Primăria Bistriţa Bârgăului

Cuvântul primarului

Numele localităților aflate în administrație

BistriÅ£a Bârgăului, ColibiÅ£a

Așezarea geografică

Comuna este aÅŸezată în depresiunea BistriÅ£a Bîrgăului din extremitatea nord-vestică a Văii Bîrgăului care este străjuită spre sud de crestele semeÅ£e ÅŸi înalte ale MunÅ£ilor Călimani, iar spre nord de prelungirile MunÅ£ilor Bîrgăului. Comuna BistriÅ£a Bîrgăului este situată în partea de est a judeÅ£ului BistriÅ£a-Năsăud la 26 de km de capitala de judeÅ£ - BistriÅ£a.
Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului ÅŸi cu reÅŸedinÅ£a de judeÅ£ se face pe ÅŸoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate ColibiÅ£a, precum ÅŸi pe calea ferată BistriÅ£a - BistriÅ£a Bîrgăului.
Comuna este alcătuită din două sate BistriÅ£a Bîrgăului ÅŸi ColibiÅ£a - situată la o distanţăde 18 km de centrul satului reÅŸedinţă, sat strămutat, construit din temelii odată cu construcÅ£ia barajului, ale cărui ape au acoperit fosta vatră a satului.
​Denumirea comunei ÅŸi a depresiunii are la origine cuvintele slave bistro - repede (probabil după apele repezi ale râului BistriÅ£a) ÅŸi bârg care după N. Drăgan înseamnă ascunzătoare, vizuină, loc de refugiu al celor certaÅ£i cu autorităţile. (GPS): Est: 24o78"46'; Nord: 47o19"69'

Cum se ajunge in localitate

Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului ÅŸi cu reÅŸedinÅ£a de judeÅ£ se face pe ÅŸoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate ColibiÅ£a, precum ÅŸi pe calea ferată BistriÅ£a - BistriÅ£a Bîrgăului.

