Primăria Aştileu

37971 Vizualizări

Tip: Comuna

Persoane din instituție

Primar: Vasile Ionuţ Lazăr
Viceprimar: Sorin - Aurel Blaga
Secretar General: Ioana Maria Sas
Contabil : Demian Mărioara

Numele localităților aflate în administrație

Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere

Așezarea geografică

Comuna Aștileu este situată la sud de Crișul Repede în partea de nord-vest a județului Bihor, la drumul județean 764 C Tileagd-Aștileu-Șuncuiuș-Bulz. Calea ferata Oradea-Cluj-București străbate comuna Aștileu, localitatea situându-se la o distanță de 40 km de Oradea şi 110 km de Cluj-Napoca.
Comuna are în componenţă satele:
Aştileu, reşedinţă administrativă
Chistag aşezat de-a lungul Crişului, la 3 km de centrul administrativ
Peştere la poalele Munţilor Pădurea Craiului, la 0,5 km de centrul administrativ
Călăţea aşezată pe înalţimile Pădurii Craiului, la 8 km de centrul administrativ
Comuna Aştileu este situată între:
Comuna Măgeşti şi comuna Vadu-Crişului la est,
Comuna Țețchea și comuna Vârciorog la vest,
Comuna Lugașu de Jos și orașul Aleșd la nord
Comuna Dobrești la sud.
Relieful:
Teritoriul localităţii Aștileu este situat la contactul dintre platoul calcaros Pădurea Craiului şi depresiunea tectonică de tip golf Vadu-Crişului.
Munţii Pădurea Craiului sunt constituiţi dintr-o mare varietate de formaţiuni: calcare mezozoice (85% din total), şisturi cristaline cu intruziuni granitice, conglomerate şi gresii permiene şi triasice, andezite şi piroclastite neogene şi sedimentar miocen (în zonele marginale), această situaţie determinând şi o anumită specificitate în relief, mai ales în privinţa prezenţei carstului, despre care putem spune că este o caracteristică a acestui spaţiu montan.
Scufundarea badeniană, foarte bine pusă în evidență pe toată latura vestică a Carpaților Occidentali, a imprimat Munților Pădurea Craiului caracterul de horst, mărginit de Depresiunea Vad-Borod. Acțiunea de lăsare pe vertical și fragmentarea accentuată a imprimat unității montane altitudini medii reduse, de numai 700-800 m, fapt care le conferă aspectul de dealuri mai înalte. În puține situații, cu totul insular însă, se înregistrează altitudini de peste 1000 m (1027 m în vf. Hodringușa). La trecerea spre zona mai joasă a Depresiunii Vad-Borod se interpun piemonturi și glacisuri piemontane.
Munții Pădurea Craiului, prin pachetele groase de roci carstificabile, în alternanță cu cele necarstificabile, este un domeniu important al reliefului carstic. Exocarstului îi aparțin numeroasele doline, uvale, gropi și depresiuni carstice, foarte multe ponoare, izvoare carstice și izbucuri, văi și platouri carstice. În cazul endocarstului se remarcă avenele, drenajele subterane și peșterile, pe teritoriul satului Aștileu găsindu-se numeroase peşteri
Repere istorice:
Prezenţa omului în vremurile străvechi, pe aceste meleaguri, este certificată, încă din epoca veche a pietrei (cca. 5000 – 3000 î.e.n.). În perioada neoliticului descoperirile atestă că teritoriul comunei era locuit, populaţia având ca principale preocupări, agricultura şi creşterea animalelor.
Descoperirile monetare de dinari romani de la Aştileu, tezaur compus din 26 de piese, care se înşiruie între anii 147-191, confirmă legăturile cu Roma şi folosirea monedei romane.
Prima atestare documentară a localităţii Aştileu, datează din anul 1335, când este atestată sub denumirea de Uşkeleu. Aştileu - ”Esküllő” în limba maghiară, înseamnă - loc de jurământ - locul unde au depus jurămantul Arpad și Menumorut după căsătoria copiilor lor.
Localitatea Aştileu:
- În anul 1341 apare sub numele de Wskwlew;
- În anul 1552 - conscrierea întocmită de habsburgi - atestă în Astileu existența a șase Porții aparținând văduvei Wolfgang Eszthary;
- În anul 1712 satul Aștileu aparține Fiscului Regal, precum și lui Wolfgang Orosz;
- Între anii 1713-1719 satul Aștileu aparține lui Ștefan Barlok;
- În anul 1720 satul Aștileu aparține lui Adam Boronkay.
Localitatea Peştere:
Se crede că denumirea dată în 1552 unei părți din Aștileul de Sus, ar fi desemnat de fapt localitatea, care în 1692 s-a numit Peștere.
Toponimia localităţii Peștere:
- În anul 1692 - în conscrierea din anul 1692 satul Peștere apare ca o localitate pustie;
- În anul 1712 - 1713 - aparține Fiscului Regal;
- În anul 1719 - aparține lui Iosif Szenasy;
- În anul 1753 - într-o conscriere este amintită existența a 18 familii de iobagi;
- În anul 1902 - este amintit ca Ureges (grota);
- La recensământul din anul 1910 - satul aparținea lui Korosbarlong.
Localitatea Chistag:
Prima atestare scrisă datează din anul 1075 - printr-un act de danie, redactat în limba latină, regele Geza II al Ungariei, dăruiește Mănăstirii Gran din Slovacia câteva sate din Bihor, între care și Chistagul (Willa Quest-villa = gospodărie, moșie, așezare; quest, questus = plânset, jelire, tânguire; Chistag = satul plângerii).
Toponimia localităţii Chistag:
- În anul 1220 - Chistagul este denumit într-un document Villa Questest;
- In anul 1341 - într-o conscriere este amintit Kesteg - denumirea folosită de oficialităși, de unde s-a ajuns la Chistag, dată de localnici;
- În anul 1692 - Chistagul este pustiu - în conscrierea din 1692 apare ca fiind pustiu din vremuri memorabile; - -- În anul 1712 - satul aparține lui Ștefan Barlolc;
- În anul 1713 satul aparține principelui Andrei de Caolcea;
- În anul 1719 1720 - satul aparține de Domeniul Episcopiei Romano - Catolice din Oradea. Localitatea Călăţea:
- În anul 1475 - Kalotha - aparține familiei Csaky și Dragfiface apoi parte din domeniul Țețchea al familiei Czibak;
- În anul 1752 - aparține văduvei W. Eszthary;
- În anul 1692 - localitatea Calatea este omisă din conscrierea din acest an;
- În anul 1712 - aparține Fiscului Regal și lui Gheorghe Szenasy;
- În anul 1712 - 1720 - o parte din satul Călăţea aparține Fiscului Regal, iar alta lui Sigismund și Iosif Szenasy;
- În anul 1753 - într-o conscriere din acest an în Călăţea este amintită existența a 10 familii de iobagi. Cele 4 sate, având fiecare statut de comună, au constituit Notariatul Cercual Peștere, pâna în 1950, când s-a trecut la organizarea teritorială pe comuna alcatuită din mai multe sate componente.
După cucerirea cetăţii Oradea, în 1660, satele acestei comune cad sub stăpânirea turcilor, fiind încadrate în sangeacul Şinteului. Conform unei conscrieri imperiale din anul 1713, în Aştileu se înregistrau la vremea aceea, 10 familii.

