Consiliul Judetean Bihor

Numele localităților aflate în administrație

Judeţul Bihor este format din 101 unităţi administrativ-teritoriale, din care patru municipii, şase oraşe şi 91 de comune.

Reşedinţa judeţului este în municipiul Oradea, localitate de rangul 1 în sistemul naţional de aşezări, conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea IV, Reţeaua de localităţi.

Localităţi de rangul 2 sunt municipiile Beiuş, Marghita, Salonta, iar localităţi de rangul 3 sunt oraşele Aleşd, Nucet, Săcuieni, Ştei, Valea lui Mihai şi Vaşcău.

Așezarea geografică

Judeţul Bihor este situat în partea de vest a ţării, fiind un judeţ de frontieră, învecinat la nord cu judeţul Satu-Mare, la est cu judeţele Sălaj, Cluj şi Alba, la sud cu judeţul Arad, iar pe partea de vest cu Ungaria. 

Judeţul Bihor are un cadru natural caracterizat printr-un relief variat, ce conţine toate formele: câmpie 44%, dealuri şi depresiuni 31,6%, munte 24%. Treptele de relief cresc în altitudine dinspre vest spre est unde ating altitudinea maximă de 1.849 de metri în vârful Cucurbăta din Munţii Vlădeasa. Câmpia judeţului Bihor face parte din unitatea majoră de relief a Câmpiei de Vest, care se întinde spre teritoriul Ungariei, în Câmpia Panonică. Subunităţile Câmpiei de Vest de pe teritoriul judeţului sunt Câmpia Crişanei, Câmpia Cernei, Câmpia Ierului, Câmpia Carei şi Câmpia Tăşnad. Spre vest se regăsesc unităţile intermediare de dealuri piemontane şi depresiuni ce fac legătura dintre Câmpia de Vest şi Munţii Apuseni. Aceste unităţi au altitudini între 250-400 de metri şi forme tentaculare între care se întind depresiuni cu altitudini joase care sunt străbătute de văile unor râuri.

Lanţurile muntoase din judeţ fac parte din Carpaţii Occidentali – grupa Munţilor Apuseni – şi sunt reprezentate de Munţii Bihorului, Munţii Vlădeasa, Munţii Plopişului, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma. Munţii Bihorului, Munţii Pădurea Craiului şi Munţii Codru-Moma cuprind cele mai extinse suprafeţe de relief carstic din România, incluzînd formaţiuni specifice de tipul dolinelor, cheilor şi peşterilor.

Clima judeţului Bihor se înscrie în tipul de climă temperat-continentală moderată, cu puternice influenţe oceanice generate de vânturile dominante de vest. În judeţul Bihor se înregistrează precipitaţii mai bogate decât în alte regiuni ale ţării, staţiunea Stâna de Vale din munţii Vlădeasa fiind supranumită ”polul ploilor din România”. Cantitatea de precipitaţii variază în cadrul judeţului în funcţie de formele de relief, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în zona montană.

Reţeaua hidrografică este dominată de trei bazine principale ale râurilor Barcău, Crişul Repede, şi Crişul Negru, care izvorăsc din Munţii Apuseni şi se varsă, pe teritoriul Ungariei, în Tisa. Reţeaua hidrografică conţine şi afluenţi ale celor trei râuri principale din judeţ. Dintre cei mai importanţi amintim râurile Ierul, Bistra şi Valea Fînaţelor, afluenţi ai râului Barcău, Valea Iadului, Peţa şi Borod, afluenţi ai râului Crişul Repede şi Crişul Pietros, Valea Roşiei, Holod şi Ghepeş, afluenţi ai râului Crişul Negru. Lacurile naturale sunt reduse ca număr, printre cele mai importante fiind Lacul Şerpilor (cel mai întins – 10 hectare) şi Lacul cu Stuf, în zona Salonta, sau Lacul cu nuferi şi lotuşi termali Peţa, din Băile 1 Mai. Lacurile artificiale din judeţ sunt mult mai extinse ca suprafaţă, având rol de retenţie a excesului de apă în perioadele cu precipitaţii abundente. Dintre cele mai importante amintim Lacul Leşu, Lacul Lugaş, Lacul Tileagd, precum şi Cefa, Mădăras, Homorog şi Tăşmada care sunt iazuri şi heleştee piscicole. În judeţul Bihor mai există o reţea de canale, concepute pentru irigarea terenurilor agricole şi desecări, care colectează o serie de pâraie din judeţ.

Datorită geologiei complexe a munţilor, resursele naturale de subsol sunt variate, fiind reprezentate de zăcăminte de lignit, (Suplacul de Barcău, Borod, Popeşti), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), ţiţei (Suplacu de Barcău), şisturi bituminoase (Derna, Tătăruş), marmură (Băiţa, Chişcău), ape geotermale şi minerale (Oradea, Băile Felix, Mădăras, Tămăşeu, Tinca şi Stâna de Vale).

