Consiliul Judetean Calarasi

Așezarea geografică

Judeţul Călăraşi declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie  1981, este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării. 

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate.

Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.

Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi şi 0,15% turci.

Structura confesională indică faptul că 98,8% din populaţia judeţului este ortodoxă, restul aparţinând altor confesiuni religioase.

Istoric

Condiţiile extraordinare de habitat (apă, pădure, hrană) au făcut din teritoriul Judeţului Călăraşi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos pentru anumite epoci favorizând popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior -perioada  aurignacianului.

Astfel în perioada neoliticului dezvoltat şi a eneoliticului în această regiune s-au dezvoltat mai multe civilizaţii printre cele mai evoluate din lume pentru mileniul V si IV I.H. Culturi materiale precum Hamagia, Boian sau Gumelniţa au cunoscut o dezvoltare excepţională pe aceste meleaguri. Civilizaţii preistorice ca Boian, Gumelniţa (neo-eneolitic), Cernavodă, Coslogeni (epoca bronzului) poartă toponime călăraşene. Urmele tracilor timpurii, în fapt purtătorii culturii Coslogeni au fost descoperite pâna pe ţărmurile Marii Egee. Primul conducător get de pe aceste meleaguri, al cărui nume istoria l-a reţinut este Dromichete. El a realizat o mare uniune tribală, în câmpia munteană, pe malurile râului Argeş, cu capitala la Helis, nelocalizată încă. În anul 300 i.e.n Dromichete l-a învins pe Lisimach un fost general al lui Alexandru Macedon şi apoi în 292 i.e.n pe fiul acestuia Agatocle. După Imperiul Macedonian urmează romanii. Primii care iau contacte cu romanii sunt getii riverani Dunării. Epoca prefeudala şi feudalismul timpuriu poartă amprenta culturii romano-bizantine prin cetăţile construite de aceştia pe Dunăre, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetăţii bizantine Vicina, construită pe insula Păcuiul lui Soare. Capitala unei regiuni de la nordul Dunarii (tema Paradunavon), Vicina va deveni şi un foarte puternic centru politic, comercial şi spiritual în sec. X-XIII, o adevărata placă turnantă a întregii Europe. În secolul al XII Vicina a fost centrul unei formaţiuni prestatale dunărene ce ocupa, în linii generale, şi teritoriul actualului judeţ Călăraşi. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost Iachint de Vicina. Ruinele acestei cetăţi-metropola se afla la 10 km sud-est de Călăraşi.

Primul document de atestare a vieţii pe aceste meleaguri datează din 23 martie 1482 prin care domnitorul Basarab cel Tânăr trece în proprietatea mănăstirii Spanţov satul cu acelas nume. Un alt document scris care s-a păstrat şi care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Călăraşi este datat la 1 iunie 1951 prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Craceani-actualul cartier Măgureni. Lichireştiul localitate care a luat naştere pe locul actualului centru civic al Călăraşului, este atestat documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomşa Vodă. Din 1699 devine căpitanie de margine a Ţării Româneşti odată cu înfiinţarea unui steag de Calarasi - ştafetari, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriacă din 1971 este pomenit pentru prima oară în lume numele de Călăraşi în locul aceluia de Lichireşti. Din aprilie 1833 (când avea doar 866 locuitori) până în aprilie 1952, Călăraşul este capitala Judeţului Ialomiţa, fiind ridicat la rangul de oraş. Din septembrie 1852, oraşul capătă numele domnitorului Barbu Ştirbei, nume sub care îl găsim până în 1881 trecând apoi la numele actual de Călăraşi şi odata cu înfiinţarea Judeţului Călăraşi, devine capitala acestuia.

Relieful judeţului

Călăraşi este  reprezentat de  câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Clima

Este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole - 426,2 mii ha - la sfarsitul anului 2008, (2,9 % din suprafata agricola a tarii), din acestea 97,3 % reprezentand teren arabil.

Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionare, au o fertilitate ridicată.

Reţeaua hidrografică 

Se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi  dintr-un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud - est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe - Borcea pe stânga şi Dunărea Veche pe dreapta - care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.

Resurse naturale.

Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole care ocupă peste 84 % din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale.

Vegetaţia forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafaţa judeţului esţe formată îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcie albă, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătăresc.

Fauna

Cuprinde specii de interes cinegetic,  dintre care sunt de menţionat: mistreţul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălţi şi lacuri se întâlnesc raţa şi gâsca sălbatică (foto).

Peştii care populează apele lacurilor şi bălţilor amintim carasul, crapul, plătica, bibanul, şalăul şi ştiuca, iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul, sturionii şi scrumbia de Dunăre.

