Primăria Gălbinaşi

34387 Vizualizări

Tip: Comuna

Comuna Gălbinași este situată în județul Buzău, în regiunea Muntenia din România. Aceasta este formată din trei sate: Gălbinași, Bentu și Tăbărăști. Comuna este parte a zonei de câmpie din sudul județului, fiind caracterizată de un peisaj tipic Bărăganului, cu terenuri agricole extinse și un relief domol.

Localitatea are o istorie strâns legată de agricultură, principală activitate economică a locuitorilor. Solurile fertile și poziționarea în apropierea râului Buzău asigură condiții favorabile pentru cultivarea cerealelor și legumelor, precum și pentru creșterea animalelor.

Din punct de vedere administrativ, Gălbinași aparține județului Buzău, care este cunoscut pentru diversitatea sa geografică: la nord se află munții Vrancei și ai Buzăului, iar spre sud prevalează câmpia. Comuna beneficiază de acces la drumuri județene care o leagă de reședința de județ, municipiul Buzău, situat la doar câțiva kilometri distanță.

Comunitatea locală din Gălbinași se remarcă prin ospitalitate și păstrarea tradițiilor specifice zonei, având numeroase evenimente culturale și religioase. În ultimii ani, autoritatea locală a investit în modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice, contribuind la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Persoane din instituție

Primar: Dumitru Dragomir
Viceprimar: Cristinel Cristea
Secretar General: Liliana Guteniuc
Contabil: Magdalena Ana Silvestru

Cuvântul primarului

Numele localităților aflate în administrație

Gălbinaşi, Tăbăraşi, Bentu

Așezarea geografică

Comuna Gălbinași este situată în sud-estul județului Buzău, la o distanţă de 12 km de municipiul Buzău, în zona tipică de câmpie, cu relief relativ plan, în zona de influență a râurilor Buzău si Călmățui. Din punct de vedere al așezării pe glob acest teritoriu se încadrează între paralelele de 45°02’ si 45°07’ latitudine nordică și între meridianele 26°30’ și 27°00’ longitudine estică.
Satele sunt adunate, apropiate unele de altele, cu locuitori care se ocupă cu agricultura intensivă, legumicultura și cu creșterea animalelor.
Localitatea este ferită de riscul inundațiilor și a alunecărilor de teren, datorită structurii solului, a reliefului și a distanței față de albia râului Buzău. Altitudinea în zona comunei Gălbinași are valori cuprinse între 65 si 75 m, valoarea maximă fiind de 77.9 m la Tăbărăști.
Comuna are un teritoriu în suprafață totală de 7685 hectare. Terenul agricol este de o calitate bună, pânza de apă freatică fiind la adâncimi care variază între 4 si 10 metri, cu potențial productiv mare. După cum se poate vedea pe harta de mai jos comuna Gălbinași se învecinează: - la Nord cu comunele Vadu Pașii si Săgeata, delimitate de râul Buzău, - la Est cu comuna Cilibia și cu comuna Luciu, - la Sud cu comunele Țintești și Smeeni, - la Vest cu orașul Buzău.

Suprafață: 7685 ha

Intravilan: 570 ha

Extravilan: 6832ha

Populație: 4126

Gospodării: 1784

Nr. locuințe: 1784

Nr. grădinițe: 4

Nr. școli: 4

Cum se ajunge in localitate

Din Municipiul Buzău se poate ajunge în localitatea Gălbinași pe Drumul Național DN2 B, Buzău – Brăila
Distanța de la Buzău la Gălbinași fiind de 10 km.

Activitati economice si specifice zonei

La nivelul comunei Gălbinaşi principala activitate economică este reprezentată de agricultură.
Conform datelor statistice furnizate de INS şi autorităţile locale, la nivelul comunei functionează un număr de 68 de agenţi economici. Domeniile de activitate sunt diversificate (agricultură, comerţ, prestări servicii, etc). Comerţul cu amănuntul (24 de agenţi economici) şi agricultura sunt principalele activităţi.
Agricultura practicată în prezent este una de subzistenţă, un procent ridicat din suprafața agricolă se lucrează în formă privată iar restul în asociații lucrative. Suprafaţa medie a unei exploataţii agricole este de 350 HA. Având în vedere că din suprafața totală a 114 comunei de 7685 hectare, 6832 ha este teren agricol, se poate concluziona că există posibilități pentru practicarea unei agriculturi performante în Gălbinaşi. Producția agricolă, atât cea totală cât și cea medie, are valori constant în ultima perioada în cazul majorității culturilor. Această evoluție constantă este în corelație cu păstrarea suprafețelor cultivate efectiv din aceeași perioadă fapt ce sugerează că multe dintre suprafețe sunt cultivate şi nu au o alta destinație.
Comerțul în această zonă este reprezentat de 68 de firme, conform datelor furnizate de INS. Serviciile oferite pe raza comunei Gălbinaşi sunt diversificate, fără a acoperi întreaga gamă necesară. Astfel oferta de servicii este dominată de: alimentație publică, comerţ, activități de comerţ cu amănuntul. Din punct de vedere al serviciilor necesare pentru desfășurarea de activități economice este necesară existenţa societăților bancare precum, BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC, etc.