Resursele de sol sunt foarte importante prin prisma unor întinse suprafeţe de câmpie, propice culturilor agricole şi a suprafeţelor muntoase unde predomină pădurile. Suprafaţa agricolă ocupă 66,2% din suprafaţa totală a judeţului, terenurile arabile fiind întâlnite în partea de câmpie, viile şi livezile în zona deluroasă a judeţului, iar păşunile şi suprafeţele forestiere în zona montană.

Zonele vulnerabile la riscuri naturale sunt situate îndeosebi în partea deluroasă deoarece geologia este mai puţin dură, iar în timpul ploilor în averse sau la topirea zăpezilor se pot forma scurgeri semnificative de pe versanţi ce pot genera alunecări de teren. Dealurile Dernei, Dealurile Oradiei şi Dealurile Drăgăneştilor sunt cele mai expuse unor astfel de riscuri. Arealele predispuse la inundaţii sunt cele situate pe văile principalelor râuri din judeţ, îndeosebi unde acestea au albii înguste, iar în timpul ploilor în averse sau a topirii zăpezilor pot să se reverse, cauzând pagube importante.

Activitati economice si specifice zonei

Judeţul Bihor deţine un potenţial turistic extraordinar. Frumuseţea şi bogaţia carstică şi de biodiversitate a Munţilor Apuseni, resursele balneare exploatate la Băile Felix şi 1 Mai şi nu numai, patrimoniul construit al Oradiei şi diversitatea tradiţiilor şi manifestărilor culturale permit un panou variat de activităţi turistice.

Îmbinarea între patrimoniul natural şi o moştenire culturală importantă, respectiv diversitatea geografică şi etnografică, oferă judeţului Bihor oportunitatea de a valorifica o diversitate de atracţii ce pot fi dezvoltate drept produse turistice şi pot poziţiona judeţul Bihor ca destinaţie turistică extrem de importantă pentru zona de nord-vest a României.

Se remarcă două areale extinse pentru turism în judeţul Bihor, care se poziţionează drept destinaţii turistice principale:

• zona Oradea – Felix/1 Mai;

• zona montană, cu precădere zona cuprinsă în Parcul Natural Apuseni.

Fiecare dintre aceste două areale principale vor fi analizate, în cele ce urmează, din punct de vedere al tipului de turism pentru care s-ar preta precum şi al iniţiativelor şi provocărilor existente. În plus, vor fi analizate câteva considerente generale ce ţin de accesibilitate şi bazinul de atracţie a turiştilor.

Zona Oradea – Felix/1 Mai

Activitatea turistică de bază ţine de turismul balenear desfăşurat în staţiunile Felix şi 1 Mai care deţin marele avantaj de a atrage un număr extins de turişti şi pentru o perioadă de şedere mai îndelungată.

Municipiul Oradea, datorită iniţiativelor recente şi în curs, propune un cadru urban efervescent, cu o activitate culturală în creştere ce se pretează atât unor vizite de tip ”city break” cât şi ca activităţi asociate turismului balnear în staţiunile Felix şi 1 Mai.

Printre obiectivele turistice cele mai importante din Oradea şi din împrejurimi menţionăm: Şirul Canonicilor, un ansamblu urban baroc format din zece case aliniate în faţa grădinii Palatului Episcopal; Palatul Baroc, care constituie, alături de Bazilica Sfânta Maria şi Şirul Canonicilor, cel mai valoros complex în stil baroc construit în România; Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal greco-catolic; lăcaşuri de cult precum Bazilica romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Biserica ortodoxă ”cu Lună”, Biserica Sfântul Ladislau, etc.

Areale secundare adiacente:

• Parcul Natural Cefa, situat la 30 km sud-vest de Oradea, unde se pot practica activităţi precum pescuitul, observaţii ornitologice, plimbări cu barca, echitaţie, ş.a.m.d.;

• Podgoriile Diosig, unde se pot organiza activităţi/ trasee ce ţin de cultura vinului. Podgoriile ţin de Câmpia Crişurilor şi Ierului, zonă unde se pot practica şi activităţi de turism cultural şi de patrimoniu (ex. vizitarea atelierului privat de împletit papură din Şuiug, participarea la evenimente anuale precum: ”Balul strugurilor” la Cetariu, ”Festivalul vinului” şi ”Toamna pe Valea Ierului” la Săcuieni, ”Zilele salcâmilor în floare” în Valea lui Mihai, sau ”Sărbătoarea cartofilor la slovaci” în Şinteu);

• Zona Avenului de la Betfia, zona Vârciorog sau zona Dobreşti, unde se pot practica activităţi sportive şi turism de aventură (ex. ciclism montan, speologie, escaladă, etc);

La acestea se pot adăuga activităţi ce ţin de etnografie, folclor, manifestări culturale, descoperirea siturilor de patrimoniu, etc organizate în împrejurimi.

