Primăria Bistriţa Bârgăului

Cuvântul primarului

Numele localităților aflate în administrație

Bistriţa Bârgăului, Colibiţa

Așezarea geografică

Comuna este aşezată în depresiunea Bistriţa Bîrgăului din extremitatea nord-vestică a Văii Bîrgăului care este străjuită spre sud de crestele semeţe şi înalte ale Munţilor Călimani, iar spre nord de prelungirile Munţilor Bîrgăului. Comuna Bistriţa Bîrgăului este situată în partea de est a judeţului Bistriţa-Năsăud la 26 de km de capitala de judeţ - Bistriţa.
Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului şi cu reşedinţa de judeţ se face pe şoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate Colibiţa, precum şi pe calea ferată Bistriţa - Bistriţa Bîrgăului.
Comuna este alcătuită din două sate Bistriţa Bîrgăului şi Colibiţa - situată la o distanţăde 18 km de centrul satului reşedinţă, sat strămutat, construit din temelii odată cu construcţia barajului, ale cărui ape au acoperit fosta vatră a satului.
​Denumirea comunei şi a depresiunii are la origine cuvintele slave bistro - repede (probabil după apele repezi ale râului Bistriţa) şi bârg care după N. Drăgan înseamnă ascunzătoare, vizuină, loc de refugiu al celor certaţi cu autorităţile. (GPS): Est: 24o78"46'; Nord: 47o19"69'

Cum se ajunge in localitate

Legătura cu celelalte localităţi ale Văii Bîrgăului şi cu reşedinţa de judeţ se face pe şoseaua secundară DN 17A care leagă Prundu Bîrgăului de noua localitate Colibiţa, precum şi pe calea ferată Bistriţa - Bistriţa Bîrgăului.