Activitati economice si specifice zonei

Agricultura, comerÈ› È™i servicii, turism

Obiective turistice

Lacul de acumuare Colibița
TRASEE TURISTICE
ColibiÅ£a Lac –  Capu Dealului –  Culmea Pietrii – Piatra lui Orban
Gura Repedelui – Repedele – Tănoguri – Piatra lui Orban
ColibiÅ£a Sat – Poiana Slatinii – Piatra lui Orban
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Drumul Slatinii – Poiana Slatinii
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Culmea Plaiului – Gura Plaiului (Bistricior)
Pârâul Colbu – Gura Tirimiului de Sus – Tirimii - Piciorul Å¢uÅ£urgăului – Culmea Plaiului – Gura Pliului – Bistricior
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Poiana Terha – Vf. ViiÅŸorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior – Vf. Å¢uÅ£urgău
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Culmea Blajei – Prelucii Prundenilor – Poiana Dealul Blajei – Poiana Prislop – Poiana Dălbidan ( cu ramificaÅ£ii spre Vf. ViiÅŸoru, Poiana Terha, BifurcaÅ£ia Terha)
Poiana Dălbidan – Piciorul ViiÅŸorului – Pârâul Terha de Sus – Terha – Izorul Lung
Poiana Dălbidan – Piciorul ViiÅŸorului – Vf. ViiÅŸorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Valea Blajei – Poiana Dealul Blajei
ColibiÅ£a Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Pârâul Prislop – Poiana Prislop
ColibiÅ£a Lac – Drumul de contur – La Hângani – Pripoarele Căsarului – Piciorul Borii – Poiana Tomnatic
ColibiÅ£a Sat – Valea Măgurii – Poiana Andrechii –Poiana Tomnatecului
Blidireasa - Sâmegea – Dealul Negru – Aluneasa – Budacul de Sus
Pietroasa – Prislop – Vulturul – Jirezi – La 3 hotare
Valea Repedea – Tănoguri – Poiana Calului – Cofuri – Poiana PănuleÅ£
ColibiÅ£a Sat – Izvorul Lung – Terha – Vf. Strunior – DorniÅŸoara
Ariile naturale protejate Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic sau topografic care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural ÅŸi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.
​Prin Legea 5 din martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritortului naÅ£ional - SecÅ£iunea a III- a, pe teritoriul comunei BistriÅ£a Bîrgăului au fost consfiinÅ£ite următoarele patru arii naturale protejate de interes naÅ£ional:
1. Valea Repedea - 222,0 ha
2. Tăul Zânelor - 15,0 ha
3. Cheile Bistriţei Ardelene - 50,0 ha
4. Stâncile Tătarului - 25 ha
Toate acestea însumează o suprafaţă de 312,0 ha, suprafaţă aflată în proprietatea comunelor BistriÅ£a Bîrgăului Prundu Bîrgăului ÅŸi Josenii Bîrgăului Valea Repedea din MunÅ£ii Călimani se caracterizează prin formaÅ£iuni erozionale deosebit de frumoase ÅŸi interesante la care se adaugă pâlcuri de larice (Larix decidua) ÅŸi câteva specii de plante ÅŸi animale ocrotite.
Valea Repedea este un afluent de stânga al BistriÅ£ei Ardelene având izvoarele într-un sector cuprins între Vf. Calu (1540 m) ÅŸi Piatra lui Orban (1435 m). Pe o distanţă de cca. 12 k.m această vale ÅŸi afluenÅ£ii săi au ferăstruit formaÅ£iunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre aceÅŸtia ÅŸi MunÅ£ii Bîrgăului. ConfluenÅ£a cu BistriÅ£a Ardeleană se află la cca 1 km aval de barajul de la ColibiÅ£a.
În zona periferică a Călimanilor apar văi adânci, cu profil transversal ÅŸi cu relieful foarte variat ca înălÅ£ime ÅŸi morfologie. O astfel de vale este ÅŸi Valea Repedea care a ferăstruit placa de piroclastite andezitice pe grosimea de până la 350 m, primind în unele sectoare aspecte de chei înguste, cu martori de eroziune cu forme ÅŸi mărimi diferite, ce străjuiesc aproape pe întreg cursul, pigmentând versanÅ£ii, în majoritate acoperiÅ£i de păduri de foiase în amestec cu molizii. Pe dreapta ÅŸi pe stânga văii apar numeroase formaÅ£iuni erozionale (ace, stâlpi ciuperci, ziduri,etc.), stânci golaÅŸe datorate eroziunii diferenÅ£iale care a afectat formaÅ£iunile vulcanice, alcătuite din roci eruptive de granulaÅ£ie diversă
Tătarca sau Stâncile Tătarului este un sector montan situat la extremitatea de nord-vest a Călimanilor, la marginea sud estică a localităţii BistriÅ£a Bîrgăului pe pârâul Tătărcii afluent de stânga al BistriÅ£ei Ardelene. Se caracterizeză prin formaÅ£iuni vulcanogene, constituite din piroclastite depuse subaerian reprezentate printr-o alternanţă de cinerite brecii ÅŸi microbrecii, conglomerate ÅŸi microconglomerate etc. Ele sunt formate din cenuÅŸi vulcanice, blocuri mai mari ÅŸi mai mici, angulare, subangulare, subrotunjite, de andezite bazaltoide, andezite cu piroxeni ÅŸi amfiboli, andezite cu amfiboli. Cimentul de legătură microbrecios ÅŸi cineritic este alcătuit din fragmente de andezit, fragmente de cristale (plagiaclazi, piroxeni, amfiboli, magnetit). Cineritele prezintă aspecte texturale variate, raportându-se cineritelor lapilice, litoclastice sau vitrocristalolitoclastice.
Aici piroclastitele au masa de legătură larg dezvoltată, sunt bogate în elemente andezitice, rulate ÅŸi argilizate.
