Consiliul Judetean Ialomita

Cuvântul primarului

Președintele Consiliului Județean Ialomița, Domnul Marian PAVEL

Numele localităților aflate în administrație

3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rengul II:

Slobozia, Urziceni și Fetești,

4 orașe:

Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III

59 de comune, cu un total de 121 de sate (59 de sate – cele reședință de comună – având gradul IV, iar restul de sate având rangul V).

Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

Așezarea geografică

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI SUPRAFAȚĂ

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive.

PRINCIPALE DATE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI IALOMIȚA

Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române – Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș – Buzău. Din punct de vedere geologic, zona Ialomiței este un bazin de sedimentare maritimă lacustră. Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la vest spre est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani – 81 m și Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la – 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.

Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde ale anului.

Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :

• ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);

• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.

•lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;

• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;

• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci și 5 – 30 m în cea mai mare parte a județului. Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

RESURSELE NATURALE

Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și brun – roșcat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate – solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.

Resursele subsolului județului Ialomița sunt reprezentate de :

• petrol și gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;

• loessul cu o textură foarte fină – Urziceni, Țăndărei, Slobozia, Manasia ;

• nisipul, în zona Hagieni și albia râurilor ;

• nămolul terapeutic sapropelic la Amara și Fundata.

• izvoare sulfuroase la Ciulnița , Perieți, Amara, Valea Ciorii.

• izvoare termale – Giurgeni, Amara.

Vegetația județului Ialomița are caracter de stepă pe 65% din suprafața sa, întâlnindu-se următoarele tipuri :

• de stepă primară la Cocora, Sălcioara, Movila, formată din graminee lipsite de valoare furajeră;

• de silvostepă, în sud-vestul județului, cu păduri mari la Groasa, Odaia Călugărului, Sinești, Deleanca, Morăreanca, unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm ;

• de stepă, cu arbori și arboret de pădure, regăsiți în pădurile de la Redea (com. Ion Roată), Cornatele (com. Cosâmbești), Beslești – Popești (com. Sudiți), Ciunga (com. Movila) și care cuprind frasinul, părul și mărul pădureț, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceșul, cornul, sângerul.

• de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiței (Bărcănești, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrășești) și în Lunca Dunării (Bordușani, Săltava, Balaban) ;

• lacustră – orzoaica de baltă, brădișul, lintița, coada calului, limba broaștei, săgeata apei, cucuta de apă, piciorul cocorului ;

alte tipuri : urzica, troscot, pălămida, mohor, mușețel, coada șoricelului, păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna existentă în județul Ialomița se poate clasifica astfel :

• animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete, șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp.

S-au mai semnalat : bizamul, câinele enot, vrabia spaniolă. Până în 1940 (în vestul județului) și 1967 (în estul său) a existat dropia, azi dispărută. Și spurcaciul a dispărut după 1945.

• păsări, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, guguștiucul, fazanul colorizat, prepelița, potârnichea, vrabia, sitarul, lișița, rața sălbatică, șoimul dunărean, etc.

• ihtiofauna este alcătuită din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babușcă, știucă, somn, nisetru, morun, etc.

O parte importantă din fauna județului Ialomița este de valoare și interes cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltare locală durabilă.

ARIILE PROTEJATE SAU PUSE SUB REGIM PROVIZORIU DE OCROTIRE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ prin hotărâri ale Consiliului Județean Ialomița sunt:

• Aria Lacului Fundata cu o suprafață de 391 ha ;

• Aria lacului Amara cu o suprafață de 162 ha ;

• Aria lacului natural Strachina având o suprafață totală de 1000 ha ;

• Aria lacurilor naturale:  Bentu Mic ( 19,87 ha),  Bentu Mic Cotoi  (18,30 ha) și  Bentu Mare ( 92,33 ha).

A fost instituit un regim de ocrotire specială și pentru situl arheologic Popina Bordușani – 1,62 ha, care conservă resturi de cultură materială și spirituală geto-dacică, pe o grosime de 12 m.

„Pădurea de Stejari Seculari – Canton Hățiș”, amplasată în localitatea Stelnica, care are o suprafață de 6,4 ha și unde aproape 90% din arbori sunt din specia Stejarul brumăriu cu vârsta de circa 300 de ani.

Istoric

Ca unitate administrativ-teritorială județul Ialomița este menționat în anul 1470, când era condus de un pârcălab din Orașul de Floci, aceasta constituind prima atestare documentară.