Evenimente

Activitatea culturală este animată în perioada sărbătorilor de iarnă, a sărbătorilor de Paşti, la zilele de hram ale bisericilor şi cu alte ocazii prin care tradiţiile populare se perpetuează în cadrul colectivităţii satelor.
Sărbătoarea populară locală ,,ZIUA COMUNEI’’ este sărbătorită de Sfinţii Petru şi Pavel - 29 iunie a fiecărui an.
În cele trei localităţi sunt trei biserici vechi de de aproximativ 140-180 de ani, în satul Bentu cu hramul ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’’, în satul Gălbinaşi cu hramul ,,Sfântul Nicolae’’, sărbători pe care creştin – ortodocșii din comună le întâmpină cinstind moṣii și strămoşii potrivit datinilor străbune şi în satul Tăbărăşti – Biserica cu hramul ―Sfântul Nicolae’’.

Specific zonal

Punctele forte ale localitatii sunt:
Existenţa forței de muncă, în special tineri și femei disponibili să dezvolte activități economice și nonagricole
Existenţa unor materii prime și resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate
Potențial agricol ridicat, în special în domeniul culturilor cerealelor
Mediu natural nepoluat
Potențial de dezvoltare a agriculturii ecologice
Existenţa unei comunităţi de afaceri reprezentată de agenţi economici cu activitate de producţie în zonă
Suprafaţa agricolă utilizabilă mare de 6831 ha
Condiţii climatice favorabile
Populaţie activă, calificată, disponibilă, neocupată în alte domenii
Costuri relativ reduse cu forţa de muncă
Relaţii favorabile de valorificare a produselor datorită distanţei mici faţă de oraş
Tradiţia în creşterea animalelor
Materii prime şi materiale pentru industria alimentară
Infrastructura aferentă învățământului primar și gimnazial, precum și cea a grădinițelor corespunzător dezvoltate
Autorităţi locale deschise
Populaţie şcolară importantă în raport cu totalul populaţiei
Existenţa a patru şcoli
Existenţa a patru gradiniţe
Profesionalismul cadrelor didactice
Reţea de învăţământ dezvoltată
Existenţa a trei biserici
Existenţa a două cămine culturale
Proximitatea de centre universitare mari, unde elevii îṣi pot continua studiile dupǎ terminarea liceului
Populaţie şcolară importantă în raport cu totalul populaţiei
Spaţii de învăţământ dotate, reabilitate
Oportunitati:
Asocierea între fermieri pentru creşterea profitabilităţii în agricultura
Înfiinţarea de puncte de colectare şi prelucrare a materiilor prime rezultate din agricultură
Crearea unor fonduri naționale/regionale care să susțină dezvoltarea regională și locală
Dezvoltarea relațiilor comerciale cu orașele importante aflate în apropiere
Dezvoltarea mediului de afaceri local și a prin accesarea programelor cu finanțare nerambursabilă
Creșterea numărului de investitori ca urmare a promovării de noi parcuri industriale și infrastructuri de afaceri
Dezvoltarea infrastructurii de transport și tehnico-edilitare ca suport pentru dezvoltarea economica
Încurajarea activității societății civile, a parteneriatelor publice sau/și private pentru realizarea de proiecte comune
Existenţa resurselor nerambursabile din fondurile structural
Integrarea în strategiile de dezvoltare ale judeţului
Dezvoltarea unor relaţii de parteneriat în vederea dezvoltării infrastructurii de educaţie
Organizarea de evenimente cultural- artistice în comună
Amenajarea şi dotarea unor locuri de joacă pentru copii
Ȋnfrăţirea cu o localitate ṣi utilizarea schimburilor de experienţă.
Traditiile populare se perpetueaza în cadrul colectivității satelor mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, a sărbătorilor de Paşti, la zilele de hram ale bisericilor, in cadrul Sărbătoarii populare locale ,,ZIUA COMUNEI’’ ce este sărbătorită de Sfinţii Petru şi Pavel - 29 iunie a fiecărui an.