Activitati economice si specifice zonei

Agricultura, comerț și servicii, turism

Obiective turistice

Lacul de acumuare Colibița
TRASEE TURISTICE
Colibiţa Lac –  Capu Dealului –  Culmea Pietrii – Piatra lui Orban
Gura Repedelui – Repedele – Tănoguri – Piatra lui Orban
Colibiţa Sat – Poiana Slatinii – Piatra lui Orban
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Drumul Slatinii – Poiana Slatinii
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Pârâul Colbu – Culmea Plaiului – Gura Plaiului (Bistricior)
Pârâul Colbu – Gura Tirimiului de Sus – Tirimii - Piciorul Ţuţurgăului – Culmea Plaiului – Gura Pliului – Bistricior
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Poiana Terha – Vf. Viişorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior – Vf. Ţuţurgău
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Culmea Blajei – Prelucii Prundenilor – Poiana Dealul Blajei – Poiana Prislop – Poiana Dălbidan ( cu ramificaţii spre Vf. Viişoru, Poiana Terha, Bifurcaţia Terha)
Poiana Dălbidan – Piciorul Viişorului – Pârâul Terha de Sus – Terha – Izorul Lung
Poiana Dălbidan – Piciorul Viişorului – Vf. Viişorul – Vf. Străcior – Vf. Bistricior
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Gura Blajei – Valea Blajei – Poiana Dealul Blajei
Colibiţa Sat – Gura Izvoarelor – Izvorul Lung – Pârâul Prislop – Poiana Prislop
Colibiţa Lac – Drumul de contur – La Hângani – Pripoarele Căsarului – Piciorul Borii – Poiana Tomnatic
Colibiţa Sat – Valea Măgurii – Poiana Andrechii –Poiana Tomnatecului
Blidireasa - Sâmegea – Dealul Negru – Aluneasa – Budacul de Sus
Pietroasa – Prislop – Vulturul – Jirezi – La 3 hotare
Valea Repedea – Tănoguri – Poiana Calului – Cofuri – Poiana Pănuleţ
Colibiţa Sat – Izvorul Lung – Terha – Vf. Strunior – Dornişoara
Ariile naturale protejate Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic sau topografic care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.
​Prin Legea 5 din martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritortului naţional - Secţiunea a III- a, pe teritoriul comunei Bistriţa Bîrgăului au fost consfiinţite următoarele patru arii naturale protejate de interes naţional:
1. Valea Repedea - 222,0 ha
2. Tăul Zânelor - 15,0 ha
3. Cheile Bistriţei Ardelene - 50,0 ha
4. Stâncile Tătarului - 25 ha
Toate acestea însumează o suprafaţă de 312,0 ha, suprafaţă aflată în proprietatea comunelor Bistriţa Bîrgăului Prundu Bîrgăului şi Josenii Bîrgăului Valea Repedea din Munţii Călimani se caracterizează prin formaţiuni erozionale deosebit de frumoase şi interesante la care se adaugă pâlcuri de larice (Larix decidua) şi câteva specii de plante şi animale ocrotite.
Valea Repedea este un afluent de stânga al Bistriţei Ardelene având izvoarele într-un sector cuprins între Vf. Calu (1540 m) şi Piatra lui Orban (1435 m). Pe o distanţă de cca. 12 k.m această vale şi afluenţii săi au ferăstruit formaţiunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre aceştia şi Munţii Bîrgăului. Confluenţa cu Bistriţa Ardeleană se află la cca 1 km aval de barajul de la Colibiţa.
În zona periferică a Călimanilor apar văi adânci, cu profil transversal şi cu relieful foarte variat ca înălţime şi morfologie. O astfel de vale este şi Valea Repedea care a ferăstruit placa de piroclastite andezitice pe grosimea de până la 350 m, primind în unele sectoare aspecte de chei înguste, cu martori de eroziune cu forme şi mărimi diferite, ce străjuiesc aproape pe întreg cursul, pigmentând versanţii, în majoritate acoperiţi de păduri de foiase în amestec cu molizii. Pe dreapta şi pe stânga văii apar numeroase formaţiuni erozionale (ace, stâlpi ciuperci, ziduri,etc.), stânci golaşe datorate eroziunii diferenţiale care a afectat formaţiunile vulcanice, alcătuite din roci eruptive de granulaţie diversă
Tătarca sau Stâncile Tătarului este un sector montan situat la extremitatea de nord-vest a Călimanilor, la marginea sud estică a localităţii Bistriţa Bîrgăului pe pârâul Tătărcii afluent de stânga al Bistriţei Ardelene. Se caracterizeză prin formaţiuni vulcanogene, constituite din piroclastite depuse subaerian reprezentate printr-o alternanţă de cinerite brecii şi microbrecii, conglomerate şi microconglomerate etc. Ele sunt formate din cenuşi vulcanice, blocuri mai mari şi mai mici, angulare, subangulare, subrotunjite, de andezite bazaltoide, andezite cu piroxeni şi amfiboli, andezite cu amfiboli. Cimentul de legătură microbrecios şi cineritic este alcătuit din fragmente de andezit, fragmente de cristale (plagiaclazi, piroxeni, amfiboli, magnetit). Cineritele prezintă aspecte texturale variate, raportându-se cineritelor lapilice, litoclastice sau vitrocristalolitoclastice.
Aici piroclastitele au masa de legătură larg dezvoltată, sunt bogate în elemente andezitice, rulate şi argilizate.
