Consiliul Judetean Maramures

Numele localităților aflate în administrație

Judeţul Maramureş este împărţit în: 

2 municipii

11 oraşe 

63 de comune

Așezarea geografică

Țara Maramureșului

Țara Maramureșului sau Maramureșul Istoric, o zonă de referință pentru moștenirea cultural-tradițional-istorică a României, înglobează jumătatea nordică a județutui Maramureș, numită și Maramureșul Istroric. Cultura tradițională autentică răzbate din fiecare colțișor al acestei zone, fiind reliefată în special prin arta prelucrării lemnului și portul tradițional care încă este purtat cu mândrie, dar și prin obiceiurile seculare. Muzeele, mănăstirile, bisericile de lemn aflate în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel sau mocănița de pe Valea Vaserului sunt doar câteva dintre atracțiile acestei zone.

Țara Lăpușului

Țara Lăpușului, un mic ținut din Maramureș, înconjurat de munți și străbătut de râul Lăpuș, se află în sudul județului, remarcându-se printr-un impresionant patrimoniu cultural. Aici istoria își croiește loc în prezent prin comori arhitecturale, vestigii arheologige și legende nemuritoare, dar și prin modul de viață simplu și frumos al oamenilor. Din valorosul tezaur turistic al regiunii fac parte numeroase obiective, de la mănăstiri și biserici de lemn care sunt grăitoare pentru pacea interioară și spiritualitatea maramureșenilor, la impresionante capodopere ale naturii, precum Defileul Lăpușului sau pădurile virgine și cvasi-virgine.

Țara Codrului

Țara Codrului se întinde peste o zonă deluroasă a județului Maramureș, cu altitudini domoale, care ating cel mult 600 de metri. Specificul zonei dezvăluie un caracter relativ conservator, cu un puternic respect pentru valorile strămoșești, perpetuate cu multă grijă de la o generația la alta. Cu o însemnată tradiție a artei populară, zona păstrează și astăzi obiceiuri și ocupații străvechi, dar și numeroase gospodării tradiționale. Cele mai impunătoare și ornamentate construcții din cadrul gospodăriilor sunt șurile, acestea influențând puternic și planul de bază al șurilor din Chioar și Lăpuș.

Țara Chioarului

Valoros pol de cultură şi civilizaţie, care şi-a scris în lemn şi piatră povestea nemuritoare, Țara Chioarului este amplasată în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, distingându-se ca zonă etno-folclorică cu particularităţi aparte, dar si cu o serie de caracteritici apropiate sau comune zonei Codru, cu care se învecinează. Bisericile din lemn si piatră reprezintă unele din podoabele de preţ ale acestei destinații, reflectând destoinicia, simţul estetic și puternica identitate spirituală a oamenilor locului.

Sursa: visitmaramures.ro

Activitati economice si specifice zonei

Cascada Cailor

Frumoasa cascadă care oferă un spectacol greu de egalat este situată pe versantul nordic al Munților Rodnei, dezvăluind mai multe trepte cu căderi succesive. 

Defileul sau Cheile Lăpușului

Cu o lungime totală de 36 de kilometri, din care 25 de kilometri alcătuiesc o rezervație naturală, Defileul sau Cheile Lăpușului impresionează prin sectoarele de tip canion și custurile stâncoase, zona fiind pe cât de sălbatică, pe atât de frumoasă.

Diversitatea biologică, peisajele deosebite, precum și posibilitățile de practicare a sporturilor extreme pe care le oferă, dau unicitate "Cheilor Lăpușului" și atrag numeroși turiști.

Lacul Iezer

Pitorescul lac din Munții Rodnei, renumit datorită formei sale care se aseamănă cu harta României, se află la atitudinea de 1825 de metri.

Întins pe o suprafață de 3450 de metri, lacul cu apa limpede este alimentat de două izvoare naturale. Deasupra lacului se află Vârful Pietrosu, la o altitudine de 2303 metri, acesta fiind și cel mai înalt vârf al Carpaților Orientali.

Lacul Știol, Borșa

Situat la poalele Vârfului Gârgalău, la o altitudine de peste 1650 de metri, lacul Știol este un lac glaciar, din preajma căruia izvorăște cursul superior al râului Bistrița, cunoscut sub numele de Bistrița Aurie.

La lacul Știol se poate ajunge urmând mai multe trasee care pornesc din zona Complexului Turistic Borșa.

Munții Gutâi

Parte a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, Munții Gutâi surprind prin peisaje de poveste, dominate de păduri de conifere și foioase, dar și de pășuni.

