Consiliul Judetean Timis

Cuvântul primarului

Președinte al Consiliului Județean Timiș din octombrie 2020, Alin Nica și-a început cariera administrativă în anul 2004, când a fost ales primar al comunei Dudeștii Noi din județul Timiș, devenind, la doar 23 de ani, cel mai tânăr primar din România. Absolvent al Liceului de Informatică „Grigore Moisil”, acesta și-a continuat studiile în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara.

În primul an de mandat ca primar la Dudeștii Noi, a pus bazele, cu alți șapte colegi primari, Filialei Județene Timiș a Asociației Comunelor din România. Din 2005 este reprezentantul României în Comitetul Regiunilor de la Bruxelles. A ajuns să fie primul român care a deținut o funcție aleasă la nivel european, cea de președinte al Comisiei EDUC din cadrul Comitetului Regiunilor din Bruxelles. În plus, acesta face parte din juriul de experți care desemnează capitalele culturale europene pentru anii 2023 – 2025. De asemenea, Alin Nica este membru titular al Consiliului Național de Integritate din România.

În mandatul său la Consiliul Județean Timiș, prioritare sunt creșterea calității vieții pentru timișeni, asigurarea dezvoltării economice durabile și atragerea fonduri europene.

Numele localităților aflate în administrație

Reședința județului, municipiul Timișoara, supranumit și “orașul rozelor”, este și cel mai important oraș al Regiunii Vest a României. Acesta este așezat pe cursul râului Bega și este recunoscut ca fiind un oraș cosmopolit. Simbol al democrației, solidarității, toleranței și spiritului de inițiativă, Timișoara este un oraș vestic nu numai prin așezare, ci și prin mentalitatea de vocație occidentală a locuitorilor săi, care se mândresc cu tradiția culturală și performanțele economice.
Lugojul, cel de-al doilea municipiu al județului, este așezat pe cursul râului Timiș, la intersecția a două importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca 46.409 locuitori în anul de referință 2020) și punct de importanță economică a județului Timiș. Valorile culturale și renumitele concerte de muzică corală, secondate de atracțiile turistice, l-au făcut cunoscut în trecut ca și “capitala culturii bănățene”.
Alte opt orașe de mai mică mărime, Sânnicolau Mare și Jimbolia la vestul județului, orașul stațiune turistică Buziaș situat la numai 30 km de Timișoara, Deta, Gătaia și Ciacova la sud, Recaș vestit pentru cramele sale și Făget la est, completează echilibrat structura urbană a județului. Alături de acestea diferență de până la cca 756.218 de locuitori ai județului trăiesc în mediu rural în cele 89 de comune și 313 de sate care completează structura administrativ teritorială a acestuia.

Așezarea geografică

Așezarea geografică a județului Timiș îi conferă acestuia  o poziție  excepțională în sud-estul Europei.
Fiind cel mai vestic județ al României, la o distanță apropiată de aproximativ 10 capitale europene, toate în rază de 500 km, îl face ușor accesibil datorită unei infrastructuri rutiere bine conectate.La nivel local și regional, pe teritoriul județului sunt prezente trasee importante de transport naționale și interregionale, acestea constituind axe de dezvoltare.
Judeţul Timiş deţine 3,65% din teritoriul României cu o suprafaţă totală de 8 696 ,7 km ²,  ocupând ca întindere locul I pe ţară.
Se învecinează la Vest cu județul Csongrad – Ungaria și la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legătura între cele două județe fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravița și Jimbolia. Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est și Caraș-Severin la Sud-Est. Punctele extreme ale judeţului sunt cuprinse între coordonatele 20°16′ (Beba Veche) și 22°33′ (Poieni) longitudine estică, 45°11′ (Lăţunaş) şi 46°11′ (Cenad) latitudine nordică.

Relief

Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în Lunca Timișului și ajung la 1.384 m în vârful Padeș din Munții Poiana Ruscă.
Câmpia de Vest, aparținând Bazinului Panonic, ocupă aproximativ 6.700 km², reprezentând 77,2% din suprafața județului.
Dealurile de Vest, de orogeneză hercinică, cu înălțimi cuprinse între 300 și 600 m, ocupă aproximativ 1.650 km² respectiv 19,01% din suprafață.
Munții Poiana Ruscă, aparținând grupei Carpaților Occidentali acoperă o suprafață de cca. 350 km², respectiv 3,50% din suprafața totală a județului.
 Înălţimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 -1300 m), culminând cu vârful Padeşul (1380 m).

