Consiliul Judetean Botosani

Numele localităților aflate în administrație

78 unități teritorial – administrative, dintre care:

2 municipii – Botoșani, Dorohoi,

5 orașe – Darabani, Săveni, Ștefănești, Bucecea, Flămânzi;

71 comune

Așezarea geografică

BOTOȘANI

pământul verde, tărâmul apelor și spațiul geniilor -

De ce Botoșani - pământul verde ?

Cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezintă diferențe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei și dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podișului Moldovei. Vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene.

Botoșaniul a fost declarat de mai multe ori cel mai verde oraș al României depășind normele Uniunii Europene de 26 metri pătrați de spațiu verde pentru un locuitor. Oriunde ai fi în Botoșani întâlnești la tot pasul parcuri cu salcâmi, pini, stejari, tei și castani. Spațiile de recreere și zonele de agrement sunt și ele nelipsite: săli de sport, terenuri de joacă, baze sportive, pietonale  și zone de picnic.

De ce Botoșani – tărâmul apelor ?

Cursurile de apă urmează direcțiile nord – vest și sud - est, fiind formate din Prut ( la est și Siret la vest), Bașeu și Jijia (în centru), cu afluenții importanți: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează județul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigații, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităților Stânca - Costești a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafață de 1600 ha și o lungime de 70 km.

Din mulțimea iazurilor, ce conferă o frumusețe aparte putem aminti: Dracșani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Bașeu), Cal Alb, Hănești, Mileanca, Havârna, județul Botoșani fiind pe locul 2 pe țară ca suprafață de luciu de apă dulce.

De ce Botoșani – spațiul geniilor ?

Se remarcă prin diversitatea și densitatea geniilor  culturale românești Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu, Ștefan Luchian și prin personalitățile marcante născute aici Octav Băncilă, Elie Radu, Dimitrie Negreanu, Grigore Antipa, Octav Onicescu, Părintele Cleopa, Patriarhul Teoctist, Gheorghe Avrămescu.






 

ISTORIE ȘI CULTURĂ

Prima atestare documentară a Botoșanilor este consemnată în anul 1439, de către cronicarul Grigore Ureche, în ”Letopisețul Țării Moldovei”. Dezvoltându-se atât de timpuriu și fiind situată la o răscruce de drumuri comerciale medievale europene , așezarea a devenit loc de schimb de mărfuri, fiind cunoscută de negustorii din cele mai îndepărtate locuri.

În secolul al XVIII-lea și la începutul secolului ai XIX-lea, Botoșani devine cel de-al treilea centru economic al Moldovei, iar în 1832 așezarea se situează pe locul doi, după Iași, sub raportul populației. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se intensifica și activitatea culturală din acest centru (publicații literare, asociații culturale si științifice etc.).

În ceea ce privește numele de ”Botoșani” este destul de incert, acesta ar putea proveni de la un boier pe nume Botaș, care a trăit pe aceste meleaguri sau doua de la antroponimul ”Botoș” ori de la regionalismul ”botoș” însemnând ”căpușă”. Alte variante ar fi cuvintele ”botoș” sau ”botoșei”.

Odată cu dezvoltarea economică, județul Botoșani a cunoscut o adevărată evoluție culturală, fiind cunoscut în prezent că tărâm al geniilor. Dovadă stau clădirile și locurile încărcate de istorie, o istorie ce vorbește de oamenii de cultură botoșăneni: Memorialul Ipotești ni-l dezvăluie pe Mihai Eminescu, Case Memoriale ce destăinuie detalii cu privire la viețile marilor personalități născute pe aceste meleaguri, cum ar fi George Enescu, Nicolae Iorga sau Ștefan Luchian.

Viața culturală a județului Botoșani este marcată de existența a doua teatre – Teatrul ”Mihai Eminescu”, Teatrul pentru Copii și Tineret, a unei filarmonici și a unor muzee - Muzeul Județean Botoșani, Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul de Etnografie.

GEOGRAFIE

Situat în nord – estul României (nordul Moldovei) Județul Botoșani se învecinează la est cu Republica Moldova, la nord cu Ucraina, la sud cu județul Iași și la vest cu județul Suceava având o suprafață de 4.986 km2 reprezentând  2% din suprafața țării.

Relieful este predominant deluros, care deși nu este prea variat, este un tărâm al frumuseții blânde, ale unei naturi trainice și prietenoase, etalând o netulburată armonie. Unitățile sale sunt: Dealurile Siretului și Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depășesc 200 m), spre est (câmpia de lângă Prut) și spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podișului Moldovei, cu înălțimi de 300 m).

Clima este temperat - continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8-9 °C), cu precipitații variabile , cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest și sud – vest.

Cursurile de apă au o direcție nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est și Siret la vest, Bașeu și Jijia în centru, cu afluenții importanți: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează județul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigații, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităților Stânca - Costești a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafață de 1600 ha și o lungime de 70 km.

Lacuri. Din mulțimea iazurilor, ce conferă o frumusețe aparte putem aminti: Dracșani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Bașeu), Cal Alb, Hănești, Mileanca, Havârna.

