către Laszoffy Bogdan când s-a început edificarea aripii răsăritene, terminată în 1766. Altarul din piatră a Sfântului Anton şi a Sfântului Francisc s-au realizat în anul 1761, sculptorul fiind probabil Johannes Nachtigall care a realizat mai multe sculpturi la castelul din Bonţida. Altarul Sfintei Fecioare Maria şi orga s-au construit în anul 1859, altarul Sfintei Ana în anul 1867. Turnurile actuale s-au ridicat în anul 1878. Parohia romano-catolică de rit latin din Gherla, sub administrarea franciscanilor, din cauza numărului mic de enoriaşi , a fost înfiinţată doar în anul 1825 de către episcopul Szepessy Ignac, până la data respectivă romano-catolicii fiind administraţi de parohia armeano-catolică. Biserica este un important punct al unui pelerinaj ce trece prin Gherla, către Şumuleu Ciuc în judeţul Harghita cu ocazia Rusaliilor catolice
Catedrala Ortodoxă intrarea în biserică a Maicii Domnului
Edificiul a fost construit în anul 1905, cu subvenţie pentru credincioşii români, de la Împăratul Francisc Iosif I, fiind Catedrala Greco-Catolică a Episcopiei de Gherla
Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae”
Construcţia a fost realizată prin eforturile preotului Gavril Zob în anul 1987, iar lucrările au fost finalizate de preoţii Mureşan Aurel şi Săsărman Vasile în anul 1996 şi apoi sfinţită şi de I.P.S. Bartolomeu Anania
Biserica Reformată de rit calvin
Filială a celei din Mintiu Gherlii, din secolul al XIII-lea, a fost ridicată de Ordinul benedictinilor între anii 1862-1867. Biserica greco-catolică „Sfântul Iosif” Biserica de lângă gară, a fost începută în anul 1993 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop, construcția fiind terminată prin eforturile preotului paroh Alexandru Hrubanși și sfințită la 20 octombrie 2019
Mănăstirea Sfântul Anton de Padova
Mănăstirea cu Biserica de lemn în stil maramureşan, a fost terminată în anul 1999 de preotul protopop greco-catolic Gavril Pop, pe dealul estic
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime”
Aceasta a fost construită din donaţii, de către preotul Ioan Morar, începând din anul 1993, în stil neobizantin şi modern, având la subsol o bibliotecă şi spaţii pentru activităţi culturale ale copiilor
Biserica Sfânta Parascheva, Sfântul Mina și Toţi Sfinţii Români
Aceasta a fost ridicată de către familia preotului Băgăcian Petru şi Maria, într-un stil brâncovenesc. Mobilierul şi iconostasul au fost sculptate în Moldova şi pictate la Mănăstirea Bistriţa, cu binecuvântarea I.P.S. Bartolomeu Anania, între anii 2003-2008. Clopoţele greceşti reproduc 42 de melodii, iar din 1 septembrie 2011, este cea mai nouă parohie
Monumentul Martirilor Anticomuniști
Acesta a fost construit în anul 1993 de A.F.D.P.R. (Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Victime ale Dictaturii) filialele Gherla şi Cluj-Napoca, în memoria victimelor comunismului de la Închisoarea Gherlei. Cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei, cuprinde 147 de morminte identificate. Aici se află Mănăstiriea „Sfinții 40 de Mucenici – Memorial Gherla”
Monumentul „Mama şi copilul”
Este un inedit şi unic monument gherlean, o realizare sculpturală unică în Transilvania, închinată mamelor, care s-au jertfit pentru viaţa copiilor, a familiei creştine, pentru sfinţenia familiei creştine, dar şi pentru copiii nenăscuţi, nebotezaţi, neauziţi şi nedoriţi (Fundaţia Sfântul Nicolae din Gherla)
Băile Băiţa (staţiune balneo-climaterică aparţinând de Municipiul Gherla)
Staţiunea Băile Băiţa situată în perimetrul Municipiului Gherla reprezintă una din atracţiile turistice neexploatate ale zonei. Apele minerale ale celor două izvoare existente în perimetrul Băilor Băiţa sunt, din punct de vedere chimic, slab sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, putând fi utilizate atât în cura externă (sub formă de băi calde), cât şi în cura internă (prin ingestie), debitul cumulat fiind de cca 70.000 l/24h. Salinitatea redusă a apei celor două izvoare (mineralizaţia totală atingând 2,1 g/l), se datorează levigării formaţiunilor badeniene acoperitoare şi nu a masivului de sare. În cura externă, apele se pretează utilizării în afecţiunile reumatismale şi articulare şi periarticulare, afecţiunile sistemului nervos periferic şi afecţiunile ginecologice. La Sărătura Gherlei (situată la cca. 2 km de staţiune) se poate preleva nămol sapropelic care ar putea permite utilizarea sa în tratament extern. Turiştii ar putea beneficia de mai multe cure cu nămol și apă sărată
