Primăria Comloşu Mare

Comuna Comlosu Mare, cuprinde localitatile: Comlosu Mare care este centrul de resedinta, Comlosu Mic situat la 4 km si Lunga, fiind o prelungire a localitătii Comlosu Mare. Denumirea veche a localitatii de resedinta a fost Comlos, apoi Comlosu Banatean iar actualmente Comlosu Mare. Istoria cercetata a satului merge inapoi pana in Evul Mediu fara insa a putea stabili momentul aparitiei lui, fiind atestat documentar din 1446. Comuna Comlosu Mare este situata in judetul Timis la extremitatea sa vestica, la o distanta de 60 km de Timisoara si 80 km de Arad, la 15 km de orasul Jimbolia si la 28 km de orasul Sannicolaul Mare. Se invecineaza la sud cu orasul Jimbolia, la est cu localitatea Grabat, la nord cu Tomnatic, la nord-vest cu Teremia Mare, iar la vest si sud-vest cu Iugoslavia. Fata de localitatea de resedinta comunala Comlosu Mare, satul Comlosu Mic este situat in partea de sud, iar satul Lunga in partea de vest in prelungirea Comlosului Mare, pana la punctul de frontieră cu vama de mic trafic cu Iugoslavia. În nordul localităţii este situată gara Comloşu Mare pe tronsonul feroviar Lovrin Nerău. Relieful caracteristic celor 3 localităţi este câmpia, cultivată cu păioase în proporţie de 60%, porumb 20%, plante tehnice 11% şi alte culturi (pepeni, leguminoase pentru boabe, legume etc.) în proporţie de 9%. Comuna Comlosu Mare are o suprafata de 8.200 ha teren arabil din care 7 societati agricole cultiva un total de 5.300 ha, restul terenului revenind agricultorilor particulari. Principalele tipuri de sol sunt: cernoziomurile cu potenţialul cel mai ridicat de fertilitate(cele mai bune din Câmpia de Vest) şi solurile aluvionare care sunt intr-o proporţie foarte mică. Clima este temperată dar cu influienţe mediteraniene. Temperatura medie anuală este de 100C, iar cea din timpul perioadei de vegetaţie de aproximativ 200C. SATUL COMLOSU MIC Este intemeiat in 1770 - 71 purtând denumirea de Ostern, semnificand ajungerea in acest loc in preajma Pastelui a populatiei de colonişti germani şi francezi din regiunile Lotharingiei.Consilierul Hildebrand are un rol hotărâtor în întemeierea noii aşezări, clădind 50 de case. Mai târziu au fost aşezaţi şi germani din comunele vecine. Are 475 case cu hotar în suprafaţă de 4858 jughere. Are 475 case cu hotar în suprafaţă de 4858 jughere. . Biserica s-a zidit la 1806. Mai târziu au fost aşezaţi şi germani din comunele vecine Localitatea a fost pusa sub stapanire sarbeasca pana in anul 1924 când s-a realizat rectificarea granitelor. Satul Lunga A fost atestat documentar din 1743, fiind înşirata pe o singură stradă lungă de 4 km unde şi-au construit case coloniştii aduşi din Vechiul Regat pentru a stăpâni şi apăra de hoţi, poştalioanele de transport, persoane şi valori de la Viena la Timişoara. Trecutul comunei, nu se cunoaşte. Are 292 case şi hotar în suprafaţă de 1799 jughere. Şcoala primară, funcţiona cu un singur dascăl. Oficiul poştal şi gara, sunt în Comloşul Mare, distanţă de 4 km. În 1945, cele 3 localităţi sunt colonizate masiv cu români împroprietăriţi prin reforma agrară. Ulterior, are loc o migraţie a forţei de muncă din judeţele Bihor, Sălaj, Maramureş şi Moldova, mulţi dintre ei stabilindu-se definitv aici. În urma deportărilor în Bărăgan şi Rusia, comuna Comloşu Mare cunoaşte un declin însemnat din punct de vedere economic şi social, având în vedere cooperatizarea forţată şi confiscsrea pâmânturilor şi animalelor. Plecarea masivă a şwabilor va rezolva pe deplin problema locuinţelor, astfel că, casele rămase statului sunt date noii forţe de muncă.