Clima

Climatul este unul temperat-continental, cu influențe mediteraneene și oceanice, datorită faptului că Banatul se găsește la adăpostul lanțului carpatic, care oprește masele de aer rece dinspre nord și nord-est și permite pătrunderea celor maritime dinspre sud-vest și vest.
Temperatura medie anuală a aerului depășește 11°C în câmpie și 10°C în regiunea dealurilor Lipovei.Maxima absolută de 42°C a fost înregistrată în 1952, la Teremia Mare și în anul 2000 la Timișoara, iar temperatura minimă absolută de -39,9°C, în 1942, la Lugoj.

Hidrografie

Județul Timiș are o rețea hidrografică codificată de 3.104 km.
Rețeaua hidrografică a județului Timiș este compusă din două bazine hidrografice: Bega–Timiș–Caraș și Mureș. Cele mai importante râuri din acest județ se consideră a fi: Bega, Bega Veche, Timiș, Bârzava, Moravița, Nădrag din bazinul hidrografic Bega–Timiș–Caraș și Aranca din bazinul hidrografic Mureș.
Cel mai mare lac atât din județ cât și din vestul României este Lacul  Surduc (530 ha).
În județ sunt și două lacuri cu apă geotermală (25°C) și minerală la Românești lângă peșteră, cu o suprafață de 100 m² și vulcanul noroios de la Forgaci, în valea Magheruș, de 85 m².

Istoric

Istoric, continuitatea vieții pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, județul Timiș aparținând Statului Dac (sec. II î.Ch.) iar, mai apoi, Imperiului Roman (sec. II – III d.Ch.). Regiunea istorică Banat, din care face parte și județul Timiș, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un Voievodat Românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena (localitatea actuală Cenad). Doua secole mai târziu, este consemnată existența cetății “Castrum Timissiensis” – Timișoara. După Primul Război Mondial și unirea cu Regatul României (1918), urmează o perioadă prosperă în care se înființează primele instituții de învățământ superior și crește numărul instituțiilor culturale. Această evoluție pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mondial. Județul Timiș este reînființat în anul 1968, în structura și pe teritoriul pe care-l ocupă și în prezent.
Istoria contemporană este semnată de Timișoara în decembrie 1989 când timișorenii, nemaisuportând opresiunile și privațiunile regimului comunist au aprins scânteia revoluției din România. Timișoara devine astfel un simbol al curajului și sacrificiului uman primind titulatura de „oraș martir al României ”.

Activitati economice si specifice zonei

Economie

Județul Timiș avea în primul trimestru al anului 2022, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, un Produs Intern Brut pe cap de locuitor în valoare de 17.699 euro, o rată anuală de creștere de 5-10%. La nivel național, acesta se clasează pe a treia poziție  din punct de vedere al PIB-ului estimănd cf. CNSP, să ajungă la 62,2 miliarde lei/ peste 12milioane euro, având o economie dezvoltată și printre cele mai ridicate rate antreprenoriale din țară.
Timișul se remarcă ca fiind cel de-al doilea pol de business la nivel național, după București-Ilfov, cu un număr de 105.859 agenți economici , care generează  o cifră de afaceri  de aproximativ  81,7 de miliarde de lei, reprezentând  4,24 % din cifra de afaceri de a tuturor companiilor din România.  Cu un număr de 261,409 angajati care reprezintă 4,73% din totalul de angajati din Romaniei, Timișul generează un profit de 7,4  miliarde lei,  reprezentând 4,03% din profitul net realizat în Romania.