În unele puncte formaţiunile vulcanogene sunt acoperite de curgeri (lave) andezitice şi srăbătute de intruziuni de aceeaşi natură.
Lavele au o extindere redusă, ele apar numai pe creasta dealul Tătărcii, iar intruziuni le de tip sill, dyke, filon şi apofiză, apar şi ele rar în versanţii care mărginesc Valea Tătărcii (reprezintă apofize ale unor corpuri eruptive dezvolzate în adâncime).
La contactul cu aceste intruziuni piroclastitele sunt fisurate şi limonitizate. Andezitele sunt cenuşii-negricioase, negre, negre-verzui, negre-albăstrui, cenuşii-roşcate. Unele sunt compacte, altele poroase, fine sau granulare. Textura este masivă şi structura porfirică. Grosimea formaţiunilor vuicanogene în zona Tătarca ajunge la cea. 500 m, iar Valea Tătărcii le-a tăiat pe o adâncime de cea. 200m. Versanţii acestei văi (lungă de cca.3 lan.) sunt acoperiţi în parte cu păduri de foioase în amestec cu molid. Această pădure este pigmentată de formaţiuni erozionale; de forme şi mărimi diferite, dând un peisaj de mărturii geologice, asemănător aceluia de pe valea Repedea şi Valea Bistriţei Ardelene (specific Călimanilor de vest). Formaţiuni erozionale (martori de eroziune, stânci înalte grupate) cu forme curioase apar pe versanţi pe creste şi pe vr Tătarca (1247 m). Pentru frumuseţea şi pitorescul acestei suprefeţe s-a constituit o rezervaţie peisagistică. Suprefeţele descrise reprezintă zone care prin elementele naturalistice pe care le includ prezintă o deosebită însemnătate ştiinţifică şi estetică. Ele trebuie conservate pentru a fi lăsate bunuri ale acesui popor libere de orice sarcini şi servituţi.
Tăul Zânelor este situat în partea nord-vestică a munţilor Călimani la baza versantului nord-estic al vârfului Ţiganca (1596 m). Este un lac cu fioră şi faună specifică lacurilor montane, dar nu alpine. Zona în care apare lacul este alcătuită din piroclastite andezitice şi andezit cu piroxeni. Vârful Ţiganca este alcătuit din brecii andezitice, cărora li se suprapune o pătură groasă de lavă, formată din andezite cu piroxeni. Lacul s-a format în spatele unui val de grohotiş, pornit de pe versantul nordic la Vr. Ţiganca, la care se adaugă şi două conuri de grohotiş, ce au format împreună o perdea de grohotiş. Asupra fragmentelor (blocurilor) ce formează grohotişurile au acţionat timp îndelungat agenţii atmosferici, favorizând alterarea lor chimică dând naştere unui material argilos care a făcut ca în spatele lor apele să se acumuleze formând un tău lung de cca. 75 m şi lat de cca 50 m., cu adâncimea maximă de 4 m. Deci Tăul Zânelor este situat într-o zonă de depozite coluvial-deluviale cu blocuri (grohotişuri) de vârsta Holocen inferioară. Valul de grohotiş a luat naştere prin acumularea blocurilor de pe versant în timpul Holocenului inferior.În perioada respectivă versantul nordic al Vf. Ţiganca nu era acoperit de pădure, deci, dezagregarea şi alterarea a putut acţiona liber, ducând în final Ia formarea unui baraj puţin permeabil de grohotiş şi argilă, în spatele căruia s-a format lacul. Azi lacul este înconjurat de o frumoasă pădure de molid, iar în partea sa nordică se află o mică poieniţă.
​Cheile Bistriţei Ardelene se întind, cu mici întreruperi, de la ieşirea din comuna Bistriţa Bîrgăului, trecând pe la confluenţa cu pârâul Repedele şi apoi la barajul Colibiţa. Se încadrează în modelul zonei periferice a Munţilor Călimani, ca o vale adâncă cu profil transversal, cu relief variat, pe care apar numeroase formaţiuni erozionale, stânci golaşe sau abrupturi din care enumerăm câteva cunoscute în toponimia locală ca: Piatra Mare, Stâncile Arinişului sau Arşiţa Mare. Peisajul deosebit pe care aceste zone îl oferă privirilor, cu păduri frumoase, întrerupte din loc în loc de stânci semeţe care flanchează pâraie cu ape limpezi şi clare care constituie raiul păstrăvilor, frumuseţea deosebită a acestor zone, completată cu lacul de acumulare de la Colibiţa, bogăţia florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor i-a determinat pe specialiştii de la Agenţia de Protecţie a Mediului Bistriţa, să propună acest areal pentru selectarea ei în reţeaua NATURA 2000. Reţeaua NATURA 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea narurii, scopul acestui program fiind acela de a proteja biodiversitatea Europei şi de a proteja activităţile economice benefice pentru biodiversitate. Situl NATURA 2000 - Cuşma - acoperă o zonă de aproximativ 44.000 ha din partea nord-vestică a munţilor Călimani şi care încearcă să lege într-un tot unitar ariile protejate cuprinse în acest sit adică Valea Repedea, Cheile Bistriţei Ardelene, Stâncile Tătarului, Piatra Cuşmei, Piatra Corbului Râpa Verde, şi Tăul Zânelor, cuprinzând întreg teritoriul administrativ al comunei Bistriţa Bîrgăului.

