Primăria Frumosu
10503 VizualizăriComuna Frumosu, situată în județul Suceava, în nord-estul României, face parte din renumita regiune istorică Bucovina. Localitatea are o structură formată din trei sate: Deia, Dragoșa și Frumosu.
Istoric, Frumosu a fost parte a Ducatului Bucovinei, aflat sub administrație habsburgică și austriacă până în anul 1918, când a trecut sub suveranitate românească. În primele decenii ale secolului al XX-lea, comuna era caracterizată de un amestec etnic, cu o mică comunitate de germani bucovineni care au contribuit la diversitatea culturală locală. Majoritatea populației este și astăzi alcătuită din români, iar limba română și credința ortodoxă predomină.
Relieful zonei este specific Bucovinei, dominat de dealuri împădurite, pășuni și văi pitorești. Comuna se remarcă prin peisaje naturale deosebite, ideale pentru drumeții și turism rural. Populația locală păstrează valorile și tradițiile culturale moștenite, iar evenimentele și sărbătorile tradiționale ocupă un loc important în viața comunității.
Frumosu reprezintă astfel o destinație deosebită pentru cei care caută autenticitatea, liniștea și farmecul Bucovinei, fiind un echilibru între istorie, natură și viața rurală contemporană.
Persoane din instituție
Primar: Buga Constantin
Viceprimar: Niga Alexandru Gabriel
Secretar General: Rusu Aurel
Contabil: Rătundu Eugenia
Numele localităților aflate în administrație
Frumosu, Deia, Dragoşa
Așezarea geografică
Comuna Frumosu este situată în bazinul inferior al râului Moldoviţa, în zona obcinilor - Obcinele Bucovinei, unde este mărginită la vest de Obcina Feredeului, cu o altitudine de 1300-1400 m şi la est de Obcina Mare, ce atinge o altitudine de 1200 m
Se învecinează:
La nord-vest cu comuna Vatra Moldoviţei
La nord-est cu comunele Mănăstirea Humorului şi Suceviţa
La sud-est cu comuna Vama
La sud-vest cu Municipiul Câmpulung Moldovenesc (cca. 20km)
Comuna Frumosu este traversată de drumul judeţean DJ 176
Comuna este plasată într-o mică depresiune, orientată nord-vest - sud-est
Trăsătura caracteristică a reliefului o constituie paralelismul culmilor conform structurii tuturor depresiunilor obcinilor Bucovinei. Munţii sunt de înălţimi mijlocii cu altitudini medii cuprinse între 1100 şi 1300 m. Între aceştia se situează culoarul Moldoviţa, ce ocupă un spaţiu mai larg şi în care se evidenţiează terasele râului sau ale pâraielor afluente. De fapt, această zonă formează un mic bazinet, ce face parte din unitatea geomorfologică mai mare a Culoarului Moldoviţa. El se caracterizează prin existenţa unei terase de luncă de 2-3 m înălţime şi o terasă de 8-10 m, la gurile de vărsare ale pâraielor Deia, Dragoşa şi Frumosu, favorabile aşezărilor omeneşti
Din punct de vedere geologic, sedimentele ce intră în această zonă se raportează la vârsta Cretacicului şi Paleogenului. Cretacicul este reprezentat printr-un orizont de argilă roşie, arareori verde sau pestriţă, ce se află peste şisturile negre şi gresiile glauconitice. Paleogenul este reprezentat de stradele eocene, de şisturi negre şi gresiile glauconitice
Clima se încadrează în tipul ţinutului montan, în care se simte influenţa climatului depresional al Văii Moldovei, cu vânturi locale, precipitaţii abundente şi cu mari variaţii de temperatură, de la zi la noapte şi de la un anotimp la altul
Caracteristica dominantă a vegetaţiei este aceea că ea aparţine zonei forestiere. În funcţie de altitudine, se poate distinge o zonă a amestecului de răşinoase cu fag în partea inferioară şi una a molidişurilor pure, în partea superioară. Speciile cele mai frecvente sunt: bradul, molidul, pinul, laricea (mai rar), iar dintre foioase întâlnim: fagul, paltinul, mesteacănul, ulmul, plopul. Pajiştile şi pădurile conţin o mare varietate de plante cu acţiune terapeutică, valorificate insuficient în medicină şi industria farmaceutică
Fauna este pe cât de variată, pe atât de bogată. Ea face parte din complexul faunei mixte a pădurilor de răşinoase. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obişnuite ale pădurilor: lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, veveriţa, jderul. În număr mai redus întâlnim: ursul brun, cerbul carpatin, râsul, pisica sălbatică
Ihtiofauna se încadrează în zona păstrăvului, a lipanului şi a mrenei, fără o delimitare strictă a acestor biotopuri. Numărul acestor peşti, odinioară foarte numeroşi, s-a redus drastic din cauza pescuitului neraţional, a braconajului cu substanţe chimice şi a celui cu curent electric
Activitati economice si specifice zonei
Fierărit
Ţesut
Cusut cămăşi
Închistrit ouă
Curelărit
Sculptură în lemn
Împletit nuiele
Agricultura
Turism
Silvicultura
Industrie prelucrătoare
Comerţ
Expoziţii zootehnie
Evenimente
Pe teritoriul comunei se desfăşoară un târg ocazional, care are loc în fiecare zi de vineri
În data de 8 septembrie, de Adormirea Maicii Domnului - hramul bisericii din sat Frumosu
În data de 26 octombrie, de Sfântul Dumitru - hramul bisericii din sat Deia
În data de 14 octombrie de Sfânta Paraschiva - hramul bisericii din sat Dragoşa
Obiective turistice
Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din satul Frumosu, Deia şi Dragoşa
Turiştilor li se oferă posibilitatea de a participa la obiceiuri tradiţionale din zona Bucovinei (Măsura oilor, Sărbătoarea ciobanilor - 20 iulie, Răscolul, obiceiuri de iarnă)
Peisajele montane mirifice
Obcinele Bucovinei cu trasee turistice
Facilități oferite investitorilor
Drum judeţean DJ 176, la 5 km de E 576
Dezvoltarea turismului şi agroturismului
Forţă de muncă
Acces telefonie mobilă, fixă şi internet
Cale ferată
Valorificarea produselor bio
Posibilităţi de realizare a sistemelor de energie alternativă
Proiecte de investiții
Modernizare DC 33 Deia
Modernizare cămin cultural Frumosu
Amenajarea încălzirii centrale a şcolii gimnaziale Frumosu