Obiective turistice

Principalele obiective turistice ale Județului Buzău lacul Vulturilor numit și Lacul Fără Fund, format în perioada periglaciară, Vulcanii Noroioși de la Dealurile Pâclelor, Câmpul Roman din satul Pietroasele, Biblioteca Vasile Voiculescu fondată în 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colți, tabăra de vară de Sculptură în aer liber de la Măgura, cu peste 256 sculpturi de piatră realizate în 16 ediții, Tezaurul de la Pietroasele („Cloșca cu Puii de Aur”) în 1837 pe dealul Istrița, Mina de petrol din stațiunea Sărata Monteoru.
Tradiții locale
Casa ţărănească din Gălbinaṣi
Casele erau scunde (circa 2,25 m înălțime), cu pereții din nuiele, lipite cu pământ galben, erau mai mici la înâlțime și cu acoperișurile mai plate, fiind astfel adaptate climei mai putin ploioase și cu curenți mai puternici (vântul).
Tipologia este asemănătoare (locuințelor de munte și deal), cu două încăperi situate de o parte și de alta a chilerului (sala) și cu polata sau cu polați pe lungimea sau lătimea casei. Pe față sau pe una dintre laturi, uneori pe amândouă, era prispa inchisă cu galerie sau deschisă.
Temelia casei era din grinzi de lemn sprijinită pe câte o bucată (sau bucăți) de piatră la colțuri. Pereții erau ridicați pe furci și umpluți cu pamânt prins în astereală sau din chirpici făcuți din pământ amestecat cu paie, turnați în formă, uscați și apoi zidiți. Peste pereți se așeza acoperișul. În zona lacurilor și bălților, casele și anexele erau acoperite cu stuf (rogoz) care se găsea din abundență în zonă și care era un izolant termic foarte eficient atât iarna, cât și vara. Nu se poate face o diferențiere categorică între locuința din zonele de munte, deal și câmpie întrucât strânsele relații economice și de rudenie dintre locuitori au făcut ca multe elemente să circule dintr-o zonă într-alta, fie pornind de la pretențiile comanditarilor, fie folosind aceiași meșteri. Putem concluziona că amplasamentul, dimensiunea, decorul și calitatea materialelor de construcție reflectau starea materială și gustul proprietarului comanditar.
Mobilierul: casele tărănești din zonă aveau mobilier simplu, rezumându-se numai la necesar. În cămara ―de locuit se găsea obligatoriu o masă înaltă (de multe ori înfundată), un dulap de perete, iar deasupra sobei cu plită se găsea un grătar cu poliță pe care se prindeau vasele. În cameră se aflau două – trei paturi după necesitatea familiei, așezate în jurul peretilor și lăzi folosite drept canapele și pentru depozitare.
- Casa mare era folosită pentru păstrarea lucrurilor ―de zestre și pentru găzduirea unor musafiri de seamă. De obicei nu avea sobă, dar dacă se punea soba aceasta era din zid, fără plită și lipită de peretele dinspre sală. În cameră erau două paturi, între ele o masă înaltă, la capătul paturilor câte o ladă de zestre, iar în colțul opus sobei, un cuier sau un dulap.
Sala (tinda) era camera de legatură între cele două camere și exterior. Uneori tot din sală se intra în poiata din spatele casei. Aici se țineau hainele pentru lucru, apa, lemne, uneltele și o scară, pentru că de aici se urca în podul casei. Locuințele din zona de câmpie aveau în sală o sobă mare cu plită deschisă, care se alimenta cu paie și coceni de porumb. Când soba se găsea în sală, camera de locuit avea soba oarbă ―fără gură‖- era încălzită de fumul cald care venea din soba mare aflată în tindă.
Varul nu era cunoscut. El a apărut mai tarziu; era rar folosit, tehnica stingerii lui părând complicată, iar prețul lui era mult prea ridicat pentru disponibilităţile financiare ale locuitorilor. Focul se aprindea cu amnarul lovit de cremene lângă o feștilă de bumbac dezlânat. În vatră se păstra permanent focul, fiind mereu cărbuni aprinși, înveliți seara sub spuza protectoare pentru ca jarul să rămână viu până în zori. Dacă se stingea, se împrumuta foc de prin vecini, iar cărbunii se duceau într-un hârb de lut, sub strat protector de cenușă. După înserare, odaia se lumina cu lumânări de seu sau cu opaițe de lut; lămpile cu gaz au apărut abia prin 1880.
Decorarea casei, a camerelor se făcea cu țesături. Casa mare, mândria familiei, avea pe paturi saltele de lână sau din paie acoperite cu cearceafuri din in (de obicei decorate și dantelate pe margini), peste care se puneau cergi (sau macaturi, mai târziu). Patul era plin de perne cu decoruri variate. Pereții din jurul paturilor erau acoperiți cu covoare sau păretar pe care se prindeau ștergare frumos decorate. Pe peretele de răsărit se găsea o icoană care avea deasupra un stergar prins ―în fluture’. Icoana putea fi moștenită sau dar al nașilor de cununie. Icoana de casă nu se dăruia, trebuia sa moară odată cu casa. Când se dărâma casa era lăsată sub dărămături.
Podelele erau acoperite cu preșuri. În lăzile de zestre se păstrau hainele pentru nuntă sau pentru înmormântare, perne, velinte, cearceafuri, cergi, macate/macaturi etc. În camera de locuit paturile aveau saltele de paie (sau foi), cearceafuri din in sau cânepă (după starea materială a proprietarului) acoperite cu țol sau macaturi. Pereții din dreptul patului erau acoperiți cu țol sau păretare din macat.
În zona Buzăului, tolul era făcut din înnădirea la mijloc a două preșuri țesute în casă ―din cozi‖ (resturi de material rupte în fâșii, cusute între ele și țesute în război în două ițe). Gospodina casei combina coadele, materialele după culori și astfel aspectul general este unul multicolor. Mesele erau acoperite cu fețe de masă ornamentate pe margine și în mijloc cu tişlaifăre (o bucată de pânză dreptunghiulară cu ornament bogat). Ferestrele aveau perdele din pânză simplă pentru camera de stat și cu ornamente bogate pentru ―casa mare‖. Pe pereți se găseau ștergare și, bineînțeles, o icoană la care se punea busuioc la Bobotează, salcie la Buna Vestire și frunză de nuc sau de tei la Înălțare. La împlinirea anului, în preajma noii sărbatori, aceste frunze se ardeau și cenușa se punea la flori.