În unele puncte formaÅ£iunile vulcanogene sunt acoperite de curgeri (lave) andezitice ÅŸi srăbătute de intruziuni de aceeaÅŸi natură.
Lavele au o extindere redusă, ele apar numai pe creasta dealul Tătărcii, iar intruziuni le de tip sill, dyke, filon ÅŸi apofiză, apar ÅŸi ele rar în versanÅ£ii care mărginesc Valea Tătărcii (reprezintă apofize ale unor corpuri eruptive dezvolzate în adâncime).
La contactul cu aceste intruziuni piroclastitele sunt fisurate ÅŸi limonitizate. Andezitele sunt cenuÅŸii-negricioase, negre, negre-verzui, negre-albăstrui, cenuÅŸii-roÅŸcate. Unele sunt compacte, altele poroase, fine sau granulare. Textura este masivă ÅŸi structura porfirică. Grosimea formaÅ£iunilor vuicanogene în zona Tătarca ajunge la cea. 500 m, iar Valea Tătărcii le-a tăiat pe o adâncime de cea. 200m. VersanÅ£ii acestei văi (lungă de cca.3 lan.) sunt acoperiÅ£i în parte cu păduri de foioase în amestec cu molid. Această pădure este pigmentată de formaÅ£iuni erozionale; de forme ÅŸi mărimi diferite, dând un peisaj de mărturii geologice, asemănător aceluia de pe valea Repedea ÅŸi Valea BistriÅ£ei Ardelene (specific Călimanilor de vest). FormaÅ£iuni erozionale (martori de eroziune, stânci înalte grupate) cu forme curioase apar pe versanÅ£i pe creste ÅŸi pe vr Tătarca (1247 m). Pentru frumuseÅ£ea ÅŸi pitorescul acestei suprefeÅ£e s-a constituit o rezervaÅ£ie peisagistică. SuprefeÅ£ele descrise reprezintă zone care prin elementele naturalistice pe care le includ prezintă o deosebită însemnătate ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi estetică. Ele trebuie conservate pentru a fi lăsate bunuri ale acesui popor libere de orice sarcini ÅŸi servituÅ£i.
Tăul Zânelor este situat în partea nord-vestică a munÅ£ilor Călimani la baza versantului nord-estic al vârfului Å¢iganca (1596 m). Este un lac cu fioră ÅŸi faună specifică lacurilor montane, dar nu alpine. Zona în care apare lacul este alcătuită din piroclastite andezitice ÅŸi andezit cu piroxeni. Vârful Å¢iganca este alcătuit din brecii andezitice, cărora li se suprapune o pătură groasă de lavă, formată din andezite cu piroxeni. Lacul s-a format în spatele unui val de grohotiÅŸ, pornit de pe versantul nordic la Vr. Å¢iganca, la care se adaugă ÅŸi două conuri de grohotiÅŸ, ce au format împreună o perdea de grohotiÅŸ. Asupra fragmentelor (blocurilor) ce formează grohotiÅŸurile au acÅ£ionat timp îndelungat agenÅ£ii atmosferici, favorizând alterarea lor chimică dând naÅŸtere unui material argilos care a făcut ca în spatele lor apele să se acumuleze formând un tău lung de cca. 75 m ÅŸi lat de cca 50 m., cu adâncimea maximă de 4 m. Deci Tăul Zânelor este situat într-o zonă de depozite coluvial-deluviale cu blocuri (grohotiÅŸuri) de vârsta Holocen inferioară. Valul de grohotiÅŸ a luat naÅŸtere prin acumularea blocurilor de pe versant în timpul Holocenului inferior.În perioada respectivă versantul nordic al Vf. Å¢iganca nu era acoperit de pădure, deci, dezagregarea ÅŸi alterarea a putut acÅ£iona liber, ducând în final Ia formarea unui baraj puÅ£in permeabil de grohotiÅŸ ÅŸi argilă, în spatele căruia s-a format lacul. Azi lacul este înconjurat de o frumoasă pădure de molid, iar în partea sa nordică se află o mică poieniţă.
​Cheile BistriÅ£ei Ardelene se întind, cu mici întreruperi, de la ieÅŸirea din comuna BistriÅ£a Bîrgăului, trecând pe la confluenÅ£a cu pârâul Repedele ÅŸi apoi la barajul ColibiÅ£a. Se încadrează în modelul zonei periferice a MunÅ£ilor Călimani, ca o vale adâncă cu profil transversal, cu relief variat, pe care apar numeroase formaÅ£iuni erozionale, stânci golaÅŸe sau abrupturi din care enumerăm câteva cunoscute în toponimia locală ca: Piatra Mare, Stâncile AriniÅŸului sau ArÅŸiÅ£a Mare. Peisajul deosebit pe care aceste zone îl oferă privirilor, cu păduri frumoase, întrerupte din loc în loc de stânci semeÅ£e care flanchează pâraie cu ape limpezi ÅŸi clare care constituie raiul păstrăvilor, frumuseÅ£ea deosebită a acestor zone, completată cu lacul de acumulare de la ColibiÅ£a, bogăţia florei ÅŸi faunei sălbatice ÅŸi a habitatelor i-a determinat pe specialiÅŸtii de la AgenÅ£ia de ProtecÅ£ie a Mediului BistriÅ£a, să propună acest areal pentru selectarea ei în reÅ£eaua NATURA 2000. ReÅ£eaua NATURA 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea narurii, scopul acestui program fiind acela de a proteja biodiversitatea Europei ÅŸi de a proteja activităţile economice benefice pentru biodiversitate. Situl NATURA 2000 - CuÅŸma - acoperă o zonă de aproximativ 44.000 ha din partea nord-vestică a munÅ£ilor Călimani ÅŸi care încearcă să lege într-un tot unitar ariile protejate cuprinse în acest sit adică Valea Repedea, Cheile BistriÅ£ei Ardelene, Stâncile Tătarului, Piatra CuÅŸmei, Piatra Corbului Râpa Verde, ÅŸi Tăul Zânelor, cuprinzând întreg teritoriul administrativ al comunei BistriÅ£a Bîrgăului.