Suprafață: 5882 ha

Intravilan: 897 ha

Extravilan: 4983 ha

Populație: 3561

Gospodării: 1450

Nr. locuințe: 1390

Nr. grădinițe: 4

Nr. școli: 3

Activitati economice si specifice zonei

Structura producţiei agricole în Comuna Aștileu este similară cu structura la nivel judeţean, se remarcă totuşi ponderea semnificativ scăzută a serviciilor agricole în totalul producţiei agricole, indicând menţinerea unui model relativ tradiţionalist de agricultură.
Îmbunătăţirea structurii de culturi în perioada următoare ar putea avea efecte benefice şi în ceea ce priveşte producţiile medii posibile de realizat.
Economia comunei Aştileu se bazează pe activităţi de timp industrial.
Extragerea calcarului, prelucrarea cimentului şi a lemnului, realizarea de ţigle din beton, prelucrarea cărămizilor refractare şi a blocurilor ceramice sunt domeniile de activitate ale celor mai mulţi întreprinzători locali.
Alte sectoare economice active sunt obţinerea energiei electrice prin hidrocentrală, industria uşoară, construcţiile şi transporturile.
Activităţile tradiţionale de creştere a animalelor şi cultivarea pământului sunt practicate la un nivel de subzistenţă.
Principalii agenți economici care își desfăsoară activitatea pe raza comunei Aștileu sunt:
S.C. HOLCIM S.A. - Producție ciment. După achiziționarea fabricii de către grupul Holcim s-au făcut investiţii de peste 70 milioane euro, fabrica fiind acum cea mai modernă fabrică de ciment gri din România.
S.C. HELIOS S.A. - Producție și comercializare cărămizi refractare, plăci termoizolatoare, cărămidă de construcție. Este firmă cotată la bursă.
S.C. CAPITALIST PROD COM S.R.L. - Societate comercială specializată în domeniul construcţiilor.
S.C. AGROMEC S.A. - Întreținere mijloace auto pentru agricultură.
S.C. LINEA 41 - Societate cu profil industrie usoară (textile).
DELTA GAZ - Îmbuteliere gaz pentru uz casnic.

Evenimente

Tradițiile, obiceiurile și meşteşugurile specifice Comunei Aștileu sunt:
Obiceiuri populare specifice zonei cu ocazia sărbătorilor creştine de peste an: colindatul, umblatul cu steaua, sorcova, capra, viflaimul, țuraleisa, umblatul a "cucuța";
Dansuri populare și teatru popular nescris, comuna fiind o vatră folclorică după cum afirmă Aurel Gavril Moţ, instrumentist, dirijor şi profesor, consultant artistic la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor în lucrarea sa "O vatră folclorică - Aştileu";
Zilele Comunei Aștileu care se țin în a treia duminică din luna iunie;
Meşteşuguri populare;
Datini şi obiceiuri populare de Crăciun, eveniment care are loc în luna Decembrie în comuna Aștileu.