Facilități oferite investitorilor

În cadrul Strategiei de Dezvoltare a Comunei Gălbinași sunt vizate acțiuni de dezvoltare a infrastructurii de sprijin pentru afaceri, în vederea atragerii de investitori și creării de noi locuri de muncă ceea ce va contribui la creșterea economică.
Astfel sunt în plan:
- Programe de promovare a meșteșugurilor și a comerțului artizanal etc.
- Promovarea și încurajarea programelor de reducere a birocrației pentru mediul de afaceri la nivel local
- Dezvoltarea de programe de sprijin a administrațiilor locale pentru facilitarea acordării de servicii pentru mediul de afaceri
- Sprijin pentru diversificarea activităților economice, precum și sprijinirea investițiilor private pentru dezvoltarea de activități non-agricole în mediul rural
- Sprijin pentru valorificarea produselor agricole prin înființarea și modernizarea de piețe en-gros.

Proiecte de investiții

Construire și extindere sistem de canalizare în satele Gălbinași și Tăbărăști, comuna Glăbinași, județul Buzău -etapa I
Reabilitarea în vederea creșterii eficienței energetice a clădirii publice primaria Gălbinași, județul Buzău
Renovare integrată dispensar uman Gălbinași, comuna Gălbinași, județul Buzău
Eficientizarea consumului de energie electrică la comuna Gălbinași,județul Buzău prin instalarea de panouri solare fotovoltaice și pompe de căldură
Renovare integrată școala Gălbinași, comuna Gălbinași, județul Buzău
Reabilitarea în vederea creșterii eficienței energetice a clădirii publice cămin cultural Bentu, comuna Gălbinași, județul Buzău
Extindere rețele electrice de distribuție în comuna Gălbinași (sat Gălbinași și sat Bentu)
Construire sistem de alimentare, pompare și tratare apă sat Tăbărăști
Achizitie utilaj pentru dotarea serviciului de salubrizare comuna Gălbinași
Construire piste pentru bicilete comuna Gălbinași

Galerie

Vezi toate galeriile