Activitati economice si specifice zonei

Fond funciar:

La sfarsitul anului 2003 din totalul de 508785 ha, 83,9 % erau terenuri agricole si 16,1% terenuri neagricole (din care: 26,8% paduri, 36,8% ape, 16,5% drumuri si cai ferate, 17,2% curti si constructii, 2,7% terenuri neproductive). 

La sfarsitul anului 2003, 92,4 % din suprafata agricola se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice.

Industrie

Industria judetului este profilata, in cea mai mare parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice.

In cadrul industriei prelucratoare ponderea este detinuta de industria alimentara care, in anul 2003, a contribuit cu peste 46 % la productia industriala a judetului. Urmeaza, in ordine, industria confectiilor textile (cca 30 % din total productie industriala), industria celulozei si hartiei (peste 6 %), industria materialelor de constructii (peste 3 %), industria chimica (peste 2%), industria metalurgica (peste 1%).

 Agricultura

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 426,8 mii hectare din care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 % vii si livezi si 1,3 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului 2003).

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).

In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta a efectivelor de animale. In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, la sfarsitul anului 2003, efectivele de animale inregistrau urmatoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine si caprine. Din acestea, peste 97 % apartin sectorului majoritar privat.

In judetul Calarasi exista un adevarat “pilon” al cercetarii agricole romanesti – Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate Marculesti.

Comert si servicii

Comertul interior - pe baza datelor de bilant la semestrul I 2003 rezulta ca, indicele de volum al cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert a crescut cu 21,0% comparativ cu semestrul I 2002, in conditiile in care numarul agentilor economici, cu aceasta activitate a crescut cu 5,0% in perioada analizata.

Indicele cifrei de afaceri a agentilor cu capital privat a crescut, in semestrul I 2003 comparativ cu semestrul I 2002, cu 21,6 %.

Comertul exterior – in perioada 1.01.-30.11.2003, agentii economici exportatori si importatori - cu sediul administrativ in judet - au efectuat tranzactii cifrate la 85,8 milioane euro marfuri exportate, respectiv 74,8 milioane euro marfuri importate.

In perioada 1.01 - 30.11.2003 exporturile au devansat importurile cu 14,8 % reprezentand un sold pozitiv de + 11,0 milioane euro.

Comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent, in primele 11 luni ale anului 2003 exporturile au crescut cu 12,5 % in timp ce importurile au scazut cu 2,4%.

Serviciile profesionale

In concordanta cu dezvoltarea economica generala a judetului si serviciile profesionale se afla in plin proces de restructurare si reforma. Astfel pe langa institutiile de cercetare stiintifica binecunoscute initiativa privata si-a facut simtita prezenta si in acest domeniu, in judetul Calarasi activand numeroase firme al caror obiect principal de activitate il constituie prestarea de servicii informatice si de consultanta, de pregatire profesionala si de asistenta tehnica. In ceea ce priveste celelalte servicii de utilitati publice, acestea sunt prestate, in mod deosebit, de administratia locala.

Activitatea de posta si telefonie – telegrafie.

Evenimente

Viaţa culturală este întregită de Centrul Cultural Judeţean Călăraşi care desfăşoară numeroase activităţi culturale, ocupându-se şi de organizarea unor festivaluri bine cunoscute precum:

• Festivalul national de teatru – Stefan Banica;

• Festivalul national de muzica usoara – Flori de mai;

• Festivalul international de folclor – Hora mare;

• Festivalul mondial de caricatura – Dictatorii Rasului;

• Premiul national de proza – Stefan Banulescu;

• Festivalul national de muzica folk "Chitara Dunarii"

• Festivalul interjudetean de folclor – Traditii dunarene (in comuna Independenta);

• Festivalul interjudetean de folclor – Sarbatoarea salcamului (in comuna Stefan Voda);

• Festival Naţional de teatru neprofesionist pentru adulţi şi copii  – Thalia în 7 zile

• Festival Internaţional de Film – 7 Arte 

• Centrul Cultural Calarasi - e-mail : office@cultura-calarasi.ro

• Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul National Calarasi

Obiective turistice

Riveranitatea judeţului Calarasi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin braţe unice, creează  atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât şi condiţii  propice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv.  În acest sens amintim cele trei rezervaţii naturale: Ostrovul Ciocăneşti, Ostrovul Haralambie si Ostrovul Şoimul.

La Săruleşti se organizează anual campionatele naţionale de pescuit sportiv la crap iar în anul 2000 a fost organizat campionatul mondial de pescuit sportiv, stabilindu-se un record greu de egalat - un exemplar de 40 kg.