Obiective turistice

Potenţialul turistic la nivel comunei este marcat de o unicitate remarcabilă, existând nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului liber într-un cadru natural foarte pitoresc. Din păcate, în prezent, acest potenţial turistic nu este exploatat.
Principalele zone de interes turistic din Aștileu sunt următoarele:
Peştera de la Aştileu reprezintă resurgenţa celui mai lung sistem hidrocarstic al Munţilor Apuseni, fiind cea mai mare peşteră explorată (după depăşirea unor sifoane) din România. Cercetările efectuate până în prezent au relevat existenţa unei reţele subterane de mari dimensiuni, a cărei explorare se află abia la început.
Rezervaţia naturală Lentila 204 - Brusturi (0,10 ha) - Paleontologic. Este situată în localitatea Cornet, comuna Aştileu, la DJ 764, Exploatarea Minieră Dobreşti. Este denumirea unei lentile de bauxită din cadrul Exploatării Miniere Dobreşti. Pe o suprafaţă de cca. 0,1 ha se găsesc resturi fosile ale unor reptile din Cretacicul Inferior. Punctul fosilier este localizat în Munţii Pădurea Craiului, la 4 kilometri de clădirile S.C. BauxitaMin S.A. Dobreşti - Secţia Cornet. Denumirea de "lentilă" defineşte forma locului în care s-a descoperit depozitul fosilier. Această formă a fost dată de modul în care s-a format zăcământul, acum multe milioane de ani. Este, de fapt, o dolină într-o bază de roci calcaroase, care, în timp, a fost umplută cu sedimente argiloase, care mai târziu s-au transformat în bauxită. Timpul a scufundat depozitul la mare adâncime.
Rezervaţia naturală paleontologica a fost înfiinţata în 1981 şi declarată prin legea nr. 5 din 6 martie 2000 şi are 0,10 hectare. Aici este un zăcământ important de bauxită, în care s-au conservat scheletele vertebratelor precum reptile zburătoare și păsări. Fosilele datează din Cretacicul timpuriu (Berriasian - Valanginian) şi au fost descoperite în anii '70 de de către minerii care lucrau la extracțiile de bauxită. Doi mineri, G. Bumb şi P. Lelea, au găsit trei vertebre în preabatajul din Lentila 204. În acel moment, locul a intrat în atenţia cercetătorilor şi oamenilor de specialitate. În 1978, au început cercetările sistematice, care au durat până în 1982. Pentru a putea fi realizate, s-a folosit explozibil pentru a scoate de acolo depozitele ce păstrau oasele de dinozaur, ca să poată fi aduse la suprafaţă. Fiecare bucăţica a fost analizată şi spălată cu grijă. După o muncă enormă, din roca dură au fost extrase peste 10.000 de fragmente osoase. Specialiştii au explicat formarea depozitului: acum 135-140 de milioane de ani, oasele animalelor au fost cărate de ape, care le-au spart şi le-au erodat. În traseul cursului apelor, le-au strâns într-un punct, grămadă. De aceea au fost găsite aşa, plus oase izolate şi alte fragmente, dar niciunul în conexiune anatomică. Chiar şi aşa, cercetătorii au demonstrat că oasele acestea aparțineau dinozaurilor erbivori bipezi. Dar acesta nu a fost singura specie de animal fosilizat.
S-au descoperit şi păsări străvechi: două specii de păsări primitive, nemaiîntâlnite pe teritoriul ţării, aşa că au fost atunci botezate după locul în care au fost descoperite: Eurolimnornis corneti şi Paleocursornis biharicus. Reptilele zburătoare găsite aici sunt pterosauri: Gallodactylus, Dsungaripterus şi un Ornithocheirid. Dinozaurii descoperiţi sunt erbivorii ornithopode - Valdosaurus, Camptosaurus şi Iguanodon, nodosauridae - Hylaeosaurus şi un theropod de talie mică. Aici, specialiştii au semnalat şi existenţa lui Archaeopteryx, considerat strămoşul tuturor păsărilor. Tipul de conservare, dar şi vârsta sitului, fac din el unul unic în lume. De aceea, Lentila 204 se bucură de recunoaştere internaţională. În 1995, cercetările s-au reluat de echipa româno-engleză. Aceste au au durat până în 1999, când firma care se ocupa cu evacuarea apei din mină, a dat faliment. Galeria a fost inundată din nou, iar la Lentila 204 nu se mai poate ajunge. Accesul în Lentila 204 se făcea din Mina Brusturi, de unde se deschidea galeria.
Peştera Cugliş satul Călăţea, fiind declarate rezervaţii naturale. Peştera de la Cubleş (sau P. de la Cugliş, Tizfalsusi barlang, Vidareti barlang sau Koblesder Hohle) este situată în versantul stîng al Văii Blajului, afluent de dreapta al Văii Vida.
Numeroasele semnături de pe pereţi atestă faptul că ea a fost vizitată încă din deceniul al patrulea al secolului XIX. Prin studiile efectuate de J. FRIVALDSKY (1891, V. VOGL (1920), R. JEANNEL şi E. RACOVITZA (1929). G. ROETTGER (1940) ş.a., peştera intră în literatura de specialitate, devenind un important obiectiv de cercetare paleontologică, arheologică şi biospeolopică, iar mai târziu devine un obiectiv turistic des frecventat. Ea a fost prima peşteră din ţara noastră prevăzută cu o poartă la intrare, ale cărei urme se mai văd şi astăzi. Peştera Cubleş cu o intrare impunătoare (14 m X 1,8 m), orientată spre sud-vest, suspendată cu circa 20 m deasupra albiei văii amintite, este alcătuită din două galerii fosile, aproape orizontale, destul de bogate în formaţiuni stalagmitice şi în faună cavernicolă (gasteropode, ciclopide, harpacticoide, coleoptere etc.). În depozitele de umplutură s-au găsit resturi scheletice de Ursus spelaeus, Ursus arctus şi unelte de os, parte din ele aflându-se la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Datorită depozitului său fosilier, de vârstă pleistocenă, pare să fie, după opiniile lui T. JURCSAK (1974), una din cele mai importante staţiuni paleolitice din Judeţul Bihor. Din elementele de ordin topografic şi morfo-hidrografic rezultă că peştera s-a format sub acţiunea apelor din Valea Cubleşului care, în prezent, curg la un nivel inferior având emergenţa într-un izvor situat, în zona de confluenţă, la nivelul Văii Blajului (M. BLEAHU şi colab., 1976, p. 89, TR. ORGHIDAN şi colab., 1984, p. 29).