COMERȚUL INTERNAȚIONAL  

Exportul Județului Timiș în primele 4 luni ale  anului 2022 s-a situat la aproximativ la 2.63  mld.euro  fiind printre puținele județe din țară cu balanță comercială pozitivă. Județul Timiș este totodată și cel mai mare importator de bunuri de consum, după București și se află într-o permanentă dezvoltare teritorială. Acesta prezintă un imens potențial de dezvoltare economică datorită amplasării la frontiera de vest.   
Fiind orientat spre cercetare, județul Timiș a reușit să atragă companii care au dezvoltat capacitatea de cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi Inteligența artificială, robotica și telecomunicațiile.

INDUSTRIA  

Județului Timiș este puternică și diversificată, datorată ratei ridicate a investițiilor Greenfield și Brownfield, localizării vestice a județului, înaltei calificări a forței de muncă precum și tradiției antreprenoriale.
Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului și construcțiie.
 Infrastructura și serviciile-suport pentru afaceri din județul Timiș sunt evidențiate prin intermediul parcurilor industriale, a spațiilor de coworking orientate către sprijinirea startup-urilor tech , precum și prin intermediul celor hub-urilor județene.

AGRICULTURA , HORTICULTURA și SILVICULTURA  

Județul Timiș ocupă locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă. Județul Timiș are o suprafață agricolă de 693.034 ha, dintre care suprafață arabilă 530.808 ha, plantații pomicole 8.503 ha, plantații viticole 3.803 ha, pășuni 121.814 ha, fânețe 28.106 ha. Localitatea Gottlob este supranumită ,,Patria lubeniței din Banat” .
În vederea susținerii și promovării produselor și tradițiilor locale, în anul 2013 s-a înregistrat, prin sprijinul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură Timiș și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării, marca „Made in Banat”.
Una din cele mai vechi și importante activități agricole din județ, dispunând de condiții climatice favorabile este cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, iar în majoritatea comunelor din zona de câmpie și de deal a județului este practicată viticultura.

Obiective turistice

Județul Timiș se prezintă astăzi ca fiind dinamic, multicultural, modern și inovativ, păstrând vie memoria timpurilor trecute, prin intermediul unui bogat patrimoniu istoric, arhitectural și cultural.
Cel mai întins județ al țării, Timișul este situat, din punct de vedere geografic, la granița vestică a României, la frontiera cu Ungaria și Serbia, iar în context istoric, la granița dintre două civilizații – cea orientală și cea occidentală.
Varietatea formelor de relief, prezența apelor minerale și termale, a fondului cinegetic și piscicol bogat, a rezervațiilor naturale, la care se adaugă moștenirea etnică și culturală, oferă județului Timiș un potențial turistic ridicat.
Atracțiile turistice ale județului fac  plăcută călătoria celor ce-l străbat, satisfăcând notivații diverse și asigurând practicarea diferitelor tipuri de turism (cultural-istoric, balnear, de recreere, sportiv).

Timișoara, capitală a Banatului istoric și Capitală Europeană a Culturii în 2023, este reședință de județ și principala atracție turistică a acestuia. Este cunoscută ca oraș al florilor și al parcurilor, dar și al multor premiere tehnologice, al dezvoltării economice, multiculturalității și toleranței.  Este primul oraș din România liber de comunism.
Moștenirea arhitectonică și diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orașului, supranumit Mica Vienă. O parte din atracțiile orașului o reprezintă clădirile în stil baroc, precum Bastionul Maria Theresia, Domul Catolic, Palatul Baroc sau clădirile de început de secol XX, construite în „stilul anilor 1900”, în special Art Nouveau sau Secession, pe care le întâlnim în ansamblurile urbane ale cartierelor istorice Cetate, Iosefin și Fabric. O plimbare prin marile piețe ale orașului Piața Victoriei, Piața Libertății sau Piața Unirii, și pe aleile sau prin parcurile de pe malul canalului Bega vă dezvăluie în linii mari farmecul Timișoarei și a locuitorilor săi. Mai multe despre trecutul Timișoarei și al Banatului puteți descoperi vizitând Muzeul Național al Banatului, Muzeul Satului Bănățean sau Muzeul de Artă cu lucrări de artă românească și europeană. Istoria recentă a orașului ne este prezentată la Memorialul Revoluției din 1989, printr-o serie de poze, și filme realizate în timpul revoluției.  Imaginea unui oraș cosmopolit și plin de diversitate este dată și de existența a trei teatre de stat, ce oferă spectacole în limbile română, germană și maghiară. Cele trei instituții împart aceeași clădire-simbol cu Opera Română.