Mănăstirea Nicula, situată la 6 km de Municipiul Gherla Legat indisolubil de spiritualitatea oraşului este tradiţia picturii icoanelor pe sticlă a meşterilor ţărani din satul Nicula (4 km Est), vechi de peste trei secole, ce a influenţat oraşul nostru care a fost primul centru din ţară care a adoptat acest gen artistic de sorginte mediteraneană, după unii autori, prin filiera germană şi austriacă. Aici se găseşte Sfânta Mănăstire ortodoxă Nicula cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” cu celebra icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Anul acesta se împlinesc a 322 de ani de la evenimentul „lăcrimării icoanei Maicii Domnului” în anul 1699 la Nicula, eveniment menţionat de armata austriacă. În Satul Hăşdate se mai păstrează tradiţia xilogravurilor din secolul al XVIII-lea
Este important de menţionat existenţa în zona Municipiului Gherla a rezervaţiilor naturale Stufărişurile de la Sic, Lacul Ştiucilor şi Pădurea Ciuaşului şi salba de lacuri (Ţaga, Geaca (I-III), Cătina, Sucutard, Tăul Popii, Suatu) din zona Gherla, în această zonăse practică în prezent ecoturismul, fie în scopuri de agrement, fie în scopuri sportive. De altfel, pe Lacul Ştiucii – Săcălaia se organizează concursuri sportive la copcă şi se poate practica vânătoarea
Proiecte de investiții
Învățământ
Studiu de Fezabilitate(SF)-Infrastructura educatională ( Liceul Teoretic “Petru Maior”, Liceul Tehnologic, Școala Generală număr 1-strada Dragoș Vodă , Şcoala Generală număr 1- strada Romană, Grădinița “Veseliei”, Grădinița “Arici Pogonici”)
Extindere, mansardare, reabilitare, modernizare și dotare Şcoala Gimnazială Număr 1 - execuţie - POR 10.1 Studiu de Fezabilitate - Construire, modernizare, amenajare, dotare unităţi de învăţământ în vederea furnizării unor servicii educaționale de calitate, în special a celor de tip After school (extindere cu un corp nou de clădire la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu “)
Sănătate
Studiu de Fezabilitate – infrastructură sanitară (Spital Municipal, Policlinică și Spital Pediatrie)
Cultura, recreere, religie
Amenajare de locuri de joacă pentru copii - echipamente Studiu de Fezabilitate - Amenajarea digului de apărare în zona Parcului Mare al Municipiului Gherla prin amplasarea de mobilier urban, stâlpi cu panouri fotovoltaice pentru iluminat și a unui trotuar dalat pentru activităti recreative
SF și PUZ restaurarea si funcţionalizarea Parcului Mic
Asistență socială
DALI - Modernizare Cantina de ajutor social
Dezvoltare publică, locuinţe
Întocmire Plan Urbanistic General 70020301
Actualizare PMUD (Plan de Mobilitate Urbană Durabilă) Elaborare SIDU (Stategiea Integrată de Dezvolare Urbană)
SF și PUZ - Construire locuinte sociale
Procurare containere de locuit
Studiu de Fezabilitate - extindere retea de apă în Cartier (sat) Băița, statie de pompare, extindere rețea de apă potabilă și canalizare pe străzile: Sf. Anton, Cetătii, Plopilor, Bobâlna
Înlocuire iluminat existent cu un iluminat economic prin utilizarea unor aparate cu eficiență energetică ridicată-POR 3.2
Demolare Cămin cultural existent și construire Cămin cultural Cartier (sat) Hășdate ( Proiect Tehnic (PT)+ execuție)
Proiectare şi execuţie SMURD - Dotări Smurd
Studiu de Fezabilitate - Regenerare Urbana (Complex multimedia și amenajarea zonei prin reconversie zona DC39 - centru recreativ Aqua Park
Reabilitare şi modernizare Parcul “Minerva”
Amenajare şi modernizare Parc “1 Mai”
Modernizare Piața Agoalimentară Studiu de Fezabilitate - Eficientă Energetică ( modernizarea sediului Primăriei, modernizare Liceul Teoretic “Petru Maior”, corp clădire P-ta Libertăţii număr 3A, corp clădire Stomatologie)
DALI - Modernizare, amenajare și dotare creșă
Modernizarea infrastructurii în vederea creării unui Centru de consiliere, formare şi orientare vocaţională (Casa “Parcul Mare” - GAL 9)
Canalizare, salubritate
Studiu de Fezabilitate + Proiect tehnic - Instalarea, construcţia de toalete publice cu autocurăţare
Procurare toaletă eco pentru personae cu dizabilități
Transporturi şi telecomunicaţii
Studiu de Fezabilitate - Mobilitate Urbană - procurare autobuze +construire staţii + staţii de reîncărcare + piste pentru biciclete + modernizare trasee pietonale + semi - pietonale în Centrul Istoric + dezvoltare infrastructură pentru autovehicule electrice şi hibrid, amenajare coridor de mobilitate nemotorizata axa Est-Vest
LTE - extindere reţea energie electrică și post de transformare ANL pe Strada Fizeșului
LTE- amenajare drumuri, sistematizare pe verticală - ansamblu locuințe prin ANL
Modernizare străzi lot VI, grupa I - DALI+PT
LOT VI GR.3 lot 2/ 8 străzi
LOT VI GR.3 lot 3/ 6 străzi
LTE Cartier Hășdății
SF - Amenajare parcări de utilitate publică pe strada Bobâlna km 45+010--km 45 +300
SF - Extinderea şi optimizarea reţelei de piste de biciclete
Expertiza tehnică, DALI+ PT consolidare drum DC 37 DALI+PT- covor asfaltic drumuri Cartier, sat Băița, accese și amenajare albie Râu Someș – consolidare
SF- Amenajare sensuri unice și parcări biciclete în preajma grădinițelor, școlilor, liceelor
Dali + Expertiză - Poduri de pe “Canalul Morii”
Achiziționare de aparatură medicală
Afaceri Locale
TRAFOTECH SRL
Vezi detalii