Zona Munţilor Apuseni

Cele mai importante atracţii turistice ţin de perimetrul cuprins în Parcul Natural Apuseni şi constau în:

• Arealul turistic carstic Padiş – Cetăţile Ponorului – Este principala zonă turistică a Munţilor Apuseni, cu cea mai mare concentrare de obiective turistice, precum: Platoul Padiş, Poiana Ponor, Lumea Pierdută, Cetăţile Ponorului, Groapa de la Barsa, Peştera Focul Viu, Valea Galbenei. La obârşia afluentului văii Valea Seacă, în amonte de canion, se află Groapa Ruginoasă.

• Arealul turistic Boga – Aleu şi Pietroasa, Chişcău – Atracţii deosebite ale acestei zone sunt pereţii de stâncă ai Amfiteatrului Boghii, izbucul Boghii, Săritoarea Bohodeiului, cascada Oşelu. În Chişcău se află şi Peşterea Urşilor.

• Arealul turistic Valea Sighiştelui – ce adăposteşte peste 160 de peşteri, cele mai cunoscute fiind peşterile Măgură si Coliboaia. Valea se termină într-un canion spectaculos prin îngustimea și verticalitatea pereţilor.

• Arealul turistic Vârtop – reprezentând o zonă în plină dezvoltare, în special pentru sporturi de iarnă. Zonă beneficiază de numeroase pensiuni şi case de vacanţă. La Vârtop există o pârtie funcţională de 750 m înălţime, de nivel mediu de dificultate, dotată cu teleschi. În zonă pot fi vizitate Cascada Vârciorog cu o înălţime de 15 m, Vârful Cucurbăta Mare (Vârful Bihor) cel mai înalt vârf din Munţii Bihor, 1.849 m.

Areale secundare ce pot fi incluse şi promovate în pachete turistice comune constau în:

• Zona Roşia – Remetea, cu un potenţial important atât din punct de vedere al turismului speologic (Peştera cu Cristale din Mina Farcu, Peştera Meziad, ş.a.m.d.) dar şi al agroturismului. De altfel, în comuna Roşia există deja mai multe iniţiative de reabilitare a caselor tradiţionale şi amenajare în structuri de primire turistică;

• Zona Şuncuiuş – Vadu Crişului, cu o activitate turistică importantă reflectată şi de numărul de structuri turistice înregistrate;

• Zona Vaşcău – Cărpinet, ce cuprinde câteva obiective de relief carstic (ex. Izbucul de la Călugări) şi reprezintă în acelaşi timp un areal cu vechi tradiţii în meşteşuguri precum olăritul sau prelucrarea lemnului;

• Zona Stâna de Vale, cu un potenţial balnear important.

Judeţul Bihor este al doilea ca mărime din Regiunea Nord-Vest, din punct de vedere al PIB-ului, şi al 11-lea în topul judeţelor României, din punct de vedere al contribuţiei la PIB-ul naţional.

Conform datelor statistice INS, la nivelul anului 2018, judeţul Bihor avea 20.150 firme. Cea mai mare densitate de IMM-uri la 1.000 de locuitori se găseşte în municipiul Oradea, în localităţi din apropierea Oradiei (Sânmartin, Oşorhei, Nojorid, Borş, Sântandrei), precum şi în municipiile Salonta, Aleşd, Beiuş şi Marghita.

Mediul de afaceri bihorean este compus în cea mai mare parte din întreprinderi active în domeniul serviciilor reprezentând 45% din întreprinderile ce au sediul social în Bihor. Din punct de vedere al cifrei de afaceri generată de acestea, întreprinderile active în industrie şi construcţii generează 70% din cifra de afaceri, deşi cumulează doar 20% din numărul acestora.

Analiza indicelui de specializare a judeţului (utilizat pentru a arăta domeniile de activitate în care județul este mai dezvoltat comparativ cu nivelul național, pe baza numărului de salariați din domeniul respectiv) arată că sub-sectoarele economice în care judeţul este mai dezvoltat, faţă de nivelul naţional, ţin de sectorul secundar. Astfel, se remarcă industria de prelucrare, în special: computere, electronică şi optică; industria textilă şi de confecţii; mase plastice şi produse nemetalice precum şi industria mobilei.