Ramurile turistice constituite de fluviul Dunărea care delimitează judeţul în zona de sud şi sud-est pe o lungime de 152 km sunt extrem de bogate şi menite a fi puse în valoare. Incintele îndiguite dintre Fluviu şi braţul Borcea în suprafaţă de cca 30.000 ha, canalele naturale cu zona de vegetaţie forestieră,  floră şi faună pot fi introduse în circuite turistice cu amenajări şi cheltuieli relativ mici pot arăta vizitatorului un peisaj mirific asemănător celui din Delta Dunării. Acest potenţial turistic insuficient exploatat se află la mai puţin de 130 km de Bucureşti şi la cca 100 km de municipiul Constanţa şi litoralul Mării Negre având legături auto pe DN 3B (Călăraşi - Feteşti - Cernavodă - Basarabi-Constanţa) şi pe DN 3A (Ostrov-Adamclisi-Constanţa).

Baza materială a turismului se compune din 8 unităţi de cazare (3 hoteluri, 4 moteluri, 1 pensiune) cu o capacitate de 533 locuri.

Judeţul Calarasi beneficiază de un potenţial  turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde şi agroturism.

O atractie deosebita o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice printre care amintim:

• Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti este monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850.

• Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti  este monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elina şi alţii. Cuprinde biserica  Sf. Mercurie, construită între 1642-1646. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale  si picturi murale interioare.

• Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km est de Călăraşi, la 123 km S-E de Bucureşti. A fost înfiinţată în 1991 cu hramul "Sf. Mucenic Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din cărămidă pe temelie de piatră. Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brâu din cărămidă roşie presată.                                                                                                                                

Monumentele de arhitectura:

• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură religioasă. Edificiul a fost construit în anul 1838.

• Palatul Prefecturii  este monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul 1897 în stil neoclasic. (poza)

Pentru a putea discuta de valorificarea potenţialului turistic al zonei cuprinse între Dunărea şi braţul Borcea, unde la "Păcuiul lui Soare" vechea cetate bizantină (foto) - Mitropolie ortodoxă cunoscută pe teritoriul românesc, este necesar să se întocmească un studiu aprofundat care să evidenţieze estimativ investiţiile care ar trebui realizate - etapizat precum şi elementele economice ale zonei. 

Acest studiu ar trebui început cu analizarea posibilităţilor de creare a unui oraş rutier care să lege oraşul de insulă prin realizarea unui pod peste braţul Borcea în dreptul municipiului Călăraşi.

De asemenea se mai are în vedere:

Construcţia de case de vacanţă în zona Călăraşi, Olteniţa şi Mostiştea, cu arhitectură corespunzătoare cerinţelor celor interesaţi;

Introducerea în circuitul turistic şi agroturistic al localităţilor riverane fluviului Dunărea şi braţului Borcea constituie oportunitate de afaceri prin investitori străini interesaţi în domeniul construcţiilor mici de agrement.

Crearea unor zone turistice specifice zonei similare celor din Delta Dunării;

Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică patrimoniul cultural al zonei;

Protejarea şi valorificarea florei şi faunei specifice zonei.

In calitatea de membru al Adunarii Regiunilor Europene, Consiliul Judetean Calarasi este unul din partenerii proiectului Portal Web “Turism durabil de calitate”, portalul constituindu-se intr-un instrument foarte util de informare şi cooperare între regiunile membre ale Adunării Regiunilor Europene, precum şi de promovare a turismului durabil de calitate. Accesând adresa http://www.aertourismnetwork.org/partner-regions/romania/calarasi.html , puteţi afla mai multe informaţii despre turismul in judeţul Calarasi.

In anul 2007, in cadrul Programului PHARE Cooperare Transfrontaliera Romania - Bulgaria 2004, Consiliul Judetean Calarasi a implementat proiectul "Turism Transfrontalier la Dunarea de Jos".

Avand ca parteneri principali, Municipalitatea Silistra (Republica Bulgaria) si Primaria Municipiului Calarasi (Romania), proiectul a avut ca principale rezultate : semnarea unui acord bilateral si a unui parteneriat extins in domeniul turismului, elaborarea unei strategii comune in domeniul turismului, un ghid turistic comun pentru zona transfrontaliera Calarasi - Silistra, pliante bilingve, montarea unor semne turistice indicatoare pentru principalele atractii turistice din zona transfrontaliera.

Informatii suplimentare despre proiect puteti citi accesand sectiunea Dezvoltare economico-sociala / Proiecte Implementate.

Judeţul posedă un fond cultural istoric deosebit şi destul de bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, monumente cultural-istorice şi muzee locale.

Reţeaua instituţiilor de cultură din judeţ este reprezentată mai jos.

• Muzeul Dunarii de Jos Calarasi

• Muzeul de Arheologie Oltenita

• Biblioteca Judeteana Alexandru Odobescu

• Biblioteca Municipala Oltenita

• Biblioteca Oraseneasca Budesti

• Biblioteca Oraseneasca Fundulea

• Biblioteca Oraseneasca Lehliu Gara

• Muzeul Civilizatiei Gumelnita