Proiecte de investiții

Proiecte finalizate
Modernizare străzi în Comuna BistriÈ›a Bârgăului, prin lucrări de asfaltare a drumurilor comunale
Construire È™i dotare cu echipamente Grădiniță cu Program Prelungit în Comuna BistriÈ›a Bârgăului
ReÈ›eaua de apă È™i canal din Comuna Bistrita Bârgaului , a fost finalizată È™i este predată operatorului Regional SC Aquabis SA BISTRITA. Prin acest proiect au fost racordate la apă È™i canal străzile Ulita Popenilor, Neamtului, Dealul Stambei, Tapiterilor, Bridireasa, Bridireasa de Sus-Fufeni, Bridireasa de Jos, Cociorva, Doamnei, Rupturi, Sub Potica, Pietroasa, Tatarcuta Strada principala si 3 ramificatii , Pietroasa de Jos, Cioanca , Calimani, Gainesti
Proiectul Drumuri Forestiere etapa a II-a, prin care au fost modernizati 12,2 km de drumuri forestiere
Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna BistriÈ›a-Bîrgăului
Bloc cu 16 apartamente ANL- locuinÅ£e pentru tineri, destinate închirierii, situat în Satul BistriÈ›a-Bârgăului, Nr. 1331/B, Comuna BistriÈ›a-Bârgăului”
Amenajare parc de joacă pentru copii în centrul comunei
Au fost achiziÈ›ionate utilaje pentru intreÈ›inerea drumurilor comunale –Camion, Sararita
Prin intermediul Consiliul JudeÈ›ean BistriÈ›a-Năsăud au fost finalizate lucrările de modernizare a drumului ColibiÈ›a-MiÈ›a, de modernizare a DJ 172 D Lac ColibiÈ›a-Prundu Bârgăului -17 km
Construire Anexe primărie
Capelă Mortuară din Localitatea BistriÈ›a Bârgăului
Asfaltare curte Școli
Pavare parcare Sală de NunÈ›i
Reabilitare termică Blocuri de locuinÈ›e din Zona La Fabrica
Extindere reÈ›ele electrice în zona ColibiÈ›a(Peste Lac)
Extinderere reÈ›ele electrice în Zonele Panu, Valea Bârnei È™i Pietroasa
Proiecte de investiÈ›ii aflate în derulare
Lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor. FinanÈ›area este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul OperaÈ›ional Regional 2014 – 2020 (P.O.R.).
Actualizarea Planul Urbanistic General (P.U.G.-ul)
Modernizarea Infrastructurii Forestiere din Comuna BistriÈ›a Bârgaului (16,34 km)
Înoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziÈ›ia de vehicule nepoluante) È™i Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - puncte de reîncarcare vehicule electrice
Dotarea cu mobilier, materiale didactice È™i echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar È™i a unităților conexe”, din cadrul Componentei C15 – EducaÈ›ie a Planului NaÈ›ional de Redresare È™i Reziliență (PNRR).Prin prezentul proiect se va achizitona Mobilier nou in salile de clasa , mobilier pt. dotarea laboratorul informatic È™i laboratorul de È™tiinÈ›e, echipamente digitale, materiale didactice etc.
A fost depusă o cerere de finanÈ›are prin Consiliul JudeÈ›ean pentru achiziÈ›ionarea unui microbus È™colar electric.
A fost semnat acordul de parteneriat cu Consiliul JudeÈ›ean BistriÈ›a-Năsăud È™i toate Uat-urile din JudeÈ›ul BistriÈ›a- Năsăud privind aprobarea unor măsuri în vederea realizării, implementării,utilizării È™i administrării sistemelor informatice de înaltă performantă , la nivelul judeÈ›ului BistriÈ›a –Năsăud , dezvoltate È™i găzduite prin sistemul Cloud REGIONAL Nord-Vest
A fost semnat Contractul de Finantare pentru ‘’Implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice la nivel naÈ›ional’’, proiect în care avem calitatea de partener
Reamenajare È™i autorizare Cariera Pietriceaua prin scoatere definitivă cu compensare din fond forestier
Construire Bloc de LocuinÈ›e ANL nr. 2 în localitatea BistriÈ›a Bârgăului
Extindere reÈ›ea de apă È™i canal Strada Tabra
Extindere rețele de canalizare
Extindere rețele de apă pe străzile (Brazii Buni, Slatina, Munceilor)
Modernizarea platformei comunale de colectare È™i valorificare a gunoiului de grajd, comuna BistriÈ›a Bârgăului, judeÈ›ul BistriÈ›a Năsăud
​Sprijinirea investiÈ›iilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum, comuna BistriÈ›a Bârgăului, Jud. Bistrita Nasaud