Lugoj, al doilea oraș ca mărime din județ, este un important centru cultural și renumit centru muzical. Acesta a cunoscut o importantă dezvoltare economică și culturală în perioada 1881 – 1925 când a fost reședința Comitatului Caraș-Severin, iar în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România, a fost reședința județului Severin, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, acestea oferindu-i aspectul și caracterul de astăzi.
Pentru a merge pe urmele etniilor din Banat, vă invităm într-un periplu al satelor și orașelor din județ. Spre vest, întâlnim orașele Jimbolia și Sânnicolau Mare, care împreună cu satele din jur: Șandra, Lovrin, Lenauheim etc. au fost importante așezări ale coloniștilor veniți din landurile germane ale Imperiului Habsburgic, ce se îmbarcau pe Dunăre în orașul Ulm din regiunea Suebiei, de unde și denumirea de șvabi. Aceștia și-au lăsat amprenta identității lor prin arhitectura caselor, a culturii și tradițiilor populare. La Jimbolia, aveți ocazia să cunoașteți  în imagini modul de viață al șvabilor, prin picturile create de artistul Stefan Jager, într-un muzeu dedicat acestuia. În localitatea Lenauheim în casa în care s-a născut poetul german Nikolaus Lenau, a fost creat un muzeu ce prezintă mobilier și obiecte casnice, unelte agricole confecționate din lemn, port tradițional șvăbesc, cărți și manuscrise care aparțin poetului.
La vest de Sânnicolau Mare este localitatea Dudeștii Vechi, un sat de bulgari din județ, veniți din orașul Nicopol, Bulgaria pe la jumătatea secolului XVIII. Muzeul din localitate dedicat minorității bulgare din România prezintă o gamă variată de obiecte specifice acestei etnii.

