Un nou episod al Podcastului Ghidul Primăriilor, Vocea Administrațiilor Publice, de neratat pentru primari, invitat:  Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Nu ratați acest episod dacă sunteți implicați în administrația publică locală! Iată cele mai importante idei dezbătute:

• Momentul istoric pe care-l traversează România în ceea ce privește posibilitățile de absorbție a fondurilor europene; 
• Mediul sinergic în care trebuie să opereze autoritățile și instituțiile publice, antreprenorii și mediul privat, consultanţii din domeniul accesării fondurilor europene şi sistemul bancar (în premieră!) pentru modernizarea reală, durabilă a României;
• Diferența dintre proiectele derulate cu fonduri europene și cele derulate cu fonduri guvernamentale;
• Finanțarea parcărilor – un aspect care îi preocupă pe primari în acest moment;
• Procedurile simplificate pentru accesarea fondurilor europene;
• Detalii despre cloud-ul guvernamental etc.

• În 2023, proiectele de investiții cele mai importante vin din zona infrastructurii de transport, un domeniu fundamental pentru dezvoltarea durabilă a României (alocare 12,6 miliarde euro, din totalul de 29 miliarde de euro, cât avem acum alocate prin PNRR).
Cu aceste fonduri, în 2023, piata construcțiilor va genera o mulțime de oportunități investiționale. România va deveni o piață atractivă pentru mediul antreprenorial românesc din construcții. În plus, se așteaptă ca și antreprenorii din construcții care activează pe piața europeană să fie atrași de abundența de posibilități de pe piața locală.
Alte domenii prioritare cu alocări bugetare importante sunt: lucrările pentru reabilitarea termică a clădirilor (instituții publice și blocuri de locuit), infrastructura educațională și infrastructura de sănătate.

• În cadrul discuției, ministrul Boloș subliniază importanța colaborării coerente și eficiente dintre instituțiile publice, mediul de afaceri și consultanții care scriu proiectele: ,,Vorbim despre un parteneriat pe care eu îl văd pe două niveluri: un nivel este cel al parteneriatului cu consultanții care pregătesc proiecte pentru accesarea  fondurilor și un al doilea nivel, al parteneriatului cu piața construcțiilor, cu executanții de lucrări. Pentru că avem în spate un buget de 80 miliarde euro pe care trebuie să îl implementăm, o parte din buget până în 2026 și altă parte până în 2029. Dacă reușim, abia atunci România va fi cu mult mai solidă din punct de vedere al modernizării cu fonduri europene.”

• Chiar dacă, pentru autoritățile publice locale, accesarea fondurilor europene presupune un efort suplimentar, datorită nivelului de exigență cerut pentru documentațiile tehnico-economice, acestea garantează calitatea implementării, respectarea unor indicatori de performanță și sustenabilitatea investițiilor – dezvoltarea durabilă pe termen lung. 
Ministrul Boloș consideră că, spre deosebire de fondurile naționale, fondurile europene asigură predictibilitate și sustenabilitate pe termen lung și sunt cele mai folositoare pentru dezvoltarea comunităților locale.

• Ministrul Boloș abordează și o problemă care îi preocupă pe primari în acest moment – finanțarea parcărilor, în contextul în care acestea nu sunt finanțate din bani europeni (pe când pistele de biciclete sunt). 
Ministrul Boloș recunoaște faptul că, într-adevăr, parcările sunt un subiect de dispută cu Comisia Europeană, discuții generate de ambiguitatea încadrării acestor servicii (în sfera economică sau în sfera serviciilor publice de interes local) și vine cu câteva sfaturi pentru autoritățile publice locale:
1. O primă  posibilitate de finanțare apare atunci când parcările sunt incluse în categoria cheltuielilor conexe în proiectele derulate cu fonduri europene.
2. A doua posibilitate apare din perspectiva de exploatare a locurilor de parcare ca activitate economică. Iar banii din această exploatare să poată fi folosiți pentru investiții noi, care să genereze noi locuri de parcare (și avem modele de bună practică la nivel național care au rezultat din această perspectivă).
3. Ministrul precizează că există foarte multă reticență și la nivel european și la nivel guvernamental pentru derularea acestor proiecte pentru parcări cu fonduri nerambursabile, deoarece argumentul este simplu: acolo unde există această nevoie de parcări, înseamnă că există suficient trafic și rezultă faptul că există posibilitatea unei exploatări comerciale a acestor activități.

• Unul dintre cele mai importante proiecte coordonate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se referă la Cloud-ul guvernamental. Platforma de Cloud Guvernamental este fundamentală pentru investițiile în transformarea digitală a României: „În calitate de fost ministru al Digitalizări, Cercetării și Inovării, am inițiat repunerea pe picioare a proiectului de cloud guvernamental. Este un proiect cu o valoare de peste 600 de milioane euro și sunt prevăzute 98 de instituții publice pentru a migra în cloud-ul guvernamental. Acesta este un proiect care poate contribui fundamental la transformarea digitală a României."
Ministrul Boloș a adăugat: „Deși ne-am propus ca 30% dintre instituțiile relevante să migreze în cloud-ul guvernamental, procesul va dura și am putea spune că, începând cu anul 2028 am putea vedea primele rezultate a ceea ce înseamnă interoperabilitatea bazelor de date.” 

• Sunt semne promițătoare că se progresează în procesul de descentralizare a managementului fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș prezintă pachetul de măsuri care are ca scop debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare și implementare:
,,Avem pregătit un pachet de măsuri pentru simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea accesării fondurilor europene. În primul rând, va dispărea etapa de evaluare a conformității administrative și de eligibilitate (celebra etapă în care se respingeau proiecte pe motive birocratice - de exemplu, nu a fost depus în timp un document irelevant pentru proiectul în sine) care se va înlocui cu etapa de conformitate administrativă. Vom avea declarația unică a solicitantului, nu vom mai solicita documente pentru cei care accesează fonduri, dacă ele pot fi accesibile prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice. Pachetul de măsuri este gata, a fost început anul trecut în noiembrie, iar în două săptămâni sper să primim și aprobarea oficială  a Guvernului. Aceasta este o primă etapă și încercare de resetare a sistemelor de management și control a programelor operaționale care guvernează sistemul de fonduri europene românesc. 
Și mai avem a doua măsură pentru operaționalizarea sistemului informatic al fondurilor europene, pentru ca beneficiarii noștri să știe că începând cu data de 15.05.2023 va fi posibilă lansarea în noul My SMIS cu noile reguli a apelurilor de proiecte de către autoritățile de management.
Și a treia măsură importantă va fi cea de parteneriat cu sistemul bancar, prin care vom încerca, pentru prima dată, să implicăm băncile în implementarea și finanțarea proiectelor europene, pentru cofinanțare. Trebuie să funcționăm într-un mediu sinergic cu băncile, astfel încât cele două surse de finanțare (fondurile europene și fondurile care provin din sistemul bancar) să poată fi folosite pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor în România, pentru că ne dorim să avem o cât mai bună utilizare a celor 46 de miliarde de euro pe care îi avem alocați prin politica de coeziune.”