Proiecte de investiții

Proiecte finalizate
Modernizare străzi în Comuna Bistrița Bârgăului, prin lucrări de asfaltare a drumurilor comunale
Construire și dotare cu echipamente Grădiniță cu Program Prelungit în Comuna Bistrița Bârgăului
Rețeaua de apă și canal din Comuna Bistrița Bârgaului , a fost finalizata și este predată operatorului Regional SC Aquabis SA BISTRITA. Prin acest proiect au fost racordate la apă și canal străzile Ulița Popenilor, Neamțului, Dealul Stâmbei, Tapițerilor, Bridireasa, Bridireasa de Sus-Fufeni, Bridireasa de Jos, Cociorva, Doamnei, Rupturi, Sub Potica, Pietroasa, Tatarcuta Strada principala și 3 ramificații , Pietroasa de Jos, Cioanca , Călimani, Gainesti
Proiectul Drumuri Forestiere etapa a II-a, prin care au fost modernizati 12,2 km de drumuri forestiere
Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna Bistrița-Bîrgăului
Bloc cu 16 apartamente ANL- locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, situat în Satul Bistrița-Bârgăului, Nr. 1331/B, Comuna Bistrița-Bârgăului
Amenajare parc de joacă pentru copii în centrul comunei
Au fost achiziționate utilaje pentru întreținerea drumurilor comunale –Camion, Sărăriță
Prin intermediul Consiliul Județean Bistrița-Năsăud au fost finalizate lucrările de modernizare a drumului Colibița-Mița, de modernizare a DJ 172 D Lac Colibița-Prundu Bârgăului -17 km
Construire Anexe primărie
Capela Mortuară din Localitatea Bistrița Bârgăului
Asfaltare curte Școli
Pavare parcare Sala de Nunți
Reabilitare termică Blocuri de locuințe din Zona La Fabrica
Extindere rețele electrice în zona Colibița(Peste Lac)
Extinderere rețele electrice în Zonele Panu, Valea Bârnei și Pietroasa
Proiecte de investiții aflate în derulare
Lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor. Finanțarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (P.O.R.)
Actualizarea Planul Urbanistic General (P.U.G.-ul)
Modernizarea Infrastructurii Forestiere din Comuna Bistrița Bârgaului (16,34 km)
Înoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante) și Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - puncte de reîncarcare vehicule electrice
Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe”, din cadrul Componentei C15 – Educație a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).Prin prezentul proiect se va achizitona Mobilier nou în sălile de clasă , mobilier pt. dotarea laboratorul informatic și laboratorul de științe, echipamente digitale, materiale didactice etc.
A fost depusă o cerere de finanțare prin Consiliul Județean pentru achiziționarea unui microbus școlar electric
A fost semnat acordul de parteneriat cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și toate Uat-urile din Județul Bistrița- Năsăud privind aprobarea unor măsuri în vederea realizării, implementării,utilizării și administrării sistemelor informatice de înaltă performantă , la nivelul județului Bistrița –Năsăud , dezvoltate și găzduite prin sistemul Cloud REGIONAL Nord-Vest
A fost semnat Contractul de Finanțare pentru ‘’Implementarea a 3.000 km trasee cicloturistice la nivel național’’, proiect în care avem calitatea de partener
Reamenajare și autorizare Cariera Pietriceaua prin scoatere definitivă cu compensare din fond forestier
Construire Bloc de Locuințe ANL nr. 2 în localitatea Bistrița Bârgaului
Extindere rețea de apă și canal Strada Tabra
Extindere rețele de canalizare
Extindere rețele de apă pe străzile (Brazii Buni, Slatina, Munceilor)
Modernizarea platformei comunale de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, comuna Bistrița Bârgăului, județul Bistrița Năsăud
Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum, comuna Bistrița Bârgăului, Județul Bistrița Năsăud