Rezervaţia naturală Peştera Igriţa (Pestera Igreţu) din satul Peștere, unde au fost găsite tezaure monetare romane, obiecte de ceramică și bronz, urme de viață animală foarte vechi (de exemplu molarii de Ursus peleus, resturi de pisică salbatică, vidră și cerbi. Este situată în partea superioară a abruptului care flanchează spre sud Depresiunea Vadului. Se află situată în contrafortul stâncos care constituie bordura nordică a Munţilor Pădurea Craiului, la o altitudine de 310 m. Peştera Igriţa are două intrări, o altitudine de 250 m şi o lungime de cca. 350 m. Peştera Igriţa este localizată la sud-vest de satul Peştere, în partea superioară a abruptului care flanchează spre sud Depresiunea Vadului. Peştera Igriţa prezintă o deosebită importanţă paleontologică, biospeologică și arheologică. Aceasta adăposteste un depozit fosilier consistent de faună pleistocenă, ce aparţine ursului de peşteră (Ursus spelaeus), hienei de peşteră (Hyaena spelaea), lupului de peşteră (Canis lupus), leopardului de peşteră (Falis pardus) şi altor animale contemporane. Multe dintre aceste au luat drumul spre cele mai mari muzee ale lumii. La acestea se adaugă o bogată industrie aurignaciană, peştera continuând să fie locuită de om şi în perioada fierului. De asemenea, în interiorul ei, a fost descoperit un tezaur compus din 26 de dinari romani imperiali, din perioada anilor 138-191, ceea ce indică că între dacii liberi şi Provincia Imperială Romană existau relaţii comerciale de schimb.
Peştera Igriţa a făcut obiectul a numeroase investigaţii, dintre care primele aparţin entomologilor L. Miller şi J. Frivaldsky, care întreprind aici cercetări încă pe la jumătatea secolului trecut. Aceste cercetări sunt completate apoi de E. Bokor (1921), precum şi de E. Racoviţă şi colaboratorii săi (1921-1926).
Cu ocazia campaniilor organizate de Institutul de speologie din Cluj, reputatul arheolog francez, abatele Henri Breuil, efectuează importante săpături, în urma cărora au fost scoase la iveală numeroase vestigii ale culturii aurignaciene. Între timp, L. Roediger publică în 1881 descrierea şi planul peşterii. Datorită unui puternic proces de colmatare, peştera are în zilele noastre un aspect aparent labirintic, cu numeroase diverticole care se închid, toate, în fund de sac. În realitate, de la intrarea în formă de gură de cuptor se ajunge printr-un scurt coridor ascendent într-o sală unică, al cărei spaţiu este compartimentat şi complicat de mai multe septe de rocă. O a doua deschidere, mai mică şi situată cu ceva mai sus decât cea dintâi, comunică, de asemenea, cu coridorul de acces, în extremitatea opusă a sălii se deschide o galerie îngustă şi joasă, întreruptă de mai multe praguri argiloase. Ea răzbate într-o a doua sală, circulară, a cărei boltă se ridică până la 30 m înălţime şi al cărei planşeu păstrează urmele repetatelor săpături practicate pentru a scoate la iveală numeroase oase de urs de cavernă. Peştera Igriţa este cunoscută în primul rând pentru bogăţia de fosile aparţinând acestui mare mamifer dispărut spre sfârşitul ultimei glaciaţiuni, adică în urmă cu peste 10 000 de ani. Se estimează că numărul fosilelor conservate în depozitul de umplutură care acoperă podeaua celor 350 m ai reţelei subterane este de 46 Strategia de Dezvoltare Rurală Durabilă a Comunei Aștileu ordinul a câtorva sute de mii. Din păcate, valoarea estetică dată de existenţa unor forme variate de concreţionare care dubla înainte interesul paleontologic şi arheologic al cavităţii a fost în mare măsură compromisă datorită degradării accentuate a tuturor speleotemelor. Această peşteră se constituie astfel într-un ilustrativ exemplu a ceea ce nu trebuie să facă vizitatorii cavităţilor subterane.
Peştera Igriţa reprezintă probabil un vechi nivel de drenare, astăzi fosil, a apelor care se pierd în depresiunea de captare carstică de la Pusta Călăţea, aşa cum o dovedeşte prezenţa actualei resurgenţe a Peşterii Bişniţa, situată cu 52 m mai jos în acelaşi abrupt calcaros.
Condiţii de vizitare. În afară de mijloace individuale de iluminat, nu este necesar niciun alt echipament special pentru vizitarea peşterii.
Peştera Potriva din satul Călățea. Peştera Potriva este situată pe valea Mnierei şi are o lungime de aproximativ 3800m. Portalul uriaş de intrare, care inghite cursul văii Mnierei îţi dă un sentiment de grandoare a naturii. După un traseu sinuos format din hornuri succesive și târâşuri epuizante, ne întâlnim cu apele Mnierei pe galeria „activă” principală a peşterii, ce îşi urmează cursul spre adâncuri neexplorate. Este o peşteră relativ greu accesibilă care necesită cunoştinţe minime de TSA. Face parte din repertoriul monumentelor protejate ale judeţului Bihor datorită faptului că, în galeriile superioare, au fost descoperite oseminte de Ursus spelaeus, resturi scheletice de Homo sapiens şi fragmente de ceramică din perioada eneolitică.
Peştera Pişniţi. La baza acesteia se găseşte un izvor carstic, cu caracter permanent, amenajat de localnici pentru alimentarea cu apă. Un izvor similar se află şi pe latura de est a conului de travertin, ceea ce dovedeşte că apele subterane din peşteră tind să coboare la nivele tot mai inferioare. Peştera Pişniţi este închisă cu un grilaj metalic şi o plasă de sîrmă, ea nu poate fi vizitată decît în anumite condiţii şi cu aprobările necesare.
Valea Mierăie din satul Călăţea care îşi are izvorul în satul Tomnatic. Are un curs destul de lung de 15 km, pe un platou calcaros, cu numeroase repezişuri şi porţiuni înguste sub formă de chei.