Organizări și reorganizări administrativ-teritoriale

Județul Ialomița a cunoscut de-a lungul timpului peste 30 de reorganizări teritoriale, prin înființări și desființări de subunități administrative, comasări de localități, cedări sau primiri de localități de la județele vecine, prezentate în anexa nr. 3.

Reperele istoriei administrației județului Ialomița se pot sintetiza astfel:

• 1470 – 1831 – ISPRĂVNICATUL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu prima capitală la Orașul de Floci, condus de un ispravnic ce avea în subordine zapcii de plasă, căpitanii de margine, funcționarii isprăvniciei și judecătorii. La începutul secolului al XVIII-lea capitala județului a fost mutată la Urziceni.

• 1831 – 1863 – OCÂRMUIREA JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu capitala la Urziceni până în anul 1833 și apoi la Călărași. Conducerea administrativă era asigurată de un ocârmuitor, un sameș și un ajutor de sameș, 2 secretari, registrator și polițaiul capitalei de județ. În perioada 1848 – 1851 denumirea de ocârmuitor este înlocuită cu cea de administrator de județ, iar din 1851 se va folosi denumirea de cârmuitor.

• 1864 – 1949 – PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, apărută ca urmare a Legii organizării administrativ-teritoriale a țării din aprilie 1864, dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Instituția era condusă de un prefect și avea un aparat de lucru format din : directorul prefecturii, biroul administrativ, serviciul tehnic și serviciul sanitar în perioada 1864 – 1940, și din cabinetul prefecturii, serviciul administrativ, serviciul financiar și serviciul tehnic în perioada 1940 – 1949.

• 1949 – 1952 – COMITETUL PROVIZORIU AL REGIUNII IALOMIȚA și SFATUL POPULAR AL REGIUNII IALOMIȚA, conduse de un președinte.

• septembrie 1952 – februarie 1968 județul este desființat și înglobat regiunilor București, Ploiești și Constanța.

• februarie 1968 – decembrie 1989 – CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, condus de Comitetul executiv și de un președinte, un prim-vicepreședinte, vicepreședinții și de un secretar. Aparatul de lucru era format din secții, servicii și birouri. Reședința județului a fost stabilită la Slobozia.

• decembrie 1989 – martie 1990 – PRIMĂRIA JUDEȚULUI IALOMIȚA, condusă de un primar, viceprimari și secretar. Aparatul de specialitate era format din direcții, servicii, birouri și compartimente.

• martie 1990 – până în prezent – PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, condusă de un prefect și un subprefect, numiți de Guvernul României, iar în planul funcționării serviciilor administrativ-teritoriale de interes județean: CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, condus de un președinte și doi vicepreședinți, aleși de către consilieri județeni din rândul acestora, consilieri județeni care sunt aleși de cetățenii cu drept de vot din județul Ialomița.

Activitati economice si specifice zonei

Economia județului Ialomița reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul producției agricole dezvoltându-se, în special, industria alimentară.

Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenți economici înmatriculați, din care cei mai mulți sunt constituiți în societăți comerciale cu răspundere limitată (5505), asociații familiale (1885) și activități cu caracter independent (1851). Repartiția teritorială a agenților economici este: 32% în Slobozia, 14% la Fetești, 11% la Urziceni, 4% la Țăndărei, 2% la Amara, 1,5% la Căzănești, 1,2% la Fierbinți și 34,3% în mediul rural. După domeniul principal de activitate 9,0% agenți economici desfășoară activități în industrie, 8,8% în agricultură, 3,6% în construcții, 67,7% în comerț, 18,9% în servicii.

În județ sunt înmatriculate 185 de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social.

Industria județului Ialomița are ca principale ramuri: producerea îngrășămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne și a conservelor de legume, fructe și carne, laptelui și produselor lactate, pîine și produse de panificație, în industria confecțiilor, tricotajelor și materialelor de construcții, producerea de aparate electronice, mobilă și prelucrarea lemnului, producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice, lacuri și vopseluri, producție tipografică, etc.

Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața agricolă a județului.

Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.

Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră județul Ialomița are condiții și pentru creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele.

Comerțul este preponderent în activitatea agenților economici privați din județ și el cuprinde întreaga gamă de produse : industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau en-detail.

Serviciile prestate în județul Ialomița au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii și au atras forță de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la : hoteluri și restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile și imobile, asistență medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activități recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurată în județul Ialomița de societăți comerciale și companii /societăți naționale care prestează servicii de interes general.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și Perla din Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele Taberei școlare din Amara.

Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit” a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.