Ponderea întreprinderilor din Bihor în funcție de domeniul de activitate

Industrie: 2.288

Construcții: 1.870

Comerț: 5.984

Agricultură: 905

Servicii: 9.103

Total: 20.150 firme

Ponderea întreprinderilor din Bihor în funcție de cifra de afaceri

Industrie: 12,05 miliarde lei

Construcții: 2,12 miliarde lei

Comerț: 15,71 miliarde lei

Agricultură: 1,45 miliarde lei

Servicii: 7,96 miliarde lei

Total: 39,3 miliarde lei

Evenimente

Printre evenimentele culturale cu o periodicitate anuală sunt:

• încondeiatul oului de Paşti şi ritmuri de toacă Drăgoteni – comuna Remetea, Rieni, Dobreşti, Lunca, Budureasa;

• aprinderea focurilor solare pentru vii şi pentru morţi: Câmpani; Şuşti (comuna Lunca); Sălişte de Vaşcău (comuna Criştioru de Jos);

• sărbătoarea sângiorzului (sfântul Gheorghe) la Vaşcău şi târgul de Sângiorz la Beiuş, Brădet, Chişcău, Măgura.

De asemenea, anual au loc serbări câmpeneşti şi festivaluri: Zilele salcâmilor în floare (Valea lui Mihai), Târgul de la vama sării (Vadu Crişului), La izvorul lui Horea (Criştioru de Jos: Poiana şi Sălişte de Vaşcău), Toamnă pe Valea Ierului (Săcuieni), Festivalul vinului şi al pălincii (Muzeul Ţării Crişurilor Oradea), Festivalul cântecului, dansului şi portului popular bihorean (Muzeul Ţării Crişurilor Oradea), Festivalul de muzică sacră şi al obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou (Oradea, Beiuş, Aleşd), Târgul meşterilor populari din România (Muzeul Ţării Crişurilor sau Cetatea Oradea), Festivalul folcloric al rromilor şi sărbătoarea folclorică şi religioasă (Kirchweih) a etnicilor germani (Palota).

Meşteşugurile, în trecut foarte bine reprezentate, se mai păstrează încă, mai ales în zona rurală a judeţului, astfel: încondeiatul ouălor de paşti; olărit – ceramică albă şi roşie; lădărit – realizarea de mobilier ţărănesc; ţesături – realizarea de cusături şi broderii populare; rotărit; împletituri din papură şi nuiele; cioplitori în piatră şi marmură; lutieri; cojocari; confecţioneri de obiecte de podoabă; sculptori în lemn. Alte meşteşuguri practicate sunt: sculptura, pictura de icoane pe lemn şi sticlă, realizarea de podoabe populare.

Centre meşteşugăreşti active:

• în domeniul olăritului (Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Criştioru de Jos, ceramică roşie; Crişul Repede – Vadu Crişului, ceramică albă),

• în domeniul textilelor de interior (Chişcău, Pietroasa, Remetea – Beiuş; Bratca, Borod – Crişul Repede),

• lăzi de zestre din lemn (Budureasa),

• pentru prelucrarea papurei (Borş, Otomani – Crişul Repede şi Barcău – Crasna),

• pentru împletituri din nuiele (Salonta – Crişul Repede),

• ouă încondeiate (Drăgoteni, Remetea – Beiuş).

Obiective turistice

Pe lângă patrimoniul natural, judeţul Bihor beneficiază de un patrimoniu construit la fel de spectaculos. În judeţul Bihor sunt înregistrate 431 de monumente de patrimoniu construit, dintre care 170 sunt situri şi monumente arheologice, 221 sunt monumente şi ansambluri de arhitectură, iar 40 sunt case memoriale şi monumente de artă plastică.

Cel mai bogat, în acest sens, este municipiul Oradea, unde se regăseşte o diversitate foarte mare de obiective. Tot în Oradea, municipalitatea a accesat finanţări pe proiecte europene pentru reabiltarea patrimoniului construit, existând lucrări finalizate la Palatul Vulturul Negru şi la Cetatea Oradea.

O altă bogăţie a judeţului este reprezentată de mănăstirile şi lăcaşurile de cult reprezentative pentru mai multe religii.

Pentru culturi ortodoxe de origine răsăriteană amintim:

• Mănăstirea de la Voivozi (sec. XI-XII), Biserica Reformată din Remetea (sec.XIII), Catedrala Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, Bihorului şi Sălajului, Biserica Sf. Nicolae (fostă Catedrală greco-catolică), finalizate în jurul anului 1800, care stau sub semnul stilurilor baroc şi neoclasic, şi multe altele.

• Bisericile de lemn, ridicate sau refăcute de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. În prezent se mai păstrează 61 de biserici de lemn, toate declarate monumente de arhitectură.

• Una din atracţiile importante ale judeţului Bihor ţine de patrimoniul intangibil constând în obiceiuri şi tradiţii, evenimente culturale tradiţionale, arhitectură, port popular şi meşteşuguri tradiţionale.

Consiliul Judetean Bihor în Ediția tipărită Ghidul Primăriilor