Activitati economice si specifice zonei

INDUSTRIE.

În județ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria ușoară și confecții (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

AGRICULTURĂ.

O ramură importantă a economiei județului Botoșani. An după an, crește preocuparea în ceea ce privește asigurarea unor condiții standard pentru agricultură. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fânețele se întind pe o suprafață de 14.187 ha și asigură, în bună parte, furajele necesare șeptelului.

De asemenea, județul este bogat în vii (3.373 ha) și livezi (3.634 ha). Deși în ceea ce privește creșterea animalelor s-a remarcat o descreștere în ultimii ani, totuși județul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din țară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de porci și vite, dar cu preponderență în sectorul privat.

COMERŢ.

Comerțul de mărfuri este un sector distinct în economie și este într-o relativă dezvoltare în comparație cu alte sectoare.

În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerț. Dintre aceștia, cei mai importanți sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin și s-au format 68 de societăți mixte.

Evoluția viitoare a dezvoltării economice va influența și comerțul din județ.

VÂNATUL ŞI PESCUITUL.

Ca ramuri complementare ale economiei județului, vânatul și pescuitul reprezintă domenii de mare atracție turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăți de interes cinegetic.

Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel pescuitul are tradiții vechi în această parte a țării.

DRUMURI.

Reţeaua de drumuri a județului Botoșani cuprinde: 9 trasee de drumuri naționale; 29 trasee de drumuri județene; 175 trasee de drumuri comunale. În prezent, totalul lungimii drumurilor publice pe teritoriul județului Botoșani este de 2.121 km (la 31 Decembrie 2006), împărțite în sectoare de drum național, drumuri județene și drumuri comunale.

CĂI FEROVIARE. 

Județul  Botoșani dispune de o rețea de cale ferată în lungime totală de 160 km cu o densitate de 32,1 km/1000 km2, sub media regională de 40,9 și sub cea pe țară, care este peste 46,5 km/1000 km2. Regiunea Nord-Est este traversată de două din cele opt magistrale feroviare: București – Bacău – Suceava – Siret spre Ucraina și București – Iași – Ungheni spre Republica Moldova.

PUNCTE VAMALE.

Învecinându-se cu Ucraina și Republica Moldova, județul Botoșani beneficiază de 3 puncte de trecere a frontierei de stat.

Legătura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele de trecere a graniței de la Siret și Racovăț, în timp ce legătura cu Republica Moldova este asigurată prin punctul vamal Stânca-Costești.

Obiective turistice

LĂCAȘURI DE SPIRITUALITATE

Întreg teritoriul Botoșanilor este presărat de dovezi ale credinței practicată în forma ei cea mai pură din timpuri străvechi. De la biserici ortodoxe de lemn ce ascund valori neprețuite și până la bisericile ctitorite de armeni și rușii lipoveni, toate vorbesc despre evoluția culturală și spirituală a botoșănenilor.

Situată în centrul vechi al orașului Botoșani, Biserica ”Uspenia” a fost ctitorită de Elena Rareș, fiind totodată lăcașul de cult în care s-a descoperit actul care certifică nașterea poetului Mihai Eminescu în anul 1850. Nu departe, se află Biserica ”Sfântul Gheorghe” ctitorită tot de Elena Doamna în 1551 și Biserica ”Sfântul Nicolae” – Popăuți zidită în anul 1496 ca biserică de mir fiind ctitorită de Ștefan cel Mare.

Mănăstirile din întreg ținutul, sufletul turismului ecumenic, satisfac atât nevoia de pelerinaj cât și setea de cultură, dat fiind faptul că vechile biserici și mănăstiri din această zonă adăpostesc valori inestimabile, de la icoane, picturi și fresce vechi, până la detalii arhitecturale aparținând diferite stiluri și secole.

ARTĂ POPULARĂ ȘI TRADIȚII

Meșterii populari întâlniți pe întreg teritoriul județului constituie o componentă valoroasă, o moștenire  unică lăsată de istorie. Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc ținutul Botoșanilor, făcându-l unic și nemuritori.

NATURA LA EA ACASĂ.

Prin patrimoniul natural pe care îl deține, județul Botoșani oferă turiștilor posibilitatea de a descoperi locuri unice și surprinzătoare, precum și rezervații naturale floristice și forestiere unice în România. Un astfel de exemplu este Lacul Stânca – Costești, arie de protecție specială, avifaunistică, fiind totodată una dintre cele mai mari acumulări de apă din țara noastră (a doua că mărime după Lacul de acumulare Porțile de Fier I) și cea mai mare de pe Prut.

TIMP LIBER.

Mâncarea tradițională, relaxare, călătorii cu bicicleta, cluburi de echitație și manej, zone de agrement, cluburi moderne, toate acestea formează un mixt perfect ce fac din zona Botoșanilor locul ideal pentru teambuilding-uri, conferințe și week-end-uri petrecute alături de familie sau escapade pline de aventură.