Biserica din Călăţea a fost construită în anul 1940. Stilul construcţiei este asemănător stilului gotic, lipsit de ornamentaţii exterioare şi interioare. Are două intrări, una prin faţă şi alta prin partea stângă. Iconostasul este din lemn cu pictura aplicată pe pânză.
Biserica ortodoxă din satul Chistag are hramul Adormirea Maicii Domnului. Ridicarea edificiului a început în anul 1957 şi s-a terminat în anul 1960. Biserica este pictată în tehnica fresco.
Biserica ortodoxa din Peştere poartă hramul Sf. Mucenic Gheorghe. A fost construită între anii 1934-1952 în stil bizantin, în formă de cruce greacă. În anul 1985 biserica a fost pictată în tehnica frescă. Iconostasul a fost executat de pictorul Motoc Constantin în anul 1973.
Biserica ortodoxă din Aştileu cu hramul Adormirea Maicii Domnului este zidită între anii 1938-1940. Este construită din cărămidă arsă, acoperită cu ţiglă iar turnurile, 3 la număr sunt acoperite cu tablă zincată. Pictura din interior a fost executată de pictorul Coriolan Munteanu din Oradea în tempera, în anul 1939. Interiorul a fost restaurat în anul 1972. Biserica nu are obiecte de mare valoare istorico - documentară, iar cele de cult şi cărţile vechi sunt păstrate în cele mai bune condiţii.
Biserica de lemn din localitatea Călăţea-Cornet.
Conacul din Aştileu, construit în secolul al XVIII-lea, este monument istoric, actualmente găzduieşte sediul S.C. Capitalist Prodcom S.R.L.
Cascada “Daşa” localitatea Peştere formată din apa provenită din peştera Pişniţii în momentul în care se formează supraplin la Uzina de Apă.
Platoul de deasupra Peşterii Pişniţii din localitatea Peştere.
Barajul de acumulare din loc Chistag.
Crucea de piatră din loc Aştileu, formațiune creată de natură
Depresiunea Vad-Borod şi zonele limitrofe este una dintre cele mai frumoase zone ale judeţului Bihor, deţinând un potenţial turistic ridicat. Cadrul natural este foarte bogat prin prezenţa unei faune şi vegetaţii etajate pe altitudine, alături de elemente carstice reprezentate de numeroasele peşteri, văi şi platouri. Cadrul antropic este reprezentat de biserici din lemn, conace vechi, obiceiuri şi tradiţii etc., cu toate acestea, în comuna Aştileu nu se practică activităţi turistice
Tipuri de activităţi turistice care ar trebui derulate şi promovate:
Turismul montan.
Turismul montan este o parte a turismului rural. Turismul din zona montană poate fi combinat cu turismul ecologic, cu turismul de aventură şi turismul speologic alături de turismul cultural. Resursele turistice care stau la dispoziţia turiştilor sunt de ordin: natural, istoric (arheologice) şi culturale, iar o combinaţie armonioasă dintre ele poate fi extrem de valoroasă în programele turistice.
Turismul de aventură și speoturismul. Aceste 2 forme de turism sunt legate de practicarea unor sporturi extreme care castigă tot mai mulţi adepţi, în special din rândul tinerilor. În depresiunea Vad-Borod se practică: “rafting”, “caiac”, “canyoning”, “speoturism”, “escaladă” si “mountainbiking”. Amenajările pentru practicarea acestor sporturi sunt destul de precare faţă de potenţialul care îl are zona.
În ceea ce privesc destinaţiile speologice, comuna Aştileu deţine un numar mare de peşteri, foarte interesante şi care ar putea fi amenajate pentru accesul vizitatorilor. Este păcat că asemenea bogăţii naturale nu pot fi vizitate.
Cicloturismul.
Mulţumită reliefului din zonă, a reţelei de poteci marcate, cicloturismul are toate condiţiile necesare pentru a fi practicat la intensitate maximă în Comuna Aştileu. Luând în considerare că bicicletele sunt o modalitate de deplasare aventuroasă şi ecologică, ele pot fi utilizate de un număr destul de mare de turişti. Pentru ca cicloturismul să fie exploatat la maxim se impune amenajarea de trasee pentru cicloturism dar şi înfiinţarea de centre pentru închirierea de biciclete.
Pescuitul.
În comuna Aştileu există condiţii prielnice pentru practicarea pescuitului, în zonă trăind mai multe specii de peşti. Speciile de peşti care pot fi pescuite sunt: crap, clean, mreană, păstrăv indigen, lipan si lostriţă. Dezvoltarea unor concursuri periodice de pescuit sportiv pot da o dimensiune importantă dezvoltării turismului la nivelul zonei studiate. Barajul şi lacul de acumulare de pe Crişul Repede - localitatea Chistag
Turismul cultural.
Turismul cultural constă în vizitarea siturilor rurale a căror distincţie se datorează existenţei monumentelor istorice, siturilor arheologice sau participarea la desfăsurarea unor evenimente sociale din viaţa comunităţii, tradiţii, meşteşuguri, port popular şi cântece populare.
Cântăreţii de muzică populară din Comuna Aştileu sunt: Aurel Ţurcaş-Vlaicu, Simona Gherman, Camelia Ilea.
În Comuna Aştileu există un meşter popular care confecţionează costume populare specifice zonei, d-na Huseraş Maria Claudia, având domiciliul în localitatea Peştere, nr. 116.
Dintre obiectivele istorice se pot menţiona:
Conacul din Aştileu, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric;
Biserica ortodoxă din Peştere;
Biserica din Călăţea;
Biserica ortodoxă din satul Chistag.
Agroturismul.
Redescoperirea modului de viaţă tradiţional, posibilitatea de a petrece timp în regiuni marcate de tradiţiile rurale reprezintă principala motivaţie a călătorilor care optează pentru această formă de turism rural.
Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea către aceştia de servicii şi activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești, fără a-i conturba acesteia specificul. Agroturismul îmbrățișează toate activitățile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potențialului natural și uman al satelor.