Deși cel mai înalt vârf al acestei grupe muntoase este Gutâiul Mare, cu o înlțime de 1.443 de metri, preferatul turiștilor este Vârful Creasta Cocoșului în preajma căruia, pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare se întinde o impresionantă rezervație de tip mixt. Pe lângă Creasta Cocoșului, Munții Gutâi adăpostesc alte nouă zone cu statut de rezervație.

Munții Rodnei, Parcul Național Munții Rodnei

Munții Rodnei ating cele mai mari altitudini din Carpații Orientali, Vârful Pietrosu, cel mai înalt din această grupă montană, măsurând 2.303 metri.

Aici se poate explora al doilea parc național ca mărime din România, care dezvăluie printre cele mai frumoase peisaje glaciare. În cadrul acestui parc există trei zone de protecție strictă și patru zone de protecție integrală care surprind prin peisajul deosebit, dar și prin prezența unor specii de floră și faună extrem de rare.

Impresionant în orice perioadă a anului, Parcul Național Munții Rodnei constituie o rezervație a biosferei și al doilea parc natural ca întindere din România, prezentând numeroase opțiuni de drumeții, mountain-biking, parapantism sau speoturism. Numeroasele văi și circuri glaciare, precum și cele 67 de lacuri pe care le cuprinde sporesc spectaculozitatea parcului. Aici se află și peștera Izvorul Albastru care, pe lungimea sa de aproximativ 2,5 kilometri este presărată cu cascade și galerii impozante.

Munții Maramureșului

 Grupa muntoasă Munții Maramureșului face parte din Carpații Maramureșului și Bucovinei și se întinde atât pe teritoriul României, cât și al Ucrainei.

Pe teritoriul românesc, Vârful Farcău este cel mai înalt pisc, atingând 1.957 de metri. Un teritoriu considerabil din Munții Maramureșului a fost declarat arie protejată, constituind cel mai mare parc natural din România. Parcul Natural Munții Maramureșului cuprinde patru rezervații naturale, ce se suprapun peste două situri Natura 2000, unde găsim 171 de kilometri de trasee turistice marcate.

Pasul Prislop, Borșa

Pe aproximativ 50 de kilometri se întinde drumul care leagă Maramureșul de Bucovina, dezvăluind una dintre cele mai frumoase trecători din România.

Situat la altitudinea de 1413 metri, Pasul Prislop este mai abrupt în zona județului Maramureș, panta devenind mai lină spre sud. Zona pitorească, dar și faimosul festival Hora de la Prislop care se organizează anual aici, atrag numeroși turiști.

Evenimente

Obiective turistice

Ansamblul Memorial al Martirilor de la Moisei

Un punct de popas care constituie o comemorare a jertfei supreme a strămoșilor noștri pentru țară. La data fatidică de 14 octombrie 1944, 29 de români și-au pierdut viețile în două case de lemn de la periferia Moiseiului, sub ploaia de gloanțe a trupelor maghiare, care se aflau în retragere. Cele două case ale ororilor au devenit case memoriale în anul 1983, omagiind memoria celor care, în încercarea de a ajunge la familiile lor, au sfârșit fără a avea vreo vină. Aici se pot vedea obiecte personale și fotografii care au aparținut victimelor. Trupurile neînsuflețite ale celor care au căzut pradă gloanțelor au fost îngropate într-o groapă comună abia la două săptămâni de la tragicul episod, deasupra acesteia fiind înălțată o troiță de lemn, care a fost înlocuită mai târziu cu un ansamblu memorial realizat de către renumitul sculptor maramureșean, Vida Géza. Monumentul cuprinde două chipuri omenești și zece măști tradiționale realizate din piatră, fiecare dintre măști având o simbolistică legată de sacrificiu și izbăvire, precum și de nedreptățile și tragediile petrecute în vremea războiului.

Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae din Budești Josani

Datând din anul 1643, biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Budești Josani a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1999.

Cu lungimea de 18 metri, lățimea de 8 metri și înălțimea turnului de 26 metri, construcția se remarcă drept cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul Istoric. În interiorul bisericii se regăsesc o serie de picturi și icoane atribuite lui Alexandru Ponehalschi, dar și o parte din zalele haiducului Pintea Viteazul.

Biserica de lemn Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Bârsana

De o frumusețe aparte, biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" din Bârsana este specifică bisericilor maramureșene de mici dimensiuni, având un acoperiș dublu.