Partea nordică a județului este dominată de colinele ce se desprind din Dealurile Lipovei, unde întâlnim sate pitorești precum Altringen, Buzad, Charltottenburg, care în perioada stăpânirii habsburgice, au fost colonizate cu germani.  O atenție deosebită o are astăzi satul Charlottenburg, prin forma sa circulară, fiind în întregime declarat monument istoric. Tot aici, aveți ocazia să vizitați Muzeul Cinegetic Șarlota, în trecut zona fiind un renumit fond de vânătoare și habitat al cerbului lopătar.
Bucuria și simplitatea naturii, poate fi descoperită în județul Timiș printr-o varietate de activități de recreere și agrement. Plimbările cu bicicleta sunt un mod ideal de recreere și explorare a orașului Timișoara sau a obiectivelor turistice din Timiș. În oraș sunt amenajate piste pentru bicicliști, trasee prin Pădurea Verde, sau de-a lungul canalului Bega, ce continuă în afara orașului până la granița cu Serbia, pe o lungime de 37 km. O modalitate plăcută pentru a descoperi frumusețile pustei, sunt traseele de cicloturism ce vă poartă spre rezervații naturale și pe malurile râului Timiș, prin păduri și pe la importante obiective turistice din județ. Puteți urma trasee ce vă duc la Rezervația Ornitologică Mlaștinile Satchinez, aflată la o distanță de 30 km de Timișoara sau către Parcul Dendrologic Bazoș, iar traseul din sudul județului, prin lunca Timișului spre Pădurea Macedonia, vă oferă  ocazia să descoperiți obiective precum Mănăstirea Timișeni Șag, punct muzeal Sanctuarul Neolitic de la Parța, Mănăstirea Cebza și biserica de lemn a mănăstirii, trecând și prin sate cu populație de etnie sârbă.
Iubitorii sporturilor pe apă pot admira frumuseți naturale vâslind în canoe pe Bega sălbatică, râul Timiș, Mureș sau Lacul Surduc.
Zona Făgetului – țara pădurilor de fag și al bisericilor de lemn,  este dominată de masivul Poiana Ruscă și cunoscută pentru păstrarea și transmiterea civilizației materiale si spirituale românești. Este ideală pentru parcurgerea cu bicicleta sau la pas, a unor trasee ușoare între sătucele pitorești și izolate (multe cu minunate biserici din lemn) precum Poieni, Crivina de Sus, Românești – sat cunoscut pentru peștera ce are o acustică deosebită, aici organizându-se anual un concert susținut de artiști ai Filarmonicii Banat, dar și pe imensele văi împădurite sau pe platourile carstice, parțial acoperite de pășuni, ce oferă priveliști deosebite asupra zonei montane centrale. Pentru o priveliște spectaculoasă, merită să urcați și pe șoseaua șerpuită și săpată în munte  – Transluncani.  Relieful montan blând, este potrivit și pentru drumeție, urcușurile nefiind dificile; multe poteci, unele marcate – leagă satele de la poalele munților de vărfurile principale din zona montană – Padeșul și Rusca, ambele depășind 1300 m altitudine. Vârful Padeș se află în apropierea localității Nădrag și este unul dintre cele mai frumoase puncte ale traseelor turistice din zonă. Din Nădrag, puteți alege să vizitați casacada Cornet și cetatea Jdioara  sau să mergeți pe traseele ce asigură accesul spre Cabana Căprioru și de acolo în continuare, în localități învecinate precum Gladna, Zolt și Fârdea – unde se află lacul Surduc, acesta fiind refugiul perfect pentru cei care iubesc apa și plaja, iar plimbările cu catamaranul completează oferta de agrement a zonei.
Pe lângă bogăția naturală a acestei regiuni, mai sunt și alte argumente care ne invită să o descoperim. Aceasta deține un neprețuit tezaur de veche civilizație românească – prin elementele de arhitectură populară sau prin obiceiuri și meșteșuguri care conferă identitate locului, precum olăritul (Vatra de olari din Jupânești). În localitatea Traian Vuia, printr-o o vizită la Muzeul Traian Vuia, avem ocazia să vedem macheta aeroplanului  Vuia I, primul aparat de zbor din lume care a reușit să se desprindă de sol cu ajutorul unor mijloace mecanice aflate la bord, și să aflăm aspecte din viața unui pionier al aviației.
Pentru cei care vor să se relaxeze într-un mediu sănătos, să beneficieze de proprietățile curative ale apelor termale și minerale, au la dispoziție ștrandurile din Jimbolia, Deta, Lovrin, Timișoara și stațiunile Calacea și Buziaș.

Buziaș, stațiune de interes național, așezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis. Amenajarea primelor izvoare s-a făcut în prima jumătate a secolului XVIII, iar în scurt timp, în anul 1839, a fost declarată stațiune balneară, iar în anul 1911 a fost declarată oficial stațiune balneoclimaterică. Procedurile cu factorii terapeutici naturali pe care se pune accent la Buziaș sunt: apa minerală carbogazoasă, folosită în cura externă sub formă de băi cu apă minerală încălzită și în cura internă de la buvetele din parc; mofetele prin emanații de CO2 benefice pentru circulația periferică, și aeroionizarea, concentrația aerului fiind similară unei altitudini de 1000 m, deși stațiunea este situată la o altitudine de 128 m, bioclimatul fiind propice pentru tratament și odihnă. Printre beneficiile tratamentului de la Buziaș se pot aminti: vasodilatația, scăderea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, amelioraraea irigației miocardului, și poate fi utilizat în scop profilactic pentru bolile cardiovasculare.
Mii de hectare de terenuri din județul Timiș sunt cultivate cu viță de vie, iar o parte dintre vinurile produse aici sunt apreciate de degustători din toată lumea. La doar 25 de kilometri de Timișoara se află podgoriile Recașului, cele mai renumite din întreg județul, unde se spune că vița de vie era cultivată de pe vremea romanilor. Un alt centru viticol al județului Timiș este cel aflat pe dealurile Silagiu, din vecinătatea orașului Buziaș. Cramele de aici vă așteaptă să descoperiți tradiția viticolă și savoarea vinurilor produse.
Pentru planificarea unei călătorii înTimiș, aveți la dispoziție aplicația Discover Timiș, aceasta fiind un ghid util al destinației sau puteți culege informații turistice despre regiune vizitând website-ul tourismbanat.ro.