Facilități oferite investitorilor

Acces la calea ferată;
Drum județean modernizat (asfaltat);
Apă în sistem centralizat

Proiecte de investiții

Obiective și priorități 2021-2027
Pentru perioada 2021-2027, comuna Aștileu, judetul Bihor, și-a stabilit următorul sistem de direcții de dezvoltare și obiective care vor contribui la realizarea obiectivului general al Strategiei.
„ Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a comunei prin abordarea integrată a aspectelor economice, sociale şi de mediu care vor contribui la valorificarea avantajului competitiv şi la reducerea punctelor slabe cu care se confruntă comuna”.
Formularea strategiei porneşte de la următoarele premise:
✓ îmbunătațirea condiţiilor de viaţa ale locuitorilor la standarde europene;
✓ ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;
✓ permisivitatea unei anumite flexibilități de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie
✓ creativ, participativ şi anticipativ.
✓ oferirea unei oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică, determinată de atragerea de firme/activități economice/investiții.
În acest context, direcțiile de dezvoltare strategică a comunei AȘTILEU în perioada 2021 – 2027 sunt:
Direcţia I: Infrastructură locală şi utilităţi
Directia II: Agricultura
Direcţia III: Dezvoltare locala, economie și turism
Directia IV: Invatamant, cultura si tineret
Direcţia V: Sănătate şi asistenţă socială
Direcţia VI: Resurse umane
Pentru fiecare direcţie de dezvoltare au fost stabilite obiective specifice care urmează a fi atinse prin implementarea de proiecte, fructificând la maximum oportunităţile de finanţare disponibile, atât europene cât şi naţionale.
1.DIRECŢIA STRATEGICĂ - Infrastructură locală şi utilităţi
Măsuri - acţiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
- Modernizarea, întreținerea și asfaltarea drumurilor comunale, a străzilor, a drumurilor agricole și forestiere
-Sistem de furnizare al gazului, al apei și de canalizare, care să deservească toti locuitorii comunei
- Proiecte de finanțare din fonduri structurale pentru realizarea proiectelor mai sus menționate
- Cadastrul general al comunei, inclusiv pentru drumurile agricole.
- Modernizarea sistemului de iluminat public stradal
Pentru perioada 2021-2027 am depus la CNI si AFM pentru finanțare următoarele proiecte:
„ MODERNIZARE DRUMURI ȘI STRĂZI IN LOCALITATEA CĂLĂȚEA, COMUNA AȘTILEU, JUDEȚUL BIHOR”
„ CONSTRUIRE CAMIN CULTURAL IN SAT PESTERE, COMUMA AȘTILEU, JUD. BIHOR
“INFIINTARE RETEA INTELIGENTA DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE IN VEDEREA CRESTERII NIVELULUI DE FLEXIBILITATE, SIGURANTA SI EFICIENTA IN OPERARE IN COMUNELE TILEAGD, TETCHEA, ASTILEU SI ORASUL ALESD, JUDETUL BIHOR”
„EXTINDERE REȚEA DE CANALIZARE COMUNA AȘTILEU, JUDEȚUL BIHOR”
„MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PRIN EFICIENTIZAREA INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC IN COMUNA ASTILEU, JUDETUL BIHOR”
„STAȚII DE REÎNCĂRCARE PENTRU VEHICULE ELECTRICE ÎN COMUNA AȘTILEU, JUDEȚUL BIHOR”
Această direcție strategică are în vederea îmbunătăţirea infrastructurii de transport, energie şi mediu, în vederea rezolvării principalelor probleme în domeniu şi valorificării oportunităţilor existente.
În cadrul acestei directii au fost stabilite 6 priorităţi, după cum urmează:
▪ Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport;
▪ Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii electrice;
▪ Amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi;
▪ Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor şi a deşeurilor;
▪ Conservarea naturii şi protecţia mediului.
▪ Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu publicul
I) Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport - Principalele tipuri de măsuri avute în vedere în cadrul acestei priorităţi se referă la:
▪ Creşterea capacităţii importante a reţelei de drumuri existentă;
▪ Reabilitarea/modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităţilor locale;
▪ Amenajarea rețelei pietonale;
▪ Modernizarea drumurilor de acces spre zonele cu potențial agricol;
▪ Asigurarea siguranţei traficului rutier;
▪ Construirea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces către potențiala zonă turistică a comunei;
II) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii electrice - Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
▪ Racordarea tuturor gospodăriilor la energia electrică;
▪ Retehnologizarea sistemului de transport şi de distribuţie a energiei electrice;
Investiţia în echipamente de producere a energiei electrice cu eficienţă energetică ridicată;
▪ Dezvoltarea de surse alternative de energie electrică.
▪ Modernizarea iluminatului public stradal
III) Amenajarea teritoriului şi creşterea accesului la utilităţi - Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
▪ Înființarea, extinderea și moderinizarea reţelei de alimentare cu apă, canalizare energie termică și gaz;
▪ Creşterea accesului la reţeaua de telefonie fixă, mobilă şi internet pentru un număr cât mai mare de locuitori.
▪ Cadastratea drumurilor comunale, agricole și a întregii comune
IV) Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apelor şi a deşeurilor - Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
▪ Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a tuturor gospodăriilor;
▪ Realizarea şi moderizarea sistemelor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale;
▪ Reabilitarea zonelor cu grad ridicat de poluare;
▪ Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale;
▪ Administrarea apelor pluviale şi freatice.
V) Conservarea naturii şi protecţia mediului - Principalele măsuri avute în vedere se referă la:
▪ Definirea de zone speciale de protecţie a mediului şi gestionarea acestora;
▪ Creşterea nivelului de informaţii şi conştientizare a populaţiei cu privire la problematica mediului;
▪ Amenajarea parcurilor şi a zonelor verzi;
▪ Dezvoltarea şi modernizarea unor noi zone verzi în cadrul comunei , a unor spații de campare
▪ Amenajarea de trasee turistice , amenajarea unui parc de adventură și distracție .
▪ Amenajarea unei parcări și amplasarea unor spații comerciale pe domeniul public al comunei .
▪ Implementarea serviciului județean de colectare selectivă a deșeurilor .
▪ Finalizarea lucrărilor de decolmatare a râurilor din comună pentru evitarea inundațiilor pe terenurile agricole și gospodăriile cetățenilor.
▪ Continuarea lucrărilor de împădurire pentru asigurarea pe viitor a resurselor de material lemnos.
▪ Amenajarea unui parc cu panouri fotovoltaice pentru a asigura la instituții curentul electric și iluminatul public .
VI) Aranjamente instituţionale şi servicii de relaţii cu publicul
Obiectiv general domeniu: Creșterea capacității administrației publice locale de furnizare a serviciilor către populație şi de sprijinire a dezvoltării mediului de afaceri local.
Obiective operaționale:
- Abordarea unitară a Sistemului Informatic intern;
- Eficientizarea comunicării prin realizarea unei Strategii de comunicare internă şi externă;
- Îmbunătățirea activităţii curente a administraţiei locale şi creșterea capacității de atragere de finanțări de la Uniunea Europeană.
2. DIRECŢIA STRATEGICĂ - AGRICULTURA
Măsuri - acțiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
Practici de agricultură durabilă, adaptate condițiilor climaterice și solu-lui din comună, activități agricole diversificate și generatoare de venit la bugetul local
Agricultură ecologică
Creșterea gradului de irigare a culturilor agricole
Dezvoltarea agriculturii ecologice la nivelul comunei
Sprijinirea tinerilor fermieri prin înființarea GAL ZONA ALEȘD – VALEA CRIȘULUI REPEDE
Primaria comunei își propune să sprijine dezvoltarea şi creşterea calităţii activităţilor în domeniul agricol pentru realizarea următoarelor activități:
▪ Modernizarea tehnologiei folosite în domeniu agricol şi zootehnic;
▪ Susţinerea micilor agricultori şi dezvoltarea de servicii de asistenţă pentru aceştia;
▪ Diversificarea producţiei agricole şi dezvoltarea unei agriculturi alternative;
▪ Dezvoltarea unor structuri pentru susţinerea activităţilor agricole şi profesionalizarea modului de comercializare a produselor (exemplu: Bursa de mărfuri agricole);
▪ Amenajarea unui spațiu de procesare a materiei prime din gospodăriile țăranilor
▪ Înființarea unui centru de colectare a fructelor de pădure .
▪ Dezvoltarea capacităţii de prelucrare a produselor agro-zootehnice;
▪ Creşterea capacităţii producătorilor locali de a accesa programe europene.
3. DIRECŢIA STRATEGICĂ - DEZVOLTARE ECONOMICA, ANTREPRENORIAT ŞI TURISM
Măsuri - acțiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
Creșterea numărului de asocieri ale agenților economici.
Stimularea realizării de investiții în zonă.
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanți de agro-turism.
Realizarea unor produse turistice diversificate
Realizarea și promovarea unor evenimente locale,
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanți de agro-turism
I) Dezvoltarea economica:
Viaţa economică a comunei trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricul-tură, zootehnie, industrie, comerţ. Consiliul local își propune să identifice pârghiile de acți-une pentru stimularea revitalizării vieţii economice a comunei, factorul cu cele mai mari efecte benefice asupra vieții comunității.
Demararea de noi afaceri sau dezvoltarea celor existente vor avea ca efecte imediate crearea de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor pentru localnici şi pentru bugetul local. Existenţa unui bun mediu de afaceri va determina creșterea de ansamblu a economiei locale.
II) Antreprenoriatul micilor afaceri
Obiective operaționale:
Facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor
Sprijinirea dezvoltării şi diversificării micilor afaceri în comuna, în special în do-meniul serviciilor şi producției.
III) TURISMUL - Susţinerea şi dezvoltarea acestuia:
Diversificarea şi modernizarea posibilităţilor de cazare în vederea dezvoltării turismului de afaceri;
Crearea şi amenajarea obiectivelor turistice;
Păstrarea şi valorificarea potenţialului natural şi cultural;
Realizarea unor materiale de informare şi promovarea alternativă a ofertelor turistice din diferite surse de comunicare;
Realizarea unei situaţii cu privire la clădirile istorice;
Instensificarea activităţilor culturale şi dezvoltarea continuă a realaţiilor transfrontaliere;
Dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea unor brand-uri locale.
4. DIRECŢIA STRATEGICĂ - ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ SI TINERET
Masuri • acțiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
Dezvoltarea infrastructurii de învățământ la standarde europene;
Dezvoltarea infrastructurii culturale la standarde europene;
Dezvoltarea infrastructurii de agrement și recreere;
Creșterea interesului locuitorilor localității pentru moștenirea culturala.
I) ÎNVĂȚĂMÂNT
Proiecte depuse spre finanțare pentru sustinerea învățământului:
- " Dotare cu echipamente mobile din domeniul tehnologiei informației de tipul tabletelor școlare precum și a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice în mediu on-line, în comuna Aștileu, județul Bihor" - Ministerul Fondurilor Europene, Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Programul Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Prioritatea de investiții 2c. - Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate, Obiectiv Specific OS 2.4 - Creşterea gradului de utilizare a Internetului, Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECŢIUNEA E-EDUCAŢIE
- " Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 pentru elevii si cadrele didactice din Comuna Aștileu, județul Bihor" - Ministerul Fondurilor Europene, Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 9 Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19 Obiectivul Specific 9.1 Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19
Sprijinirea sistemului de învăţământ şi a formării profesionale continue:
- Reabilitarea infrastructurii educaţionale;
- Eficientizarea energetică a tuturor școlilor din comună
- Promovarea învăţării pe parcursul vieţii;
- Creşterea accesului la educaţie, în special pentru categoriile dezavantajate (persoane cu handicap);
- Prevenirea abandonului şcolar;
- Dezvoltarea programelor de alfabetizare şi a programelor gen „a doua şansă” pentru persoanele care nu au absolvit învăţământul obligatoriu;
- Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în educaţia timpurie şi în învatamântul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
- Recunoaşterea şi certificarea învăţării non-formale şi informale prin realizarea de parteneriate cu instituţii competente;
- Creşterea calităţii actului de predare.
II) CULTURA
Într-o societate în continuă dinamică, în care ținta generală devine profitul este de cele mai multe ori neglijat aspectul „hrănirii” culturale a populației.
Prin atributul său legal, însă, autoritatea locală din comuană își propune să redea culturii locul său în dezvoltarea generală durabilă a comunității
Obiective operaționale:
- Reabilitarea şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din comună;
- Crearea de facilităţi pentru cultură şi petrecere a timpului liber.
III) TINERET
Obiective operaționale:
- Creşterea implicării administraţiei publice în apărarea drepturilor tinerilor şi întărirea ro-lului acestora în acordarea de servicii sociale
- Dezvoltarea de noi servicii sociale oferite tinerilor
- Orientarea şi sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale şi dezvol-tarea aptitudinilor antreprenoriale
- Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive
- Îmbunatatirea condiţiilor de viață, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a tineri-lor, prin dezvoltarea programelor de construcţii locuinţe ANL, de serviciu sau sociale, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în acest mod asigurându-se stabilitatea tinerilor specialişti în comuna.
5.DIRECŢIA STRATEGICĂ - SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Masuri • acțiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
Dezvoltarea infrastructurii de tip social
Sprijinirea dezvoltării societății civile în domeniul social
I) Dezvoltarea sistemului de sanatate:
Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor medicale în vederea asigurării accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sănătate de bază.
Obiective operaționale:
- Realizarea de investiții în infrastructura-suport, echipamente, şi resurse umane menite să generalizeze accesul şi să amelioreze calitatea serviciilor oferite.
- Creșterea accesibilității grupurilor vulnerabile la serviciile de sănătate.
- Creșterea responsabilității societăţii pentru sănătatea publică.
- Implicarea autorităţilor publice locale, societăţii civile, organizațiilor neguvernamentale şi sectorului privat în rezolvarea problemelor din sectorul de sănătate.
II) Dezvoltarea sistemului de servicii sociale şi a serviciilor furnizate de administraţia publică:
- Reabilitarea infrastructurii sociale;
- Combaterea excluziunii sociale;
- Dezvoltarea serviciilor administraţiei publice şi creşterea calităţii actului de guvernanţă.
- Construirea unor locuințe sociale și a unui cămin de bătrâni .Recomandări strategice asistența socială:
- Dezvoltarea parteneriatelor între autoritatea publică locală şi sectorul ONG, furnizor de servicii sociale;
- Întărirea parteneriatelor dintre comune;
- Implementarea programelor de voluntariat la nivelul comunităţii, implicând atât in-stituțiile școlare, cât şi persoanele vârstnice pensionare;
-Dezvoltarea de servicii sociale specializate pentru grupurile vulnerabile prioritare la nivelul comunităţii: persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane neocupate, familii monoparentale şi copii aflați în dificultate sau situație de risc;
6. DIRECŢIA STRATEGICĂ - RESURSE UMANE
Masuri • acțiuni necesare pentru atingerea obiectivelor:
Creșterea expertizei în pregătirea și implementarea de proiecte cu finanțare nerambursabilă
Creșterea nivelului de calificare a forței de muncă din comună
Sprijinirea formării profesionale continue:
▪ Promovarea învăţării pe parcursul vieţii;
▪ Creşterea accesului la educaţie, în special pentru categoriile dezavantajate (persoane cu handicap);
▪ Dezvoltarea programelor de alfabetizare şi a programelor gen „a doua şansă” pentru persoanele care nu au absolvit învăţământul obligatoriu;
▪ Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în educaţia timpurie şi în învatamântul pentru copiii şi elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
▪ Recunoaşterea şi certificarea învăţării non-formale şi informale prin realizarea de parteneriate cu instituţii competente;
Creşterea gradului de ocupare a populaţiei:
▪ Adaptarea ofertei la cererea de pe piaţa muncii şi din localităţile învecinate
▪ Dezvoltarea serviciilor de consiliere, orintare profesională şi informare privind cariera;
▪ Facilitarea accesului la cursuri de formare şi perfecţionare continuă;
▪ Dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru.

Afaceri Locale

FIBROCIM SRL

Vezi detalii