Lăcașul construit în anul 1720 a fost inițial o biserică mănăstirească, fiind transformată în biserică parohială în anul 1806, când a fost și mutată pe actualul amplasament. Pereții interiori au fost redecorați cu picturi în anul 1806. Datorită valorii sale inestimabile, biserica se regăsește, din anul 1999, pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Castelul Teleki - Muzeul Petőfi Sándor

Castelul Teleki – Muzeul Petőfi Sándor, din localitatea Coltău. Despre Castelul Teleki se crede că a fost ridicat între anii 1740 – 1760, în vremea împărătesei Maria Tereza. Cel mai renumit proprietar al impunătoarei clădiri construită în stil baroc a fost Teleki Sándor de Szék, cunoscut revoluționar și scriitor, apropiat al unor personalități ale vremii, printre care și poetul Petőfi Sándor. În perioada 1846 – 1847, renumitul poet maghiar a fost de trei ori oaspete în Castelul Teleki, cea mai importantă ședere având loc în anul 1847, când Petőfi Sándor și soția sa și-au petrecut aici luna de miere. Vizita, care s-a întins pe parcursul a mai mult de o lună de zile, a culminat cu îmbogățirea literaturii maghiare cu 24 de poezii de dragoste, opere pe care poetul le-a scris chiar pe o masă de piatră din curtea castelului. Inițial, în castel a fost amenajată o singură cameră memorială Petőfi Sándor, în anul 1960 însă, pe măsură ce colecției i s-au alăturat tot mai multe piese, aceasta a fost extinsă pe un etaj întreg. În anul 2020, clădirea monument istoric a fost inaugurată ca urmare a unui proces de reabilitare, urmând ca și materialul expozițional al muzeului să fie extins prin sprijinul Muzeului Literar Petőfi din Budapesta. Camerele muzeului își întâmpină oaspeții cu tematici care țin de istoria clădirii, de la prezentarea familiei Teleki și a evoluției castelului, la vizitele poetului Petőfi Sándor. Nu doar interiorul castelului susprinde, ci și zona exterioară, unde încă pot fi văzute cornul și masa de piatră pe care s-au născut renumitele opere ale poetului, un grup statuar care reprezintă apropiații contelui Teleki, o troiță, dar și arbori seculari.

Mănăstirea Bârsana cu hramul Soborul Sfinţilor 12 Apostoli

Ansamblul Mănăstirii Bârsana a fost ridicat în anul 1993 și cuprinde: Biserica de lemn în stil maramureșean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Prăznicarul cu trapeza, Turnul-clopotniță, Poarta maramureșeană, Monumentul funerar, troițe, lacul cu pod, alei care duc la diferite obiective și altele.

Biserica de lemn este una impunătoare, având 57 de metri înălțime, 23 de metri lungime și 12,5 metri lățime, dimensiuni care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa.

Mănăstirea Peri din Săpânța

Mănăstirea cu hramul "Sfinții Mihail și Gavril" a fost înființată în anul 1997, ansamblul fiind construit preponderent din lemn de stejar și brad.

Biserica mănăstirii surprinde prin dimensiuni, având 78 de metri înălțime, cifră care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa. Totodată, aceasta se remarcă prin arhitectura deosebită, având un pridvor în formă pentagonală, un demisol și un etaj în trei trepte. Crucea bisericii, care măsoară șapte metri înălțime, a fost placată cu patru kilograme de aur.

Mănăstirea Schimbarea la Față din Botiza

Mănăstirea cu hramul "Schimbarea la Față" din Botiza este un așezământ monahal de maici, în formă de cruce, a cărui construcție a debutat la începutul anilor '90.

Complexul a fost ridicat din lemn de brad pe temelie de beton și prezintă un decor specific maramureșean. Deși a fost inițial acoperită cu tablă, în prezent mănăstirea are acoperișul din șindrilă. Biserica din cadrul așezământului a fost sfințită în anul 2007 și prezintă un interior frumos decorat cu scene biblice, pictate în stil neobizantin. Mănăstirea adăpostește și o icoană despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni.

Cimitirul Vesel

Unul dintre cele mai renumite obiective turistice ale Maramureșului, Cimitirul Vesel reprezintă un loc unic în lume, care aruncă un crâmpei de optimism asupra percepției morții.

Specificitatea cimitirului este dată de rodul muncii de-o viață a meșterului Stan Ioan Pătraș, din ale cărui mâini s-au născut adevărate opera de artă. Aproximativ 800 de cruci, viu colorate și atent sculptate întregesc patrimoniul acestui obiectiv. Dincolo de culori și basoreliefuri, crucile mai surprind prin epitafurile care descriu, uneori într-un registru hazliu, evenimente din viața defuncților.

Sursa: visitmaramures.ro